MANAGEMENTUL

IDENTIFICAREA TIMPULUI
PROFILULUI DE
MANAGEMENT AL
TIMPULUI IDENTIFICAREA
PERIOADEI DE
MAXIMĂ EFICIENŢĂ

STRATEGII UTILIZAREA CUM FACEM FAŢĂ

PENTRU CONTROLUL TIMPULUI MORT DERANJĂRILOR DIN
TIMPULUI PROGRAM?

EVITAREA
ECHILIBRAREA
PROCRASTINĂRII
PLĂCINTEI
VIEŢII

G.R.A.B
.
REALIZARE
A DE ORARE
 „Succesul sau eşecul şcolar depinde în mare măsură de modul de organizare a timpului” Succesul este
adesea legat de utilizarea eficientă a timpului, iar eşecul se poate datora unui management deficitar al timpului
dedicat activităţii de învăţare.

 Managementul timpului – probabil cea mai importantă strategie de învăţare – este o metodă de
organizare, planificare a timpului disponibil pentru a-ţi atinge scopurile.

De ce este important să-ţi organizezi eficient timpul?

Scopul managementului timpului este să devii un manager al timpului mai eficient. Dacă ştii cum poţi face acest lucru:
 vei putea să-ţi monitorizezi şi reglezi orele şi activităţile
 orarul tău va fi un ghid care va asigura o structură întregii săptămâni, te va ajuta să utilizezi cel mai bine orele dintr-o
zi şi să-ţi atingi scopurile pe care ţi le-ai propus.
 dacă îţi faci un angajament de management al timpului, nu vei mai amâna să-ţi îndeplineşti sarcinile necesare, şi vei
reuşi să obţii mai mult timp petrecut împreună cu familia, prietenii, mai mult timp liber
 viaţa ta va fi mai puţin stresantă, şi vei fi mai mulţumit de tine.

Toate acestea se pot întâmpla prin:

1) Menţinerea unui echilibru între activităţile diferitelor domenii: şcoală, social, timp liber, etc
2) Crearea unor tipare în orar
3) Alocarea timpului pentru propriile scopuri
4) Asigurarea unui model de viaţă echilibrat şi sănătos
 4.1.Identificarea profilului de management al timpului

 PROFILUL DE MANAGEMENT AL TIMPULUI. Răspunde sincer la fiecare întrebare

pentru a-ţi descoperi atitudinile şi obiceiurile de studiu curente. Răspunsurile tale ar trebui
să reflecte ceea ce faci tu, nu ceea ce ţi-ai dori să faci. Marchează DA dacă afirmaţia ţi Profil de răspuns: 1.
DA se potriveşte întotdeauna sau cea mai mare parte a timpului.
Marchează NU dacă se întâmplă rar sau niciodată. 2. NU
3. NU
DA NU 4. DA
1. Îmi programez momente destinate studiului, pe parcursul săptămânii. ___ ___ 5. DA
2. Adesea, prefer să-mi petrec timpul cu prietenii, în loc să studiez. ___ ___ 6. NU
3. Încerc să-mi planific fiecare zi diferit, pentru a nu mă plictisi. ___ ___ 7. DA
4. Ştiu să recunosc acele momente ale zilei în care mă pot concentra la maxim. ___ ___ 8. NU
5. Îmi programez momente de recapitulare în fiecare săptămână. ___ ___ 9. NU
6. Dacă îmi termin sarcinile, îmi folosesc timpul de studiu pentru activităţi sociale. ___ ___ 10. NU
7. Folosesc un orar săptămânal pentru a-mi organiza studiul, munca şi viaţa socială. ___ ___ 11. DA
8. Prietenii sau membrii familiei interferă adesea cu planurile mele de studiu. ___ ___ 12. NU
9. Învăţ mai mult de trei ore în continuu. ___ ___
10. Învăţ noaptea târziu la materiile care îmi displac cel mai mult. ___ ___
11. Pentru fiecare materie importantă, învăţ câte şase ore pe săptămână. ___ ___
12. Evit să-mi planific timpul pentru că prefer să fiu spontan şi să fac sarcinile
atunci când trebuie făcute. ___ ___

Compară-ţi răspunsurile cu profilul de răspuns. Acordă câte un punct pentru fiecare răspuns al tău care se potriveşte cu profilul de răspuns.
Adună punctele – acesta e scorul tău.
Dacă ai obţinut un scor între 9 - 12 înseamnă că îţi organizezi foarte eficient timpul, respectând câteva dintre
regulile care se impun în organizarea sesiunilor de învăţare.


Dacă ai obţinut un scor între 4 – 9 înseamnă că probabil conştientizezi rolul pe care-l are managementul
timpului în activitatea de învăţare, însă recurgi doar uneori la această tehnică şi probabil nu ai informaţiile
necesare pentru planificarea şi organizarea eficientă a unei sesiuni de învăţare.
Dacă ai obţinut un scor între 1 - 4 înseamnă că nu prea recurgi la această metodă în organizarea unei
sesiuni de învăţare: fie pentru că preferi să fii o persoană spontană (fără să realizezi de ce este important să-ţi
organizezi eficient timpul sau care sunt consecinţele unui management deficitar ); fie că nu ai informaţiile
necesare privind planificarea şi organizarea timpului. Sperăm ca pe parcursul acestui capitol să te convingem de
importanţa pe care managementul timpului o are asupra activităţii tale şi să-ţi oferim informaţiile necesare în ceea
ce priveşte o bună planificare şi organizare a timpului.
 4.2.Identificarea perioadei de maximă eficienţă

Fiecare individ are propriul sau ceas biologic. Acesta este motivul pentru care anumite persoane spun:”sunt o pasare de noapte”, iar alte
spun” sunt o persoana matinala”. Perioada de maximă eficienţă se referă la acel moment al zilei în care poţi să îţi realizezi cel mai bine
activităţile fizice şi\ sau mentale.
Fiecare persoană ştie – mai mult sau mai puţin precis – care este momentul zilei în care are cea mai mare eficienţă în muncă.
Chestionarul următor propune o evaluare mai specifică a ritmului circadian.

Încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări pentru a afla care este perioada voastră de
maximă eficienţă:

1. La ce ora te trezeşti dimineaţa dacă nu îţi programezi ceasul deşteptător?

 2.

