Detartrajul si surfasajul

radicular. Instrumentarul.
Tehnica de utilizare.

Studenți: Bodrug Gheorghe

Cecan Maria
Profesor: Bodrug Valentina
Detartrajul:
este o procedura de indepartare a tartrului si
placii microbiene asociate de pe supafetele
dentare supra- si subgingivale.
Mecanic
Folosind instrumente
specifice si chiurete,
medicul indeparteaza
Deosebim detartraj:
tartrul prin dislocare, cu
miscari de tractiune si
presiune paralele cu axul
dintelui. Detartrajul
subgingival se realizeaza cu
miscari scurte, ferme, de
tip vertical, diagonal sau
orizontal, cu ajutorul
chiuretei. Apoi se iriga zona
cu solutii clorhexidina.  maseaza, curata si
Detartrajul mecanic
indeparteaza tartrul, dar nu
indeparteaza foarte bine
pigmentii din alimente,
bauturi sau tutun. 
Ultrasonic
Instrumentarul ultrasonic
indeparteaza tartrul prin
vibratii mecanice de inalta
frecventa (20. 000 - 45. 000
Hz). Aceste aparate pot
avea oscilatia antrenata fie
prin tensiune alternativa,
fie prin tensiune
electromagnetica. Aceste
aparate nu traumatizeaza
gingiile si dintii, iar apa
eliberata prin presiune
indeparteaza reziduurile si
petele pigmentare.  fisurat.
Sonic
Acest tip de detartraj este
asemanator cu cel cu
ultrasunete - aparatul este
bazat pe principiul
vibratiilor mecanice de
inalta frecventa (8. 000 Hz),
insa este antrenat de aerul
comprimat. Detartrajul
sonic lasa suprafata dintelui
si a cimentului mult mai
fina. Instrumentul se
utilizeaza prin miscari cu
usoara presiune asupra
tartrului, acesta fiind
 
Instrumentarul pentru detartraj manual.

Secera – denumit instr. universal, poate fi simpla (secera anterioara-dinti frontali)

si cu dubla curbura (secera posterioara-premol., mol.). Cea simpla este nepereche
poate avea 3 sau 4 margini taietoare, avind o sectiune patrata, triunghiulara,
dreptunghiulara.
Dalta – partea activa usor curbata si se termina cu un bizou de 45 grade utilizat la
indepartatea tartrului de pe fata linguala a frontalilor.
Sapaliga – partea activa prezinta o margine ascutita, dreapta. Sint cuprinse in seturi
a cite 4, ce permite accesul la toate fetele dintelui. Se utilizeaza la eliminarae
tartrului supra- si subgingival prin miscari de scoatere dinspre profunzime spre
suprafata.
Razusele – au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele de
forma rotunda sau ovala, inclinate fata de baza la un unghi de 90-105 grade.
Utilizata la indepartatea tartrului subgingival prin fracturare sau fragmentarea
acestuia, netezirea zonei de jonctiune smalt-cement.

Secerile, daltile si sapaligile sunt indicate special pentru dislocarea depozitelor mari de
tartru supra- si subgingival, iar razusele si chiuretele sunt pentru depozitele mici, pentru
netezirea suprafetei radiculare.
 Chiuretele:
Sint cele mai eficiente in eliminarea tartrului subgingival, chiuretajul radacinii si a
tes. de granulatie a pungilor paradontale. Forma lor permite adaptarea perfecta la
curbura suprafetei radiculare.
Partea activa: poate fi la un capat sau ambele, are 2 margini ascutite care se unesc
la virf dupa curbura convexa in forma de lingura. In sectiune are forma
semicirculara.
Partea pasiva: prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active
corespunzator curburii radacinii.
Minerul: forme si dimensiuni variate cu suprafata striata. Pot fi acoperite cu
material plastic de diverse culori pentru codificarea instrumentului.
 Chiurete
Ch. Universale Ch. Speciale (GRACEY)

•O singura chiureta pentru •Mai multe instrumente pentru

toate fetele si toti dintii
•Doua muchii active
•Partea lucratoare cu o singura
inclinare orientata in sus
•Partea lucratoare face un unghi
de 90 de grade cu tija terminala
fiecare dinte si fata de dinte
•O singura muchie activa
•Partea lucratoare cu doua
inclinari in sus si lateral
•Partea lucratoare face un unghi
de 70 de grade cu tija terminala
 Clasificarea chiuretelor GRACEY.
Seria originala continea 7 instrumente cu doua capete active :
1/2; 3/4; 5/6; 7/8; 9/10; 11/12; 13/14
G F E D C B A
-1/2 si 3/4 - pt I si C
- 5/6 - pt I, C si PM
- 7/8; 9/10 - pt suprafata V si O a dintilor laterali
- 11/12 - pt suprafetele meziale ale dintilor laterali
- 13/14 - pt suprafetele distale ale dintilor laterali
 Tehnica de folosire a chiuretelor Gracey

