Departamentul Știința și Ingineria Materialelor

Facultatea de Inginerie
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati

Nanomateriale oxidice zero-dimensionale
(nanoparticule). Proprietăți și aplicații

Student:  Florin - an II IAIM

Coordonator: S.l. dr. ing.

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti ˝Anghel Saligni˝ , 18-19 Mai 2016, UDJG
 Continut
 Introducere în Nanomateriale și Nanotehnologii

 Nanomateriale oxidice zero-dimensionale

 Noţiuni generale
 Proprietăți
 Aplicaţii
 Nanotehnologia …
 … tehnologia de fabricaţie a secolului 21.

 . . . are abilitatea de a transforma materia utilizând tehnici care

vizează producerea, manipularea și utilizarea obiectelor la scară
nanometrică.

 … ideea de la care s-a pornit, aceea că este posibil să creezi

„maşini“ manipulând molecule, a fost emisă în 1959 de
fizicianul Richard Feynman.
 Ce înseamnă nanotehnologie ?

... un domeniu multidisciplinar care combină marile

realizări ştiinţifice din Fizică, Chimie, Biologie,
Matematică şi Ştiinţa Materialelor în construcţia la
nivel de atomi şi molecule, la scară nanometrică, a
unor materiale dotate cu inteligenţă artificială.
Cât de mic este un nanometru ?
 Împărţiţi un metru la un miliard …

 Comparaţi o minge de tenis de câmp cu globul pământesc....

 Nanomateriale oxidice
Clasificarea nanomaterialelor (etape de miniaturizare)
Materiale nanostructurate 0D „bulk” - 3D – (masive)
Delimitare/confinare pe directiile Materiale tridimensionale /macro
X,Y si Z
0D- nanoparticule oxidice:
nano-sfere, nano-cuburi,
nano-prisme

3D-straturi groase, materiale

1D-nano-tuburi, nano-bare, Dimensionalitatea
oxidice consolidate
nano-fire, nano-inele.. nanomaterialelor
nanostructurate

2D- straturi subțiri oxidice

nanocristaline , nono-plăci,
nano-insule

Materiale nanostructurate 1D Materiale nanostructurate 2D

Delimitare/confinare pe directia Y, Z Delimitare/confinare pe directia Z
 Nanomateriale oxidice
Natura chimică
 Metale
 Oxizi chimici
 Semiconductori
 Carbon
 Biomolecule
Modificarea suprafeței
 Nemodificate
 Grefate de surfactanți,
grupări funcționale,
polimeri, liganzi încărcați
electric
 Adsorbție de
surfactanți/polimeri
 Atașare de enzime sau alte
biomolecule
 Acoperire de suprafață
Morfologie
 Sfere, cuburi, cilindri, ace, plachete
 Sfere goale („hallow sphere”)
 Particule miez- inveliș („core shell”)
Nanoparticule
Starea de dispersie
 Dispersate individual
 Aglomerate/agregate
Mediu de dispersie reversibil
 Gaze (aerosoli)  Aglometate/agregate
 Lichide ireversibil
 Matrice solidă
 geluri
Nanomateriale
Nanomateriale = structuri morfologice având cel puțin una din
dimensiuni în domeniul 1 - 100 nm.

Un material devine nanostructurat când raportul dintre aria suprafeței și

volum devine foarte mare, respectiv când raportul între numarul atomilor
de pe suprafața și din volum este suficient pentru a modifica o proprietate
a materialului.

O alta caracteristică este aceea că legile fizicii cuantice care în cazul

materialelor obișnuite se aplică numai la scară atomică devin valabile la
scara intregului material (“confinare cuantică”). Ca urmare, multe din
proprietățile termice, mecanice, electrice, magnetice, optice, etc. și altele
se schimbă radical, conducănd la aplicații inimaginabile pentru materialele
tradiționale.
 Proprietăți - confinare cuantică
 Confinarea cuantică - restricționarea mișcării electronilor pe toate cele trei
axe, în cazul nanoparticulelor.

 Purtătorii de sarcină rămân captivi într-un volum cu dimensiuni comparabile cu

raza Bohr, dând naștere la proprietăți similare cu cele unui atom.

 Principalele rezultate ce survin sunt:

- Discretizarea nivelelor energetice
- O bandă interzisă invers proporțională cu dimensiunea structurii („Blue
Shift”)

Concluzie!
Nanoparticulele pastrează structura cristalină a materialelor din care provin, dar odată
cu micșorarea dimensiunilor și confinarea cuantică a purtătorilor de sarcină proprietățile
optice și electrice se modifică în sensul asemănării cu atomii și moleculele.
 Variaţia benzii interzise (Eg) cu dimensiunea
nanocristalelor. Fenomenul de Blue Shift
Caracteristica principală ale unui semiconductor este lărgimea benzii interzise (Eg
– „Energy gap”) – ce influenţează proprietăţile luminoase în mod direct. Aceasta
poate fi controlată foarte precis prin varierea dimensiunii nanocristalelor.

