Sunteți pe pagina 1din 5

Managementul inovarii

Referat

Inovarea tehnologica
Nanotehnologia – solutia viitorului

Nanotehnologie este un termen colectiv pentru dezvoltăriile


tehnologice la scară nanometrică. În sens larg, nanotehnologia
reprezintă orice tehnologie al cărei rezultat finit e de ordin nanometric:
particule fine, sinteză chimică, microlitografie avansată etc. Într-un sens
restrîns, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie ce se bazează pe
abilitatea de a construi structuri complexe respectînd specificaţii la nivel
atomic, folosindu-se de sinteza mecanică. Structurile nanometrice nu
numai că sînt foarte mici, ajungîndu-se chiar pînă la scara atomică, dar
ele posedă unele proprietăţi total deosebite şi neaşteptate, în comparaţie
cu aceeaşi substanţă luată la nivel macroscopic.
Nanotehnologia este fabricarea unui produs cu o mărime
geometrică controlată în care cel puţin un component funcţional are o
mărime a particulelor mai mică de 100 nanometri (nm). Aceasta permite
utilizarea efectelor chimice, fizice sau biologice care nu se produc peste
parametrul crucial de 100 nm. Se poate face o diferenţă între
nanoparticule sub 100 nm în una, două sau trei dimensiuni şi
nanostructuri construite într-o matriţă. Datorită raportului mare
suprafaţă/masă, materialele de dimensiuni nano au proprietăţi energetice
speciale, proprietăţi care pot fi utilizate pentru o multitudine de efecte
imposibil de atins cu produse convenţionale.
Prin nanotehnologii s-a realizat o revoluţie în utilizarea şi
formularea substanţelor organice insolubile. Se pot produce astfel
nanodispersii ale unor substanţe cu solubilitate scăzută precum biocizi,
substanţe fluorescente, produse farmaceutice, coloranţi, arome, produse
agrochimice, creme de protecţie la acţiunea soarelui, polimeri,
conservanţi, ingredienţi alimentari, substanţe tensioactive, pesticide,
înălbitori etc. Nanodispersiile prezintă deseori performanţe superioare
soluţiilor, emulsiilor şi dispersiilor convenţionale de particule. De
asemenea, nanodispersiile organice au un avantaj crucial faţă de
nanoparticulele anorganice: ele nu sînt persistente în mediul

1
înconjurător. Tehnologiile nano au potenţialul de a reduce semnificativ
cantitatea de solvenţi organici utilizaţi în diverse produse, de a extinde
timpul de viaţă al ingredienţilor activi, de a accelera descoperirea de noi
produse chimice, şi de a lărgi posibilitatea de a proteja prin patente
produsele importante.

Europa, foarte interesată

În ceea ce priveşte potenţialul economic şi cel al mediului


înconjurător pe care îl reprezintă nanotehnologiile, Comisia europeană a
decis încă de anul trecut să lanseze un dialog public pe această temă.
"Trebuie neapărat să dispunem de un cadru regulamentar stabil care să
permită industriei comunitare să exploateze din plin progresele
nanotehnologiei", a explicat Günter Verheugen, vicepreşedintele
Comisiei responsabile de politica întreprinderilor şi a industriei.
Nanomaterialele sînt fabricate la scară atomică, moleculară şi
macromoleculară, astfel că proprietăţile lor pot diferi de cele observate la
o scară mai mare. Există deja produse ale nanotehnologiei şi analiştii
prevăd o creştere economică explozivă în acest sector în cursul
următorilor zece ani. Nanotehnologiile ar putea favoriza inovaţii în
domenii precum sănătatea publică, tehnologiile informaţiei şi comunicării
(TIC), industria manufacturieră, protecţia mediului, energie, transport,
securitate şi spaţiu. După previziuni, piaţa mondială a nanotehnologiilor
ar putea reprezenta între 750 şi 2000 de miliarde de euro pînă în 2015,
iar potenţialul creator util ar putea atinge 10 milioane de întrebuinţări
legate de nanotehnologie de astăzi pînă în 2014, deci 10 la sută din
totalul creaţiilor întrebuinţate în industriile manufacturiere din întreaga
lume.
Anul acesta, în urmă cu o lună, a fost înfiinţat Proiectul
Observatory NANO, proiect cu finanţare europeană, ce are ca scop să
devină consultant pentru decidenţi şi parteneri în probleme legate de
nanotehnologii. Rolul observatorului va fi să ofere analize ştiinţifice şi
economice pentru diverse tehnologii şi să stabilească dialogul cu
decidenţii şi cu alte categorii interesate, în legătură cu beneficiile şi
oportunitatile nanotehnologiilor. Pentru a asigura echilibrul analizelor se
va recurge la studii, consultări, ateliere de discuţii şi colaborări cu experţi
şi actori-cheie în domeniul nanotehnologiei. Coordonatorul proiectului
este dr. Mark Morrison de la Institutul de nanotehnologie din Glasgow .
Creat cu finanţare europeană, acest proiect va trebui să se susţină prin
forţe proprii. După părerea dr. Morrison, cele mai interesante evoluţii
legate de nanotehnologii vor fi în medicină, energie şi mediu. Este vorba
fie şi numai de diagnosticare timpurie, folosirea nanonarticulelor şi a