1. Se alege chiureta potrivita.

2. Se ia punctul de sprijin in functie de dintele ce se detartreaza.
3. Capatul activ al chiuretei se introduce in subgingival pt dislocarea
tartrului facandu-se miscari de tractiune spre ocluzal si incizal, dar si
de presiune laterala, mentinand permanent contactul cu dintele, fara
a traumatiza fundul santului gingival sau a pungii parodontale.
4. Miscarile verticale de tractiune se combina cu deplasarile orizontale
si oblice; deplasarile sunt pt dintii frontali si suprafetele proximale ale
dintilor laterli; deplasarile se fac pe fetele V si O ale dintilor laterali.
 Detartrajul cu ultrasunet
Deosebim aparete de detartraj cu ultrasunete:
-bazate pe efectul piezoelectric
-aparate magnetostrictive.
Ambele formate din 4 componente de baza:
1.Generatorul electric
2.Piesa de mina si partea terminala activa
3.Sistemul de racire cu apa
4.Dispozitiv de pornire/oprire.
Detartraj ultrasonic
Indicatii
- tratament profilactic
- sangerari gingivale in
timpul periajului;
- gingii dureroase sau
inflamate;
- santuri gingivale marite;
- gust neplacut si halena
persistenta;
- pregatirea campului
operator. 
Contraindicatii
- copii;
- pacientii cu stimulator
cardiac, osteomielita locala,
gingivita ,de menopauza sau
diabet grav trebuie sa evite
detartrajul cu ultrasunete sau
cel sonic; 
- in cazurile de reflex
puternic de voma, afectiuni
respiratorii sau dinti cu
suprafata radiculara expusa. 
Detartraj ultrasonic
Avantaje
 Eficienta maxima in pozitie statica si
pe toate suprafetele dentare
 Nu necesita sprijin digital
 Vindecarea postoperatorie mai usor
 Agentii patogeni elibirati odata cu
debridarea
 Traumatism tisular redus
 Instrumentele nu necesita reascutire
 Metoda confortabila si accesibila
pentru pacient
 Timp de efectuare redus
 Practicianul este solicitat mai putin.
Dezavantaje
◻ Este necesara evacuarea apei
◻ Aerosolii produsi pot fi contaminati
◻ Poate provoca erodari ale suprafelei
radiculare vizibile doar miroscopic
◻ Prezinta simt tactil redus al
suprafelei radiculare
◻ Vibratiile puternice indelungate pot
produce despinderi a prismelor de
smalt
◻ Dureri hiperstezice
◻ Jetul de apa poate reduce
vizibilitatea in aria de detartraj.
Surfasajul
Urmareste 
eliminarea cementului necrotic infiltrat cu toxine,bacterii si obtinerea un
eisuprafete radiculare perfect netede,biocompatibile care sa favorizeze 
cicatrizarea tesuturilor  paradontale.Totodata el are si rolul de a scurta
timpul interventiei chirurgicale in cazul in care acestaeste necesar.
O trecere a chiuretei pe suprafata cementuluiindeparteaza in general
intre 12-17 micrometri cement sau dentina.
 Iatrogeniile survenite in urma surfasajului radicular:

-Cariile radiculare

-Sensibilitate dentinara - mai ales la rece

-Pierdere de substanta ce poate duce la sensibilitate dentara sau pulpita

cronica
 Indicatiile Surfasajului

indicata pentru indepartarea tartrului si a placii microbiene

asociate de pe suprafata dentara supra si subgingivale ;

si pentru nivelarea suprafetelor radiculare in urma unor

manopere chirurgicale
Alegerea chiuretei si a instrumentelor necesare
surfasajului : se aleg in functie de adincimea
leziunii, dimensiunea orificiului, de pozitia dintelui
la nivelul arcadei dentare si nu in ultimul rind de
cantitatea materialului ce urmeaza a fi indepartata
Cele mai frecvente si care dau un
rezultat satisfacator in surfasajul
radicular sunt chiuretele Gracey
 Curatirea fina si lustruirea
Cupe de cauciuc-umplute cu paste de lustruit sint antrenate in rotatie de
piesa de mina la care se adapteaza. Se aplica pe suprafetele vestibulare
si orale a dintilor.
Periute montate-din plastic in forma de pilnie sau roata. Incarcata cu
pasta se aplica pe suprafetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre
proximal atit cit le permite accesul interdentar.Utilizarea excesiva a unei
perii aspre rotative poate cauza dislocari ale cimentului din zona
cervicala.
 Pozitia medicului fata de pacient:
1.Medicul se afla in fata pacientului pt prelucrarea tuturor suprafetelor dintilor : 13, 12,
11, 21, 22, 23 si fata orala a molarilor din stinga si fata vestibulara a molarilor din dreapta.
2.Medicul sta la spatele pacientului pt prelucrarea dintilor 43, 42, 41, 31, 32, 33.
3.Medicul sta la spatele pacientului, capul pacientului inclinata spre dreapta . Se
prelucreaza fata vestibulara a premolarilor si molarilor de pe hemiarcada stinga ,
superior-inferior. Fata orala a premolarilor si molarilor de pe hemiarcada dreapta,
superior-inferior.
4.Medicul se afla la spatele pacientului, capul pacientului intors spre stinga, se
prelucreaza fata vestibulara a premolarilor si molarilor de pe hemiarcada dreapta
superior si fata palatinala a acelorasi dinti de pe hemiarcada stinga superior.
Sanatate!!!