STUDIUL AERODINAMIC

PENTRU UN MONOPOST
TIP FORMULA STUDENT
 
Autori: Florin, anul II IAIM,

Cadrul didactic coordonator: As.Dr.Ing.

 

1
 Scurt Istoric
 Formula Student este o competitie internationala ce a
avut loc pentru prima oara în Statele Unite ale
Americii la sfarsitul anilor '80. Fiind organizata de
SAE, Societatea Inginerilor de Automobile, Formula
Student este una din principalele surse de formare si
recrutare a inginerilor pe plan mondial.
 Principalul obiectiv vizat de evaluatori este formarea
unei echipe complete ce nu numai proiecteaza ci si
construieste un monopost, isi cauta singuri sustinere
si isi administreaza resursele respectand regulile
stricte ce se impun de Formula SAE. In acest fel,
Formula Student este un pas de inceput pentru orice
student ce doreste sa se afirme la un nivel cat mai
inalt.

2
 Introducere – Formula Student
Constructia unei astfel de masini poate pune in dificultate
deoarece restrictiile privind cadrul masinii si motorul sunt
limitate, astfel incat cunostintele, creativitatea si imaginatia
constructorilor sunt foarte contestate. Masina poate fi
construita in echipa si finalizata intr-o perioada de aproximativ
un an, sunt luate la concurs anual aproximativ 30 de
monoposturi din colegii și universitati din intreaga lume.
Ideea din spatele Formulei SAE este ca o echipa de studenti
produce o masina pentru piloti amatori. Competitia este in asa
fel gandita incat toate aspectele sunt evaluate, de la
constructia propriu-zisa la calcularea costurilor si fiabilitatea
produsului.

3
 Definirea problemei

Realizarea a doua monoposturi de tip

Formula student si optimizarea in ceea ce
priveste comportarea aerodinamica dintre
cele doua modele cu scop de a imbunatatii
proprietatile masinei cat mai mult posibil,
atat la partile dedicate racirii motorului, cat
si aerodinamice aducand la un cost mai
scazut pentru realizarea acesteia.

4
 Obiectivul lucrarii

 Determinarea coeficientului Cd pentru doua

modele de monoposturi tip Formula Student.
 Determinarea fortei la inaintare pentru doua
modele de monoposturi
 Determinarea coeficientului Cd
 Determinarea valorii portantei negative pentru
ambele monoposturi
 Determinarea debitului masic de aer pentru prizele
de aer destinate racirii motorului

5
 Metodologia cercetării experimentale

Modelul 1

Modelul 2

6
Modelul 1

7
Metodologia cercetării experimentale

Simularea folosind program CFD pentru viteze

8
Metodologia cercetării experimentale

Iso-suprafetele cu viteze de 40 km/h

Iso-suprafetele cu viteze de 50 km/h 9

Metodologia cercetării experimentale

10
 Metodologia cercetării experimentale

Variatia vitezei fluidului intr-un plan situat la 0.2 m de sol

11
Metodologia cercetării experimentale

Variatia vitezei fluidului intr-un plan situat la 0.4 m de sol

12
Metodologia cercetării experimentale

13
Metodologia cercetării experimentale

Variatia vitezei fluidului intr-un plan situat la 0.2 m de sol

14
Metodologia cercetării experimentale

Variatia vitezei fluidului intr-un plan situat la 0.4 m de sol

15
Metodologia cercetării experimentale

Variatia vitezei fluidului intr-un plan situat la 0.4 m de sol

16
 Rezultatele simularii

Caracteristicile aerodinamice ale modelelor

Viteza ( km/h) Forta la inaintare [N] Forta portanta negativa Coeficient aerodinamic
[N] Cd

30 km/h 12.8 0.5 0.34

50 km/h 44.7 4.5 0.38

100 km/h 110 9 0.42

Rezultate pentru modelul 1

Viteza ( km/h) Forta la inaintare [N] Forta portanta negativa Coeficient aerodinamic
[N] Cd

30 km/h 15.3 0.5 0.38

50 km/h 47.7 5.1 0.42

100 km/h 120 15 0.51

Rezultate pentru modelul 2

17
 Rezultatele simularii

Debitul masic pentru prizele de aer pentru racirea motorului

Viteza [km/h] Debitul masic [kg/s]

30 0.23

50 0.2

100 0.42

Debitul masic pentru modelul 1

Viteza [km/h] Debitul masic [kg/s]

30 0.25

50 0.3

100 0.52

Debitul masic pentru modelul 2

18
Concluzii
 Forma monopostului modelului 1 determina o rezistenta la
inaintare mai mica decat cea a modelului 2
 Coeficientul Cd al modelului 1 este mai mic ca cel al modelului 2
 Portanta negativa este influentata de prezenta eleronului prezent
pe modelul 2 care este crescuta fata de cea a modelului 1, care
nu are eleron spate
 Stabilitatea modelului 2 este imbunatatita semnificativ la viteze
mai mari de existenta eleronului, dar in acelasi timp aceasta
inseamna si cresterea centrului de greutare, cat si marirea
costurilor de productie
 Forma prizelor pentru racirea motorului este importanta dar
determina si o crestere a rezistentei la inaintare
 Este necesar a se simula modul de racire a motorului la
temperaturi ridicate ale acestuia si a mediului ambiant pentru a
se determina forma si suprafata prizelor de racire a motorului

19
Va multumesc !

20