Spectru vizibil

2.3nm 5 nm

• lungimi de undă mici (frecvenţe mari) avem

• Comparaţie între banda
interzisă a unui Qd din CdSe
şi a materialului din care a
provenit
culoarea albastră → energii mari
• lungimi de undă mari (frecvenţe mici) avem
culoarea roşie→ energii mici
 METODE DE OBȚINERE A
MATERIALELOR AVANSATE
ȘI NANOMATERIALELOR
 Metode de obținere a materialelor
nanostructurate
Procedeele de sinteză a materialelor nanostructurate au la bază două tehnici cunoscute generic sub
denumirea de „topdown” (fără modificarea compoziţiei chimice) şi „bottom up” (are la bază transformarea
chimică a unui precursor).
Material Atomi si
Macroscopic Molecule
divizare
asamblare
NanoMaterial

NanoMaterial

În funcţie de starea de agregare a reactanţilor, metodele de obținere a materialelor nanostructurate

se pot împărţi:
metode de obținere din faza gazoasă (I)
metode de obținere din fază lichidă (II)
 Metode chimice de obținere a
nanoparticulelor din soluție
• Sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de soft chemistry sau
chimie douce.

Avantaje: Dezavantaje:
Potential ridicat de aplicabilitate industrială  Soluţii reziduale
Versatilitate chimică mare
 Utilizare reactivi cu un anumit grad de
periculozitate
Utilizarea unei game largi de substraturi
anorganice şi organice
Co-precipitarea

- Precipitarea sarurilor metalice din solutie -procedeu chimic

clasic, des intalnit in sinteza chimica. Prin adaugarea unei
substante care determina precipitarea sau schimba temperatura
sistemului, se micsoreaza limita de solubilitate.
- Co-precipitarea se produce atunci cand mai multi cationi
aflati în aceeasi solutie precipita simultan. Controlul
parametrilor procesului (concentratie, temperatura, pH, agitare)
este esential pentru precipitarea simultana a tuturor cationilor
aflati in solutie, obtinandu-se un precursor perfect amestecat.
 Prepararea nanoparticulelor de ZnO
prin metoda precipitării
Etapa 1
Prepararea solutiei precursoare
(solvotermala asistata de surfactant)
Zn(CH3COO)2∙2H2O (99,5%); LiOH (99,5%); PEG 400
in 2-propanol (99,8%) 
Etapa 2
Hidroliza precursorului si formarea de ZnO NPs
dopate și nedopate
Etapa 3  
Separarea, spalarea si redispersarea ZnO NPs
dopate și nedopate
 
 Activitatea antimicrobiană
Mecanisme de distrugere a celulelor bacteriene la actiunea nanoparticulelor
de Ag, respectiv a ionilor Ag+ eliberati din nanoparticulele de Ag

Imagine TEM nanoparticule de argint

Aspectul zonelor de inhibiţie în urma testării  calitative 
Aspectul zonelor de inhibiţie în urma testării  calitative a activită
a activităţii antimicrobiene a suspensiilor de
ţii antimicrobiene a suspensiilor de nanoparticule utilizate în
nanoparticule utilizate în peliculizare, faţă de tulpinile
peliculizare, faţă de tulpinile de S. aureus 
de C. albicans
 Activitatea fotocatalitică a nanoparticulelor de
ZnO dopate cu Ag
Iradiere 1h
Ag/ZnO NPs MB MB+ZnO NPs (inițial) Lampa UV
  (
MB+ZnO NPs (final)
0min
Filtru 60min

NPs ZnO în
soluție de
MB
Efectul concentranției dopantului ( Ag) asupra
proprietăților fotocatalitice ale NPs ZnO
1,0
MB ZnO pow der
ZnO 663n m
 MB ZnO Ag/ZnO  Ag/ZnO  Ag/ZnO 0,8 Ag:ZnO -1
Ag:ZnO -2
1 2 3
Ag:ZnO -3
A b s o rb a n c e

0,6

0,4

0,2

0,0
400 500 600 700 800

W avelength (nm )
Aplicații ale nanoparticulelor cu proprietăți
fotocatalitice și antimicrobiene

Acoperiri:
• Anti-bacteriene
• Auto-curațare
• Purificarea aerului
• Sterilizante
• Hidrofobe
• Anti-șifonabile
Alte domenii de aplicare

Substante si produse chimice Masini si aparate electrice Textile cu proprietati speciale

Constructii si pentru Materiale pentru

Nano-bio-materiale pentru
restaurarea monumentelor productia si
stiintele vietii
stocarea de energie

Aplicatii ale QD Industria auto Industria alimentara

(celule de combustie) Metalurgie
LED-uri albe
 Concluzii

 Nanoparticulele sunt structuri moleculare având dimensiuni în domeniul 1 -

100 nm.

 Nanoparticulele pastrează structura cristalină a materialelor din care provin,

dar odată cu micșorarea dimensiunilor și confinarea cuantică a purtătorilor de
sarcină proprietățile lor se modifică în sensul asemănării cu atomii și
moleculele.

 Procedeele de sinteză a materialelor nanostructurate au la bază două tehnici

cunoscute generic sub denumirea de „topdown” (fără modificarea compoziţiei
chimice) şi „bottom up” (are la bază transformarea chimică a unui precursor).

 Nanoparticulele sunt utilizate in diferite domenii de activitate cum ar fi:

medicina, sanătate, electronică, mediu.
Mulțumesc pentru atenție!