3.
4.
Dacă nu ai avea nici o întâlnire programată pentru mâine dimineaţă, la ce oră ai
merge la culcare în această seară?
Iţi place să dormi după – amiaza? Da _____. Nu _______. La ce oră?_______
Care este momentul din zi în care preferi să desfăşori o activitate intelectuală – de
exemplu, să citeşti o carte, să scrii o scrisoare, să îţi verifici bugetul sau să iei o
decizie importantă?
5. Care este momentul din zi în care preferi să desfăşori o activitate fizică – de
exemplu, să faci sport, să faci curăţenie, să te plimbi sau să lucrezi în grădină?
 Dacă ai răspuns la prima întrebare indicând o oră înainte de 9 dimineaţa, subliniind faptul că te poţi
trezi devreme chiar şi în lipsa ceasului deşteptător, mai mult ca sigur eşti o persoană matinală. Dacă este
posibil, ar trebui să îţi planifici cursurile în prima parte a zilei sau să iţi planifici o sesiune de învăţare
dimineaţa.
În legătură cu cea de-a doua întrebare, dacă în general mergi la culcare mai târziu de ora 24 sau
dacă preferi să stai treaz la orele mici din noapte, aceasta indică faptul că eşti o “pasăre de noapte”. Ai
putea să iţi utilizezi energia care ţi-a mai rămas la ora 2 noaptea lucrând la un proiect, revizuindu-ţi
cursurile sau studiind pentru examen.

 Legat de răspunsul la cea de-a treia întrebare, ar fi indicat să nu îţi programezi nici o activitate
intelectuală sau fizică în acea perioadă a zilei în care ai prefera să dormi după-amiaza. Poţi utiliza, totuşi,
eficient acele momente, planificându-ţi activităţi care să te ajute să iţi redobândeşti energiile - este benefic
un somn de maxim 30 minute sau câteva exerciţii de relaxare.
5:00 – 7:00
Răspunsurile la întrebările patru şi cinci te pot ajuta să conştientizezi care sunt momentele tale de
7:00 – 9:00
Exerciţiu: Descoperirea momentelor de vârf şi a celor de moleşeală.
9:00 – 10:00
Coloana din dreapta prezintă orele obişnuite ale zilei. Mai jos e prezentată o listă cu activităţi.
Decide în ce moment al zilei preferi să faci fiecare activitate. Scrie 10:00 – 12:00 numărul activităţii în
dreptul momentului din zi preferat. Poţi să încadrezi o activitate în mai multe momente ale
zilei. 12:00 – 13:00

Când preferi: 13:00 – 15:00

 1)să te concentrezi asupra memorizării

2)să rezolvi probleme grele de matematică
3)să stai, să te relaxezi
15:00 – 17:00

17:00 – 19:00

4)să dormi în timpul zilei („de amiază”) 19:00 – 21:00

21:00 – 23:00

23:00 – 1:00
 5)să faci eseuri
6)să rezolvi activităţi casnice
7)să povesteşti cu un prieten
8)să pregăteşti o prezentare pentru clasă
9)să faci sport
10)să recapitulezi
11)să faci teme tip rezolvare de probleme
12)să scrii pe computer sau să copiezi notiţe
13)să te mişti, eşti prea neliniştit pentru a sta într-un loc
14)să mănânci
15)să-ţi organizezi caietele, notiţele sau materialele de studiu.

Însemnează fiecare număr din coloana pe care ai completat-o, după cum urmează:
Aceste activităţi necesită un


Uită-te la momentele din Pune o steluţă în dreptul vârf de concentrare. Aceste
orar. Dacă un moment orar întrebărilor: 1, 2, 5, 8, 11 momente sunt potrivite
are doar steluţe sau doar pentru a învaţa "
steluţe şi cercuri, înseamnă Aceste activităţi necesită un
că acesta este un moment de Pune un cerculeţ în dreptul
nivel mai scăzut de
studiu excelent. Dacă un întrebărilor: 10, 12, 15
concentrare.
moment în orar are doar căsuţe, nu este potrivit Aceste activităţi pot fi
pentru studiu. Dacă un moment în orar are realizate fără o concentrare
simboluri amestecate, el poate fi utilizat totuşi activă. Aceste ore
pentru studiu eficient, dacă utilizezi strategii de Pune un pătrăţel în dreptul
reprezintă ore de moleşeală,
concentrare. întrebărilor: 3, 4, 6, 7, 9, 13, 14
încearcă să eviţi să-ţi
programezi momente de
studiu în aceste momente.
 „Chestionarul de conştientizare a factorilor care îţi afectează capacitatea de învăţare” te va ajuta să înţelegi cum reacţiile corpului tău
îţi afectează
abilitatea/capacitatea de a
învăţa.
Cum reacţionează corpul tău?

 Bifează afirmaţia care ţi se potriveşte cel mai bine.

1.Mă simt mult mai activ/ alert in orele dimineţii.

2.Nu-mi „revin la viaţă” decât după-amiază sau târziu spre seară.
3.Cu siguranţă sunt o persoană de noapte.
4.Mă concentrez şi lucrez cel mai bine într-o cameră bine luminată/luminoasă.
5.Lumina puternică mă distrage/deranjează; prefer lumina naturală.
6. Atunci când am nevoie de lumină artificială, prefer o veioză de lucru.
7.De obicei, temperatura din clasă nu-mi afectează puterea de concentrare.
8.Nu pot lucra într-o cameră în care este prea cald sau prea frig.
9.De obicei, devin înfrigurată când stau în apropierea unui aparat de aer condiţionat sau a unei fereastre deschise.
10. De obicei, dacă scaunul sau banca din clasă sunt incomode, reuşesc să le ignor şi să mă concentrez.
11. Dacă scaunul meu nu are înălţimea potrivită mă doare spatele sau gâtul.
12.Dacă mă simt puţin rău sau mă doare capul nu mă pot gândi la altceva.
13.Pot ignora sentimentul de foame sau de oboseală suficient pentru a-mi menţine atenţia asupra muncii mele.

 14.De
Răspunsurile obicei
tale la aceststările uşoare
chestionar de rău
arată nu mă distrag
următoarele dereacţiile
despre la muncă.corpului tău: perioada zilei când eşti cel mai
alert (propoziţiile 1-3), preferinţele pentru lumină (propoziţiile 4-6), preferinţele pentru temperatură (propoziţiile 7-9),
confortul raportat la mobilierul din clasă (propoziţiile 10-11), gradul în care foamea, oboseala şi boala îţi afectează
capacitatea de concentrare în clasă (propoziţiile 12-14).

4.3. Strategii utile de control a timpului

A)- metoda de creştere-descreştere pentru a-ţi echilibra plăcinta vieţii
B)- metoda de control al timpului ARSE
C)- realizarea şi urmarea unor orare
D)- evitarea amânării .

A) Cum eşti tu? Ca şi elev trebuie să realizezi un echilibru continuu între cele două arii importante din viaţa ta:
şcoală şi timp liber. Este puţin probabil ca „plăcinta ta de viaţă” să fie împărţită în două bucăţi egale. Felul cum este împărţită ea diferă de
la o persoană la alta. Opţiunile tale din fiecare arie vor fi modificate în funcţie de scopurile tale, trebuinţe şi interese. Dacă simţi că ai
încredere în tine, eşti împlinit şi fericit poate fi un semn că ai realizat un echilibru între domeniile de viaţă importante. Dacă ai momente
frecvente de sentimente negative, poate fi un semn că trebuie să-ţi re-echilibrezi modul de viaţă.