2
nanomaterialelor în celule de combustie şi alte aplicaţii în energie, rolul
membranelor nanoporoase şi a filtrelor în îndepărtarea poluarii şi a
toxinelor din apa freatică etc.
Observatory NANO este un proiect finanţat de FP7, aducînd la un
loc 16 parteneri din 10 ţări (România nu face parte), incluzînd oameni de
ştiinţă, specialişti din industrie, mici întreprinzători, economişti, sociologi,
filosofi, consultanţi în domeniul investiţional, instituţii cu prerogative în
ocrotirea sănătăţii şi securitate. Finanţarea acordată proiectului este de 4
milioane de euro pe o perioadă de 4 ani.

O parte a vieţii noastre

Nanotehnologiile au devenit o parte a vieţii noastre de ceva timp.


Deşi produsele obţinute prin nanotehnologii sînt utilizate deseori de
oameni, acest lucru este destul de puţin cunoscut. Astfel, crema care ne
protejează de radiaţia solară UV are încorporat în ea dioxid de titan cu
particule de dimensiuni nano. Ochelarii de soare au lentile de plastic
rezistente la zgîriere datorită tratamentului acestora cu nanoparticule de
dioxid de zirconiu şi dioxid de titan. Negrul de fum este utilizat de mulţi
ani pentru producerea anvelopelor. Particulele de negru de fum ce au
dimensiuni în domeniul nano penetrează reţeaua macromoleculei
cauciucului formînd o a doua reţea care reduce semnificativ abraziunea
cauciucului. Vitaminele insolubile în apă şi precursorii lor pot fi dispersate
stabil în apă în forma nano, astfel devenind mai potrivite pentru
organismul uman. Astfel de vitamine sînt utilizate în multe limonade şi
sucuri, conferindu-le acestora ca extra beneficiu şi o culoare atractivă. În
prezent, piaţa pentru produse obţinute prin nanotehnologii este mai mare
de 100 miliarde euro şi se aşteaptă o creştere pînă în 2015 la mai mult
de 1000 de miliarde. Industria vopselelor, de exemplu, va avea o
importanţă majoră în această creştere. Circa 30 la sută din totalul
vopselelor ce se vor vinde în 2015 vor fi bazate pe nanotehnologii.

Nanotehnologii în industria vopselelor

Nanotehnologiile nu sînt noi pentru industria vopselelor. Acum


2000 de ani, arhitectul roman Marcus Vitruvius Pollio a utilizat funingine
produsă sintetic la obţinerea vopselelor. Astăzi se cunoaşte că
funinginea este formată din nanoparticule. În ultimii ani au fost introduse
în domeniul vopselelor importante produse bazate pe nanotehnologii:
* vopsele uşor de curăţat
Floarea de lotus este totdeauna uscată şi curată. Dacă este privită la
microscop electronic, se observă că floarea de lotus prezintă pe

