În călătoria de la

copilărie la maturitate,
pubertatea și adolescența
reprezintă un pod.

 Cum va trece copilul

meu pe acest pod?
 Care e cea mai bună
cale de a-mi orienta
copilul într-o direcție
pozitivă?
 Adolescența (15/15-20 ani)

Căutarea propriei identități

devine nucleul preocupărilor
Preadolescența-pubertatea
persoanei. Există un anumit
(10/11-14/15 ani)
egocentrism care persistă în
unele comportamente, dar, în
Au loc modificări de ordin fizic
general, se dezvoltă capacitatea
ample, rapide și profunde.
de a gândi abstract și de a utiliza
Organismul atinge maturitate
raționamente științifice.
reproductivă, fapt ce își pune
Grupul de prieteni ajută la
amprenta asupra întregii vieți
dezvoltarea și testarea
psihice; se declanșează o
conceptului de sine.
adevărată „furtună hormonală”
Relațiile cu părinții sunt puse, în
(Băban, 2011)
unele cazuri, la încercare.
(Băban, 2011)
 t ea ș i a d o le scența
Puberta c e s , nu un
u n p r o
reprezintă o p r ir e pe
r poate fi i n ic i o
Influen ța c e lo r d in ju produs finit ș p iii t rec prin
u l a cestor ie ți i. C o
puternică p e p a rc u rs autostrada v a r e v iteză.
s s-media e î n m
etape : in te r n e t, m a aceste etap
colegi, etc. ă , c a p ă r inț i, este
st r
Sarcina noa e i a jung niște
s pecialist în r ă m că
Dr. Ja m e s C o m e r, să ne asigu
e d e e d u c a ți e , remarcă ulț i in teli g e nți pe plan
problem ad
l c ă n ic io d a tă în istoria emoțional.
faptu
ii n u a u a ju n s la copii atât
omenir ră să treacă
in fo rm a ții fă
de multe e d ucator
mai întâi pri n filt ru l u n u i
n oa s tră n u este aceea
Intenția e r -adolescent,
adult. te u n s u p
de a creș - a do le scent
s u p e r
nu avem la pentru că un du lt împlinit
Deși, ca părinți, mitată, nu va fi neapă
r a t u n a
o e n e rg ie neli la n e m oțional.
dispoziție și echilibra t p e p
ie s ă a d m in is tr ăm această
trebu
it u a ție d â nd d o vadă de es te i perioade de
s Sco p u l a c
lig en ță e m o ți onală... Și e rta te, a do lescență)
inte
st lucru! trecere (pub devenim
putem face ace este să n e înv ețe s ă
adulți.
 d a b il p e n tr u părinții
Recoman n centreze
n u s e c o
este să in telectului
a s u p r a
exclusiv i/ a d o les centului
ntu lu
preadolesce
re lațiile c u acesta.
în

t a r e a e m o ț ională a
Bunăs i/ ad o lescentului
nt u lu
preadolesce
d e t e rm in a ntă pentru d a p e le d e v in agitate,
Este
r. Atunci cân rtuni sub
u
identitatea lo când s e s tâ r n e s c f
a ten ta țiil o r nocive și a
form d u lt e reale,
ilit ă țilo r a
responsab ancoră de
e n ția l s ă a i o
este es
ți.
care să te agă

e a m a i b u n ă ancoră o
C
tu ie u n p ă ri nte dispus,
cons ti
s im p lu , s ă ofere ajutor –
pur și acord să se
c a re e d e
un părinte teligenței
e p e p la nu l in
implic
emoționale.
 Iubirea, voia
bună și limit
definesc o h ele
artă a modulu
care trebuie i în
să ne crește
aflați la vârsta m copiii
pubertății sa
adolescențe ua
i. Vom parcu
alături de ei rge
un drum cu m
cotituri și ho ulte
puri, dar și c
kilometrii într u
egi de
peisaje încâ
ntătoare.
 VOIE BUN
Ă
IUBIRE
oa s e c o n stituie Emoțiile in
fectu și al fluențează
Relațiile a e fa m ili e care reacț modul în
d am en t ul vieții d ionăm, ce
ea c
fun și ceea ce
suntem dis e facem
.
cooperării facem. puși să
la ț ii , p ă r inții nu
l de re
Fără astfe ie, adesea, decât Emoțiile p
ozitive sun
oziț
au la disp m ic e ș i p unitive în dezvolt
area sănă
t esențiale
cono
mijloace e n a asupra armonioas toas
ă a puberil ă și
a c țio
pentru a a d o l es c enților – adolescen
ților.
or și
sau
puberilor u fu n c ț io nează
are n
strategii c Departe d
ea
umorul rep fi ceva frivol,
rezintă vit
fundamen amina
tală a apa
psihic. ratului
LIMITE L E G ĂT U
RI
u s e ref e ră atât la La vârsta
Limitele n t en ț ie , o r ientare pubertății
ât la a adolescen și a
restricții, c o r g r a n iț e, ce-i ței, părinț
rea un îndruma c ii îș
și la stabili ș i a d o le s cenți opilul să d i pot
o r aju t a p e puberi cite în degrabă c evină mai
v e i le s t ră lu ontribuab
rme id consumat il decât
să transfo or.
ni c o n s t ructive.
acțiu
Părinții nu
se mai p
facă totul ot aștepta
și să fie to să
puberul s tul pentru
au adoles
centul lor.
Capacitat
ea noastr
să stabile ă de a-i a
ască legă juta
este cel p tu r i benefice
uțin la fel
de import sau tot at
antă ca ș ât
care le fa i lucrurile
cem în m pe
pentru ei o d direct
sau împre
ună cu ei.
 În calitate de părin
ți, să dăm
dovadă de intelige
nță
emoțională și să în
cercăm
să menținem o rela
ție
pozitivă.

Să facem din casa

noastră
o oază de pace în
tr-un
deșert al tensiunil
or și al
A avea o atitu stresului.
dine prea sob
părinte echiva ră ca
lează cu a țin
drumul drept a e Cu toții avem nevo
tunci când ac ie de o
face o cotitură esta asemenea oază.
.
Dacă această oaz
ă nu se
Trebuie să ac găsește acasă, pu
ceptăm faptul berii și
putem preved că nu adolescenții o vor
ea sau contro căuta în
totul. Nu pute la altă parte.
m oferi totul.

Investim în calitățile lor cel puțin la
fel de mult, dacă nu mai mult decât
investim în corectarea slăbiciunilor
lor?
Foarte multe probleme își găsesc
rezolvarea atunci când puberii și
adolescenții se simt apreciați, își
pot aduce contribuția, devin
competenți, au încredere în ei și
aparțin unor grupuri cu influență
benefică.
 Frances din Austra
lia, o mamă fără
partener, spune: „D
eseori, fiica mea
venea la mine în d
ormitor seara târz
stătea chiar şi câte iu şi
o oră. N-a fost uşo
întrucât eu nu sun r,
t genul de persoa
care se culcă târz nă
iu. Însă în acele o
noapte am discuta re din
t despre toate
lucrurile“.