ŞcoalăÎndatoriri casnice
Participarea la
ore
Temele de casă
Învăţare
Pregătire
TesteTimp liber
Petrecerea timpului cu familia
Petrecerea timpului cu prietenii
Timp pentru hobby-uri
Momente de recreere

„Plăcinta” ta de viaţă

Orele de care dispunem într-o zi sunt limitate; dacă una din ariile vieţii tale nu dispune de timp suficient, va trebui să iei
puţin timp din „felia” altei secţiuni; dacă o arie dispune de prea mult timp, va trebui să-ţi utilizezi altfel timpul sau să-l acorzi unei
alte arii. Această tehnică de management a timpului se numeşte metoda creştere-descreştere.
 Dacă ai identificat ariile ce ar necesita ajustări, pentru a-ţi echilibra timpul s-ar putea să-ţi pui nişte întrebări: Cum încep să fac
asta? Unde să găsesc timp să fac toate aceste lucruri noi? Dacă doreşti să fi flexibil şi să încerci nişte strategii noi, acest capitol îţi
va fi de ajutor.

UTILIZAREA METODEI CREŞTERE-DESCREŞTERE PENTRU A-ŢI ECHILIBRA „PLĂCINTA DE VIAŢĂ”

PROBLEMA SOLUŢII POSIBILE

Prea puţin timp1. Încearcă să reduci din timpul acordat activităţilor recreative.
pentru familie şi
2. Încearcă să-ţi reduci treburile căutând ajutor din partea
prieteni. membrilor familiei, sau planifică-ţi mai eficient aceste treburi.
3. Acordă mai puţin timp studiului, prin învăţarea şi aplicarea
unor tehnici de studiu mai eficiente


Prea puţin timp1. Acordă mai puţin timp vieţii sociale.
acordat şcolii 2. Menţinerea unor momente sociale este importantă, dar
încearcă să ai în vederea un timp social „de calitate”, şi să elimini
momentele mai puţin semnificative petrecute cu prietenii sau familia.
3. Învaţă tehnici de management al timpului, pentru a-ţi utiliza
timpul mai eficient.
4. Încearcă să dispui de auto-disciplina necesară studiului, atunci
când ţi-ai programat momentele de învăţare.
Prea mult timp 1. Măreşte timpul acordat studiului
liber 2. Dedică-te unor alte hobby-uri sau stabileşte-ţi alte scopuri.

B) METODA DE CONTROL A TIMPULUI „ARSE”

Pentru a prelua controlul asupra timpului tău, trebuie să fii „agresiv”, mai ales dacă eşti una din acele persoane care amână
mereu, şi lasă de o parte sarcinile dificile, plictisitoare sau care iau mult timp. Dacă nu locuieşti singur, s-ar putea să trebuiască să
te lupţi pentru timpul tău de învăţat. Vorbeşte deschis cu cei din familia ta despre scopurile tale, cere-le şi lor sugestii. Spune-le că
 sprijinul lor, cooperarea şi încurajările din partea lor vor creşte şansa ta de succes. Discută cu colegii tăi de cameră despre ceea ce
aveţi nevoie pentru a învăţa şi stabiliţi-vă un program de comun acord. Timpul fuge dacă nu îl prinzi şi foloseşti aşa cum trebuie.

A – Analizează unde fuge timpul tău/ce faci cu timpul tău.(A)

 1.Analiza.
R – Identifică-ţi responsabilităţile. (R)
S – Stabileşte-ţi un scop. (S)
E – Echilibrează munca, orele, învăţatul şi timpul liber. (E)

Analizează ce faci cu timpul tău şi poate vei găsi un mod mai eficient de a-l folosi. Care sunt orele fixe într-o zi tipică?
Orele fixe includ orele petrecute la lucru, la ore/ cursuri şi drumul spre fiecare. Acestea sunt intervale de timp dificil sau
imposibil de modificat. De exemplu dacă eşti sportiv, atunci orele tale fixe includ antrenamentele şi participarea la
competiţii.
Orele flexibile includ timpul petrecut dormind, mâncând, privind la televizor şi studiind. Poţi să alegi când să faci aceste
activităţi şi cât timp să aloci fiecăreia.
2.Responsabilităţile.
Pentru a-ţi împarţi eficient timpul trebuie să identifici care sunt responsabilităţile tale.
Locuieşti singur(ă)? Dacă nu, atunci ai responsabilităţi faţă de cei cu care trăieşti. Lucrezi? Atunci ai obligaţii faţă de şefi şi
colegi. Ca şi elev/ student ai de mers la şcoală. Toate aceste responsabilităţi – care probabil includ gătitul, curăţenia,
serviciul, învăţatul – trebuie îndeplinite. Împărţirea activităţilor casnice cu ceilalţi membrii ai familiei ţi-ar oferi mai mult
timp pentru studiu. Cunoscând necesităţile colegilor de cameră puteţi stabili un orar de comun acord. Uneori şeful de la
serviciu poate fi binevoitor şi ajusta programul în funcţie de orarul de la şcoală. Cu puţin efort se poate împărţi timpul
astfel încât să ne achităm de toate responsabilităţile.

3.Stabilirea scopurilor
Stabilirea de scopuri implică un plan sistematic destinat să ajute în atingerea scopurilor sau rezultatelor dorite. Atingerea
scopurilor implică mai mult decât simpla dorinţă. În acest capitol vor fi prezentaţi patru paşi de bază ce pot fi utilizaţi în
stabilirea scopurilor, ceea ce va duce la atingerea mai multor scopuri din cele propuse, plus un mai mare sentiment de
control, realizare şi productivitate.
4. E – Echilibrează munca, orele, învăţatul şi timpul liber. (E)

Răs Răspunde sincer la fiecare întrebare pentru a-ţi descoperi atitudinile şi obiceiurile de studiu curente Răspunsurile

 tale ar trebui să reflecte ceea ce faci tu, nu ceea ce ţi-ai dori să faci. Marchează DA dacă afirmaţia ţi se potriveşte întotdeauna sau cea
mai mare parte a timpului. Marchează NU dacă se întâmplă rar sau niciodată.