3
suprafaţa sa un mare număr de protuberanţe extrem de mici, distanţate
la 10-25 microni una de alta. Aceste protuberanţe sînt acoperite cu
cristale de ceară ce resping apa. Combinaţia de suprafaţă hidrofobă şi
microstructură previne umectarea suprafeţei de către apă. Picăturile de
apă ce cad pe această suprafaţă îndepărtează particulele de praf.
Vopselele ce prezintă proprietăţile florii de lotus, fiind uşor de curăţat, au
fost introduse cu succes pe piaţă, în special pentru vopsirea faţadelor.
Ele se obţin cu ajutorul unor lianţi hidrofobi şi a unor pigmenti anorganici
la scară nano.
* vopsele de efect
Vopselele de efect, care imită aspectul unei perle sau aripile unui fluture,
au necesitat dezvoltarea unor pigmenţi speciali pe bază de metale şi
oxizi metalici. Acesti pigmenţi ce îşi modifică culoarea în funcţie de
unghiul de privire sau de intensitatea luminii au la bază tot
nanotehnologii.
* vopsele antibacteriene
Argintul de mărime nano încorporat în vopsele de pereţi are un puternic
efect antibacterial. Aceste vopsele se utilizează în special la vopsirea
spitalelor, a halelor unde se procesează alimente, precum brutării,
măcelării, etc.
* vopsele rezistente la zgîriere
Particulele ceramice la scară nano îmbunătăţesc rezistenţa la zgîriere a
lacurilor auto şi le fac rezistente la impact mecanic.
* vopsele fotocatalitice
Razele UV din lumina solară produc reacţii fotocatalitice în vopsele
conţinînd dioxid de titan. Acest fapt permite degradarea particulelor
organice de murdărie şi poluanţi. S-au dezvoltat astfel vopsele pentru
pereţi la care lumina vizibilă este suficientă pentru a produce degradarea
catalitică a substanţelor odorizante precum cele provenite din fumul de
ţigară sau din solvenţi.
* vopsele cu protecţie UV
Lemnul este sensibil la radiaţia UV, el se închide la culoare în timp. Au
fost dezvoltate baiţuri pentru lemn cu oxizi de fier transparenţi cu
mărimea particulelor de 5-100 nm, care protejează lemnul împotriva
distrugerii datorate luminii.
* vopsele ce ecranează undele electromagnetice de înaltă frecvenţă
Mulţi oameni sînt sensibili la electrosmog. Vopselele de pereţi cu fibre de
carbon şi particule de negru de fum de dimensiune nano acţionează ca
un ecran împotriva a 99 la sută din undele electromagnetice de înaltă
frecvenţă. Ele pot acţiona de asemenea ca un scut faţă de interferenţa
cîmpului electromagnetic în laboratoarele unde se fac măsurători şi în
centrele de calculatoare.
* vopsele cu conţinut scăzut de compuşi organici volatili (VOC)

4
Limitarea emisiei de substanţe organice volatile (VOC) de către
vopsele este o cerinţă a Uniunii Europene cu largi repercusiuni asupra
acestei industii. Vopselele diluabile cu apă sînt în marea majoritate
bazate pe lianţi de tipul polimerilor obţinuţi prin polimerizare în emulsie.
Nanotehnologia este tehnologia viitorului. Ea permite introducerea de noi
funcţionalităţi într-un produs. În industria vopselelor acest fapt va duce la
produse cu proprietăţi esenţial îmbunătăţite. Pentru viitor se lucrează la
cîteva proiecte interesante legate de nanotehnologii: utilizarea
suprafeţelor vopsite cu produse bazate pe nanotehnologii pentru
generarea de energie solară; vopsele care se autoregenrează îşi vor
repara singure micile zgîrieturi fără o intervenţie exterioară; vopsele
piezoelectrice vor arăta oboseala materialelor în timp real, de exemplu la
poduri; vopsele cameleonice, care îşi modifică culoarea reversibil. Astfel,
pe ceaţă, autovehiculele ar putea deveni mult mai vizibile printr-o simplă
apăsare pe un buton.