DA NU
 Compară-ţi răspunsurile cu profilul de răspuns. Acordă câte un punct pentru fiecare răspuns al tău care se
potriveşte cu profilul de răspuns. Adună punctele – acesta e scorul tău.
Profil de răspuns :1.da, 2.nu, 3.nu, 4.da, 5.da, 6.da, 7.nu, 8.nu, 9.nu, 10.da, 11.nu, 12.da

PLANUL DE STUDIU PE Scopul de a-ţi crea un plan de studiu pentru cinci zile
CINCI ZILE înaintea unor teste importante sau examene combat
procastinarea şi înghesuiala pentru ultimele zile premergătoare testului.
Acest plan promovează distribuirea
studiului şi recapitulării materialului pentru test.
Reactualizarea informaţiei va fi mai mare, iar nivelul de
stres înaintea testului va fi mai mic. Cei patru paşi în
stabilirea planului pe cinci zile sunt următorii:
1. fii specific şi realist. Începe prin crearea unei liste care să cuprindă toate temele ce vor fi incluse în test.
Grupează-le în capitole de studiu. Dacă ai studiat pe tot parcursul semestrului, procesul de recapitulare
va decurge uşor.
2. stabileşte limite de timp. Planifică să-ţi utilizezi primele patru zile pentru recapitularea grupurilor de
informaţie stabilite anterior, iar în ultima zi să facă o ultimă recapitulare a ideilor principale.
3. identifică paşii implicaţi. Pentru fiecare zi şi pentru fiecare set de capitole stabileşte un plan de
recapitulare
4. planifică o recompensă. Rezervă-ţi câteva momente pentru a te relaxa, a face alte lucruri pe care nu ţi
le-ai permis să le facă în cele cinci zile de recapitulare. Recompensele extrinseci acordate după cele
cinci zile sunt motivatori mai puternici decât cele intrinseci.

FINALIZAREA PROIECTELOR Unii profesori le cer elevilor la începutul semestrului să

realizeze unele proiecte ce vor trebui predate la mijlocul
sau la sfârşitul semestrului. Mulţi elevi au un fals sentiment
al timpului şi decât să înceapă imediat ce au aflat de
proiect, preferă să-l realizeze atunci când se apropie
 termenul limită. Se adaugă un plus de stres, iar timpul de
studiu necesar altor materii va fi neglijat. Imediat ce ai
primit proiectul spre realizare, planifică-ţi un orar de studiu
pentru proiect:
1. împarte proiectul în sarcini specifice. Care sunt sarcinile specifice pe care va trebui să le realizezi pe
parcursul proiectului?
2. estimează timpul necesar realizării fiecărei sarcini. Estimează numărul de ore pe care simţi că va trebui
să-l aloci pentru a completa fiecare pas. Bazează-te pe experienţele anterioare cu proiecte similare.
3. dublează timpul estimat pentru realizarea fiecărui pas. Pentru a evita tendinţele de subestimare, şi
pentru a te încadra în termenul limită, este necesară dublarea estimării. În acest caz vei avea timp pentru
unele schimbări ce ar putea apare în cazul proiectului pe care nu le-ai prevăzut.
4. înregistrează termenii limită pentru fiecare sarcină pe un calendar. Utilizează un calendar, ia în
considerare numărul de ore necesare realizării fiecărei sarcini şi pentru momentele de studiu din
programul tău săptămânal. Stabileşte-ţi un scop în a finaliza fiecare sarcină la o dată specifică.
5. începe imediat. Nu pierde timpul amânând sarcina.

C)REALIZAREA ŞI URMAREA UNOR PROGRAME/ORARE

Pentru a-ţi împărţi timpul eficient echilibrează munca, orele, studiul şi timpul liber prin realizarea unui orar. Orarul este o
structură pe care o impui evenimentelor dintr-o zi, săptămână, semestru,etc. Un orar este un plan pentru a realiza lucrurile propuse; este o
îndatorire pe care tu o faci pentru a-ţi aminti scopurile tale şi care să te ajute să te ţii de ele. Din moment ce este îndatorirea ta , eşti liber
să o revizuieşti, modifici sau să o îndeplineşti. Pentru a echilibra timpul petrecut la muncă, şcoală, studiind sau relaxându-te, trebuie să
determini cât timp petreci pentru fiecare.

Ce faci cu timpul tău? Estimează numărul de ore pe săptămână pentru fiecare activitate. La final, scade
numărul total de ore din 168, câte sunt într-o săptămână. Cât timp ţi-a mai rămas? Ce ai
putea face cu acest timp pentru a-ţi atinge scopurile?


ACTIVITATEA ORE PE SĂPTĂMÂNĂ
1.Scoală ......................................
2 Serviciu .....................................
3.Dormit .....................................
4. Duş, îmbrăcat ......................................
5. Drumul spre şi de la
şcoală, serviciu .....................................
6. Studiu .....................................
7.Mâncat .....................................
 Acum răspunde la următoarele întrebări:


1.Cu care activitate îţi petreci cel mai mult timp?
2. Cu care activitate îţi petreci cel mai puţin timp?
3. Timpul pe care îl petreci învăţând îţi aduce notele pe care le doreşti?
4. Eşti satisfăcut de modul în care îţi petreci timpul? De ce ?
5. Dacă ai putea face unele modificări, care ar fi acelea?
 Completând acest exerciţiu probabil ai constatat că ai ceva timp în plus de-a lungul unei săptămâni. Poţi folosi acest timp,
fie pentru programarea unor ore suplimentare de studiu, fie pentru realizarea unei activităţi care credeai că nu ai când să o faci.
Realizarea unui orar îţi poate face viaţa mai uşoară, nu mai grea, întrucât te ajută să-ţi organizezi timpul.

La ce ne folosesc aceste planificări ?

  se reduc întreruperile costisitoare (nu ne mai oprim din alte activităţi pentru a lua hotărâri despre ce trebuie
să facem în continuare)
 ne eliberăm memoria de controlul permanent a sarcinilor care urmează şi ne putem concentra astfel pe
munca pe care tocmai o desfăşurăm
 jurnalul este util la compararea obiectivelor formulate cu cele atinse, respectiv, poate reduce influenţa factorilor
distractori (care ne atrag/distrag atenţia de la aspectele principale ale sarcinii) asupra activităţilor planificate.

Cum ne planificăm timpul?

Calendare, liste de priorităţi – iată instrumentele utilizate zilnic de persoanele care ştiu cum să îşi organizeze şi utilizeze eficient timpul.
Dacă nu ai întocmit sau nu ai utilizat niciodată un orar de lucru, acum este momentul să începi să o faci.
Există trei tipuri de planificări foarte des utilizate:
1.o planificare lunară\trimestrială – care îţi permite o viziune generală asupra unei perioade mai îndelungate de timp plus o
descriere detaliată a fiecărei săptămâni;
– modalitate de urmărire a obiectivelor mai importante care vor surveni în luna respectivă;
 Se realizează prin identificarea şi analiza, sub aspectul eficienţei şi urgenţei, a activităţilor din
luna în curs
2.o planificare a studiului pentru săptămâna în curs - care precizează orele specifice dedicate fiecare materii de studiu;
– o listă de obiective săptămânale formulate anticipativ
 Fiecare obiectiv este atins prin realizarea unor activităţi specifice
3.o lista de activităţi zilnice - în care sunt trecute sarcinile care trebuie rezolvate într-o anumită zi;

Planificarea lunară\trimestrială permite trecerea în revistă a datelor importante şi a obligaţiilor. Această evaluare te
ajută să îţi gestionezi activităţile şi să eviţi surprizele neplăcute legate de lipsa de la anumite întâlniri, nerespectarea termenelor de
predare a proiectelor sau de planificarea a două activităţi pentru aceeaşi oră.
 Pentru a realiza o planificare lunara, notează datele legate de diferite activităţi şcolare importante: predarea unor proiecte\
teme, întâlnirile diferitelor cercuri de specialitate care te interesează, restituirea cărţilor împrumutate de la biblioteca etc. Notează-
ţi, de asemenea, şi zilele de naştere, diferite evenimente sociale la care trebuie să participi. In acest fel, printr-o simplă privire poţi
să analizezi diferitele activităţi pe care urmează să le realizezi, diminuându-se astfel şansele de a uita să lucrezi la un proiect sau de
a lipsi de la o întâlnire. Pe măsura scurgerii timpului, este indicat să îţi revizuieşti planificarea, odată cu asumarea de noi
responsabilităţi sau activităţi – noi date pentru examene, evenimente personale şi familiale, conferinţe, întâlniri etc.

Planificarea studiului pentru o săptămână are drept scop întocmirea unui orar de studiu care să corespundă celorlalte
activităţi pe care trebuie să le realizezi într-o săptămână utilizată în mod eficient. Ar fi indicat ca la sfârşitul unei săptămâni să îţi
organizezi programul pentru săptămâna care urmează. Când realizezi planificarea săptămânală, trece toate evenimentele la care
trebuie să participi la o oră anume – cursuri, laboratoare, cercuri etc. – acestea constituind orarul inflexibil, timpul în care trebuie
să fii într-un anumit loc sau să realizezi o anumită activitate. Completează, apoi, spaţiile libere cu activităţile flexibile, orele care
rămân, în care trebuie să optezi pentru activitatea pe care o vei desfăşura. Avantajul planificării săptămânale este acela ca îţi
permite să îţi organizezi timpul de studiu. Este indicat să utilizezi regula doi-pentru-unu ( pentru fiecare oră de curs trebuie să îţi
programezi două ore pentru a studia acasă), asigurând astfel timpul minim necesar pentru a studia pentru o anumită materie. Ar fi
bine, de asemenea, să îţi planifici puţin timp pentru a studia înainte şi după un anumit curs. Precizează durata activităţilor care
necesită mai mult de o oră pentru a fi rezolvate.

O listă de activităţi zilnice conţine sarcinile pe care trebuie să le realizezi într-o zi anume. Această listă te poate motiva să
realizezi fiecare item pe care îl conţine înainte ca ziua să se încheie. poţi realiza lista cuprinzând activităţile zilnice împărţind o
foaie de hârtie în trei părţi şi trecând, în prima coloană, activităţi pe care trebuie să le faci, în cea de-a doua – activităţi pe care ar fi
bine să le faci, iar in a treia – activităţi pe care poţi să le faci dacă îţi mai rămâne timp. Sau, poţi împărţi lista în trei: activităţi
prioritare, activităţi importante şi activităţi care suportă amânare. Pe măsură ce realizezi fiecare sarcină, bifează casuţa aşezată în
dreptul ei. Activităţile care nu au fost realizate într-o zi pot fi trecute pe lista realizată pentru ziua următoare.

Jurnalul – mijloc de verificare a măsurii în care sarcinile programate au fost realizate

 La sfârşitul zilei / săptămânii / lunii în dreptul activităţii se trece o notă calitativă despre ce anume s-a realizat în
acel timp; dacă în locul activităţii planificate s-a realizat altceva, se consemnează acea activitate

Crearea unui program de management al timpului săptămânal.

 În fiecare duminică planifică-ţi programul pentru săptămâna viitoare. Dacă urmezi paşii următori pentru a-ţi crea programul
săptămânal, poţi să ai încredere că vei avea un program echilibrat.

Scrie în program toate activităţile fixe.


Trece momentele fixe de studiu pentru fiecare oră de la şcoală.
Adaugă o serie de momente de studiu flexibile.
Adaugă momente pentru scopuri specifice şi alte activităţi.
Planifică timpul liber, cel petrecut cu familia şi prietenii.

Încorporează următoarele sugestii în programul tău săptămânal, atunci când începi să-ţi programezi momentele de
studiu:

1. Învaţă în momentele alerte ale zilei de câte ori este posibil. Concentrarea este mai uşor de obţinut în aceste
momente, şi vei fi mai eficient.


2. Învaţă la materiile cele mai grele sau care îţi displac cel mai mult la începutul zilei. De obicei, există tendinţa de a
amâna studiul la aceste materii până spre sfârşitul zilei, când apare oboseala şi va fi mai puţin interes şi motivaţie.
3. Dacă este posibil, învaţă înainte de orele de la şcoală la care ştii că vei participa, cum sunt limbile străine. Învaţă
imediat după orele în care ai luat multe notiţe, sau la care ai de rezolvat probleme, cum sunt orele de matematică, pentru a-ţi
începe sarcinile având informaţia proaspătă în minte.
4. Planifică să studiezi la o materie pentru aproximativ 50 de minute. Dacă înveţi mai puţin de 50 minute, nu vei
deveni foarte implicat în materie. Dacă studiezi mai mult de 50 minute, capacitatea de comprehensiune, concentrare,
reamintirea vor începe să scadă. După 50 de minute, fă o pauză de 10 minute.
5. Încearcă să-ţi programezi cel puţin un moment pentru studiu în fiecare zi. Aceasta te va ajuta să-ţi îmbunătăţeşti
memoria şi reactualizarea informaţiei studiate.
6. Evită studiul e tip maraton – adică studierea pentru mai mult de trei ore în continuu. Vei fi mai eficient dacă
studiezi 2 ore, chiar 3, şi apoi să faci altceva pentru o oră sau două. În momentele în care nu înveţi, adesea mintea ta lucrează
şi procesează ceea ce ai învăţat mai devreme. Totuşi, studiul tip maraton este eficient în sarcinile ce solicită la maxim
creativitatea
 D) EVITAREA AMÂNĂRII/PROCASTINĂRII

Procastinarea este procesul de amânare a lucrurilor pentru mai târziu, împiedicând persoana să-şi atingă scopurile.
Procastinarea este o metodă învăţată care poate fi şi „dezvăţată” dacă este înlocuită cu stabilirea de scopuri. Uneori, procastinarea este o
formă de rezistenţă sau o modalitate de evitare a ceva ce nu este plăcut, interesant sau important. În acest caz, o schimbare a atitudinii şi
recunoaşterea importanţei sau scopului sunt necesare pentru îndepărtarea procastinării şi trecerea la acţiune. Uneori mărimea sau
complexitatea sarcinii este un motiv pentru procastinare. În acest caz, împărţirea sarcinii în elemente mai mici poate determina trecerea la
acţiune. Procastinarea poate fi relaţionată şi cu frica de eşec. Decât să eşueze, aceste persoane preferă să caute scuze pentru a nu încerca.
O altă cauză a amânării în unele cazuri este rezultatul trăirii şi retrăirii aceloraşi situaţii fără a dispune de strategii eficiente de modificare
a comportamentului şi a face schimbări. Strategiile de stabilire a scopurilor din acest capitol vor înlocui procastinarea, oricare ar fi
originea ei cu productivitate şi realizare şi vor asigura o dorinţă proaspătă şi energică de a realiza noi provocări şi creării de noi scopuri.

Completează următorul chestionar pentru a vedea tendinţele tale de amânare a sarcinilor.

Pentru a afla dacă amânarea te reţine de la învăţat bifează fiecare afirmaţie care ţi se potriveşte.
1.Îmi amân un examen dacă este dificil.


2.Amân realizarea unui proiect dacă ia prea mult timp.
3. Evit să învăţ dacă nu îmi place materia.
4. Amân învăţatul dacă nu am chef.
5.Amân scrierea unui eseu dacă nu ştiu cum să încep.
6.Amân învăţarea pentru un test dacă nu ştiu ce fel de întrebări sunt şi ce parte din materie acoperă.
7. Amân învăţatul dacă îmi este foame.
8. Amân învăţatul dacă sunt prea obosit(ă)şi îmi este prea greu să mă concentrez în învăţare.
9. Amân învăţatul dacă nu mă simt bine.
10. Amân învăţatul dacă este altceva mai bun de făcut.

Toate aceste afirmaţii descriu tactici obişnuite, folosite de elevi şi studenţi pentru a evita studiul.


 Pentru a reuşi în ceea ce ţi-ai propus trebuie să
înţelegi când şi de ce amâni şi să te lupţi cu aceste
tendinţe de amânare a începerii studiului.Toate aceste
situaţii de studiu reprezintă sarcini dificile sau de lungă
durată. Priveşte totalul pentru fiecare coloană. Dacă ai
bifat negativ la situaţiile 1, 5 şi 8 probabil consideri
redactarea în scris dificilă şi de aceea îţi este greu să
începi sarcina. Dacă răspunzi negativ la afirmaţiile 2,3,4
şi 9, probabil eviţi învăţarea pentru examene şi teste
datorită anxietăţii de testare şi eşti preocupat că nu vei
reuşi. Dacă răspunzi negativ la itemul 6, probabil
lungimea sarcinilor care presupune lectura lor îţi
influenţează modul în care le abordezi. Vei fi mai
motivat să începi dacă îţi vei diviza sarcina de citit în
segmente mai scurte, cu pauze între ele.
Dacă răspunzi negativ la itemul 7, 10, probabil eviţi începerea studiului datorită dezinteresului pentru sarcina respectivă.Poţi
încerca să relaţionezi sarcina de învăţare cu domeniul tău de interes.


CA CAUZELE PROCASTINĂRII:
A = anxietate, teama de eşec
M = lipsa motivaţiei
 = conţinut încărcat; sarcină complexă
N = nu ştii ce trebuie să faci

Lipsa motivaţiei
Numeroase persoane tind să amâne realizarea diferitelor sarcini pentru că le lipseşte motivaţia de a-şi controla scopurile şi propria viaţă.

Următoarele strategii pot fi utile subiecţilor care amână realizarea anumitor activităţi din lipsa motivaţiei:


 examinează-ţi scopurile de lungă durată; îţi sunt ele suficient de clare?
 încearcă sa te focalizezi pe realizarea scopurilor de scurtă durată, întrucât ele permit monitorizarea
activităţii şi a modului în care te situezi în raport cu scopul de lungă durată;
 Trece scopurile de scurtă durată pe lista de sarcini zilnice;
 Recompensează-te pentru realizarea fiecărei sarcini;
 Anxietatea sau teama de eşec
Procastinarea datorată temerii de eşec este caracteristica persoanelor lipsite de încredere în propria persoană sau persoanelor
perfecţioniste. De fapt, perfecţioniştilor le lipseşte adesea încrederea în forţele proprii, întrucât ei echivalează reuşita cu propria valorizare.
Indiferent de cauză, rezultatul este acelaşi: elevul amână realizarea unei sarcini în mod repetat, până când aceasta nu mai poate fi realizată
în mod corespunzător. Acest elev nu trebuie să se confrunte cu gândul că nu a putut realiza o anumita sarcină, el având deja pregătită
scuza: “ Aş fi putut realiza sarcina în mod corespunzător dacă aş fi avut mai mult timp la dispoziţie”.
Pentru a depăşi înclinaţia spre un comportament de amânare cauzat de teama de eşec, încearcă următoarele sugestii:


 aminteşte-ţi că eşti un simplu om şi că nu trebuie sa fii perfect; este suficient să încerci să faci cât mai bine ceea ce faci;
 realizează o planificare mai riguroasă a timpului;
 menţine o atitudine pozitivă: chiar dacă nu te-ai descurcat foarte bine în trecut, acesta este lăsat în urmă;
 solicită ajutorul unui consilier şcolar în stabilirea scopurilor pe termen lung şi scurt;

Probleme legate de începutul realizării unei sarcini

Dacă te surprinzi încercând să găseşti motive pentru a nu realiza o sarcină, atunci comportamentul tău de amânare a realizării unei sarcini
este legat de faptul ca nu ştii exact ce trebuie să faci.


Încearcă următoarele sugestii:
 reciteşte sarcina pe care trebuie să o realizezi şi formulează câteva întrebări pe marginea ei;
 roagă un coleg să îţi explice mai clar sarcina;
 descompune sarcina în elemente mai simple;
 studiază la aceleaşi ore în fiecare zi;

Sarcina este prea

complexa; conţinutul încărcat

O alta cauza posibilă a procastinării o constituie mărimea sau complexitatea sarcinii.

 Dacă aceasta pare copleşitoare, încearcă următoarele strategii:
 descompune sarcina în elemente mai simple;
 acordă-ţi suficient timp pentru rezolvarea sarcinii;
 recompensează-te după realizarea unui fragment semnificativ din sarcină;

Cum ne folosim de “timpul mort” si cum să facem faţă

deranjărilor sistematice de program ?


TIMPUL MORT - este timpul petrecut inutil şi de multe ori inevitabil între
două activităţi succesive.

O mare parte din viaţă o petrecem aşteptându-ne rândul la bilete, făcând naveta sau încercând să umplem timpul dintre
două cursuri consecutive. Timpul astfel irosit adună luni sau chiar ani de zile pe care le petrecem fără productivitate.
Cum pot salva acest timp?
 Eşti pasionat de limba engleză? Ai putea să porţi la tine în permanenţă nişte reviste în limba engleză pe care să le
citeşti în situaţiile de aşteptare (la dentist, la consultaţie medicală, în staţia de metrou etc.) pentru a folosi eficient
timpul mort
 Îţi petreci mult timp făcând naveta? Ai mult de citit pentru şcoală? Foloseşte timpul petrecut pe tren, pe autocar şi
parcurge lecturile mai puţin solicitante. Vei câştiga mai mult decât dacă te-ai uita pe geam la mesajele publicitare.
Un elev pasionat de limba şi literatura engleză poartă câteva reviste de divertisment (editate în engleză) în
permanenţă în geantă pentru ca atunci când ajunge în situaţii de aşteptare (ex. la dentist, la consultaţie medicală, în
staţia de metrou) să poată folosi timpul eficient.
 Ai un walkman? Ai putea să îţi înregistrezi casete cu ceea ce ai de învăţat pe care să le asculţi când călătoreşti, când
aştepţi, când te plimbi pe stradă etc.
Dacă eşti printre aceea care au multe „ferestre” în program – între două cursuri sau două activităţi – ai putea să
foloseşti aceste pauze în mod eficient. De exemplu, ai putea să mergi la un Internet Caffe să te documentezi pentru
 referatul pe care îl ai de făcut. Biblioteca ar fi o altă soluţie (să citeşti pentru ora următoare, să reciteşti materialul anterior,
să completezi notiţele). Ai putea de asemenea să priveşti aceste pauze ca şi „oaze de odihnă” în programul tău aglomerat.
Caută un loc liniştit (parc, grădină botanică, o terasă) unde să te poţi relaxa sau să citeşti cartea ta preferată.
Cu siguranţă vi s-a întâmplat să fiţi întrerupţi din activitatea pe care v-aţi propus să o realizaţi cu o invitaţie din partea
prietenilor tăi la o ieşire in oraş, tocmai în seara dinaintea unei verificări importante, vizita fulger a surorii tale mai mici pentru a-
ţi arăta jucăria nou-nouţă, tocmai când tu ţi-ai propus să înveţi.

 INTRERUPERILE ÎN PROGRAM - sunt situaţiile în care activitatea curentă este întreruptă temporar
Cum preîntâmpinăm
de evenimente acestepropus
externe scopului întreruperi ? să distragă atenţia de la aceasta.
menite


 găsim un loc potrivit pentru studiu, greu accesibil celorlalţi şi totodată potrivit stilului nostru personal de
învăţare
 afişăm pe uşa camerei un indicator (poate fi şi hazliu) care să atenţioneze vizitatorii despre importanţa
activităţii pe care tocmai se pregătesc să o întrerupă
 persoana cu pricina poate fi rugată cu respect să revină mai târziu, după ce ai încheiat activitatea
 este indicat (ca semn de respect), să ne ridicăm în picioare când intră cineva şi ne deranjează şi să nu ne
aşezăm imediat la loc. O va interpreta într-o primă fază ca semn de întâmpinare, dar după aceea va sesiza
deranjul şi se va retrage.

SFATURI UTILE PENTRU MANAGMENTUL TIMPULUI

Învăţând să-ţi programezi timpul eficient, vei putea să-ţi atingi scopurile mai eficient, să fii mai productiv şi să ai succes în mai multe
arii ale vieţii tale.

Următoarele sfaturi te vor ajuta ca programul pe care ţi l-ai făcut să fie şi mai eficient:
1. Informează-i pe ceilalţi despre planurile tale de management al timpului

 2.

3.
4.
După ce ai lucrat trei săptămâni conform programului, utilizează un timp de schimb pentru a face faţă evenimentelor
neaşteptate.
Foloseşte programări zilnice pentru a lista sarcinile specifice din acea zi.
În fiecare săptămână, consultă-ţi calendarul pe termen lung, pentru a verifica datele limită pentru proiecte sau evenimente.
5. Caută soluţii pentru conflictele ce apar în program.
 Informează-i pe ceilalţi despre Membrii familiei, colegii de cameră,prietenii ar trebui
planurile tale informaţi despre scopul tău de a-ţi organiza timpul mai
eficient. Membrii familiei te vor sprijini dacă sunt

conştienţi de planurile şi priorităţile tale.

Utilizează un timp de schimb pentru La început ţi se va părea dificil să te conformezi
a face faţă evenimentelor neaşteptate programului care l-ai stabilit pentru că este ceva nou
şi necesită un tip de auto-disciplină pe care nu ai
utilizat-o în trecut. Încearcă să te conformezi grilei
pentru cel puţin trei săptămâni. După ce ai făcut
acest lucru pentru trei săptămâni, din când în
când vei putea schimba programul, adică vei
putea să schimbi o activitate din program
cu o alta. Schimbarea programului
asigură o flexibilitate, dar trebuie utilizat cu
moderaţie, pentru că dacă faci schimburi
frecvente, nu vei mai avea un program
prestabilit şi nu vei fi destul de autodisciplinat
pentru a spune „nu” fiecărei activităţi ce apare.

ALTE SFATURI:
 clasifică materiile şcolare în funcţie de gradul de dificultate a materiei; începe orice sesiune de

 studiu cu materiile mai dificile;




profită de momentele de eficienţă maximă, pentru a studia materiile mai dificile;
revizuieşte-ţi cursurile la cât mai scurt timp după ce au fost predate;
împarte sarcinile complexe în secvenţe mai mici;
 obişnuieşte-te să studiezi în acelaşi loc, asigurându-te că ai pregătite toate materialele de care ai
putea avea nevoie;
 utilizează autosugestiile;
 recompensează-te pentru realizarea sarcinilor pe care ţi le-ai stabilit.
 EXERCIŢIU: Citiţi cu atenţie fiecare situaţie, răspundeţi la întrebări furnizând detalii specifice.

1. Dan şi Mariana frecventează amândoi cursurile de mecanică lunea, miercurea şi vinerea. Mariana şi-a fixat momentele
de studiu pentru aceste cursuri miercurea şi vinerea de la 7 la 8 dimineaţa şi de la 10 la 15 sâmbăta. Dan şi-a ales alte
momente de studiu, de la 7 la 9 dimineaţa în fiecare luni, miercuri, şi duminică. Care program are potenţialul de a fi mai eficient?
Daţi câteva motive pentru a vă susţine răspunsurile.
2. Maria este adesea surprinsă; ajunge la cursuri şi află că avea de realizat o anumită sarcină în acea zi. Rareori îşi realizează sarcinile
la timp. Uneori uită ce are de făcut, alteori pur şi simplu nu mai are timp. Preferă să înveţe doar în weekend, astfel că de câte ori are
de îndeplinit sarcini pe parcursul săptămânii, nu le realizează. Ce sugestii ia-ţi da pentru a-şi modifica abordarea sarcinilor şcolare?
3. Raul este frustrat în privinţa faptului că este la facultate. Era obişnuit cu o viaţă activă ce includea petrecerea celei mai mari părţi a
timpului cu prietenii. Nici unul din prietenii lui nu merge la facultate, aşa că ei nu îl înţeleg. Lui Raul i se pare că nu mai are timp
pentru activităţile care îi fac cu adevărat plăcere. Această nemulţumire îi afectează întreaga atitudine faţă de şcoală. Ce strategii l-ar
putea ajuta pe Raul?
4. Lidia este o „pasăre de noapte”. În timpul zilei este ocupată cu frecventarea cursurilor şi cu serviciul ce îi ocupă 30 de ore pe
săptămână. Ajunge acasă pe la opt seara şi în prea multe seri adoarme citind cursurile. Este în urmă cu lecţiile şi nu mai are energie
pentru studiu sau pentru sine. Cum ar putea ea folosească metoda creştere-descreştere pentru a găsi modalităţi de rezolvare a
acestor probleme.
5. Mihai şi sora sa sunt studenţi, dar sunt foarte diferiţi în ceea ce priveşte modul de abordare al şcolii. Mihai simte că are un succes
mai mare şi un control mai bun dacă îşi utilizează managementul timpului. Pe de altă parte, sora lui crede că are mai bune rezultate
în situaţii de criză, chiar dacă aceasta înseamnă să-şi realizeze sarcinile în ultima clipă. Ea susţine că ţi place să fie liberă şi flexibilă,
deoarece spontaneitatea este o parte a personalităţii sale. Enumeraţi cel puţin trei beneficii ale managementului timpului pe care
Mihai le-ar putea utiliza ca argumente pentru a-şi convinge sora să utilizeze un program pentru cel puţin trei săptămâni.

EXERCITIU : Încearcă să dai răspunsuri specifice la următoarele întrebări :


De ce ai venit la şcoală azi ?______________________________________________________
De ce vrei să ___________________________________________________________________
Deoarece______________________________________________________________________
 De ce vrei să ___________________________________________________________________
Deoarece______________________________________________________________________
De ce vrei să ___________________________________________________________________
Deoarece______________________________________________________________________

Examinând răspunsurile tale poţi observa că activitatea de gândire te ajută să-ţi realizezi scopurile prin două
activităţi distincte aflate însă în relaţie :
- identificarea scopurilor
- divizarea planului într-un mod eficient pentru realizarea scopurilor.

EXERCITIU: Analizează unul din scopurile tale personale, academice sau legate de carieră în termenii celor şase caracteristici
ale unui scop tangibil.


1. Care este scopul tău?
2. Care din priceperile şi interesele tale fac acest scop realist?
3. Ce face scopul tău credibil şi posibil?
4. Este scopul tău măsurabil? De exemplu, cât timp îţi va lua să-ţi atingi scopul? Cum vei ştii că l-ai atins?
5. Ce anume face scopul tău sa fie flexibil? Ce vei face dacă vei întâmpina o dificultate sau o întrerupere?
6. Este scopul tău controlabil? Este ceva ce poţi face tu însăţi? Explică răspunsul dat.
7. Este scopul tău etic. Explică cum, de ce ?

Ce cunoştinţe practice aţi învăţat din acest capitol care vă pot ajuta să rezolvaţi problemele din realitate? Pentru a descoperi
acest lucru, citiţi scenariul următor şi răspunde-ţi la întrebările date.


Maria vrea să facă o carieră în publicitate. I-ar plăcea să lucreze la o companie renumită, într-un oraş mare. Maria a
obţinut rezultate bune la cursurile de artă, publicitate şi crede că are abilităţile necesare pentru a realiza o campanie
publicitară de succes. De fapt, schiţele şi desenele sale au câştigat unele concursuri şi premii. Ea a stabilit o întâlnire cu un
consilier pentru carieră pentru a afla ce alte abilităţi mai trebuie să-şi dezvolte pentru cariera aleasă. Consilierul i-a spus
următoarele:
 Majoritatea muncii în afaceri şi marile companii se realizează prin proiecte de echipă. Cel care este direct responsabil cu
proiectul, îl divide în părţi mai mici, fiecare membru al echipei fiind responsabil pentru o anumită parte. Pentru a realiza un proiect
bun se începe cu stabilirea scopurilor, atât pentru ca proiectul să fie terminat la timp, cât şi pentru ca el să atingă obiectivul vizat.
Persoanele care vin la muncă lipsindu-le capacitatea de stabilire a scopurilor şi de organizare a timpului sunt dezavantajate. Prin
stabilirea scopurilor şi planificarea timpului oamenii pot să-şi direcţioneze sau schimba cursul vieţii şi mult mai important pentru

 angajaţi, să-şi termine treaba.

“Wow” , se gândeşte Maria. “Imi dau seama că aproape tot timpul am lucrat singură.” Cu toate că Maria îşi stabileşte
scopurile, deseori ea nu reuşeşte să le atingă, întrucât are dificultăţi în a-şi organiza timpul eficient şi uneori întârzie în predarea
proiectelor şi temelor.” Ce pot să fac?” a întrebat Maria.

1. Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale lui Maria, în ceea ce priveşte pregătirea pentru carieră?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………

2. Cum o vor ajuta în carieră abilităţile sale?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Ce poate face pentru a-şi depăşi/învinge punctele slabe?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……

4. Dacă ai fi Marsha, ai continua să urmezi scopul tău, sau ţi-ai schimba planurile pentru carieră? Explică
răspunsul.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………

EXERCIŢIU:

Reflectează:


Gândeşte-te la ceea ce ai învăţat despre utilizarea eficientă a timpului şi cum poţi cel mai bine aplica aceste informaţii.
Foloseşte următoarea listă de întrebări pentru a-ţi stimula gândirea. În realizarea exerciţiului poţi include răspunsuri la întrebările
date. În ceea ce vei scrie include şi informaţii specifice oferite de acest capitol.

 Care sunt o parte din obligaţiile şi responsabilităţile care îţi ocupă timpul?
 Reuşeşti să-ţi organizezi timpul eficient? De ce sau de ce nu?
 Obişnuieşti să amâni? Dacă, da care sunt motivele pentru a amâna? Ce poţi face pentru a evita amânarea/ pentru a nu mai
amâna?
 Ce relaţie vezi între a-ţi organiza timpul pentru studiu şi a-l organiza pentru alte activităţi?