IMPERIUL BIZANTIN

-ANGHEL LUCA
-CARAEANE BOGDAN
-GULUȚĂ TUDOR
-MARCOCI LUCA
-RĂDULESU ROBERT
 DENUMIRE

NUMELE IMPERIUL BIZANTIN ESTE UN TERMEN MODERN, CARE ERA NECUNOSCUT CELOR
CARE AU TRĂIT ÎN VREMURILE DE GLORIE ALE IMPERIULUI. NUMELE ORIGINAL AL
IMPERIULUI ÎN LIMBA GREACĂ ERA ΡΩΜΑΝΙΑ ROMANÍA O TRADUCERE DIN LIMBA LATINĂ A
NUMELUI IMPERIULUI ROMAN. TERMENUL IMPERIUL BIZANTIN A FOST INVENTAT ÎN 1557,DE
CĂTRE ISTORICUL GERMAN HIERONYMUS WOLF, CARE A INTRODUS UN SISTEM DE
ISTORIOGRAFIE BIZANTINĂ ÎN LUCRAREA SA CORPUS HISTORIAE BYZANTINAE, ÎN SCOPUL DE
A DEOSEBI ISTORIA ANTICĂ ROMANĂ DE ISTORIA MEDIEVALĂ GREACĂ.
 IUSTINIAN 1
DIN PUNCT DE VEDERE AL CAMPANIILOR MILITARE, IUSTINIAN A AVUT ÎN
GENERAL SUCCES; EL A FOST ULTIMUL ÎMPĂRAT BIZANTIN CARE A AVUT CONTROL
ASUPRA ROMEI ȘI A UNOR PĂRȚI ALE OCCIDENTULUI. TOTUȘI, AMBIȚIILE SALE
MILITARE ERAU DE A RECUCERI TERITORIILE VECHIULUI IMPERIU ROMAN. ÎN ANUL
533, IUSTINIAN A RECUCERIT AFRICA DE NORD DIN MÂNA VANDALILOR, IAR APOI A
ÎNAINTAT SPRE SICILIA ȘI ITALIA, RECAPTURÂND ROMA (536). AMBIŢIA POLITICĂ A LUI
IUSTINIAN A FOST ACEEA DE A REFACE IMPERIUL DIN TIMPUL ÎMPĂRATULUI TEODOSIE
I (379-395), AVAND SUCCES IN ACTIUNILE SALE. TOT ÎN ACEST TIMP S-A ŢINUT ŞI
SINODUL AL V-LEA ECUMENIC (553). ÎMPĂRATUL IUSTINIAN ERA UN ORTODOX
CONVINS, FIIND UN SPRIJINITOR FERM AL BISERICII.
 GRECIZARE
IMPERIUL DE RASARIT, PRIN DEMNITARII SAI, ERA LA INCEPUT ROMAN.
MAJORITATEA POPULATIEI INSA, INAINTATA IN CIVILIZATIE, BURGHEZIMEA MAI ALES,
ERA GREACA. ACEASTA SITUATIE NE INTAMPINA INCA DIN SECOLUL AL IV-LEA.
CONSTANTIN CEL MARE SE SOCOTEA INAINTE DE TOATE UN IMPARAT ROMAN. LIMBA
SA OBISNUITA ERA CEA LATINA. CAT PRIVESTE PE CEA GREACA, DUPA ISTORICI, EL N-O
VORBEA DECAT RAR. BINEINTELES, CA IN TOT IMPERIUL LIMBA OFICIALA ERA CEA
LATINA. TOTUSI, CONSTANTIN CEL MARE IN NOUA SA CAPITALA ERA INCONJURAT, PE
LANGA DEMNITARII SAI ROMANI, DE UN MARE NUMAR DE GRECI, POPULATIA
ORASULUI FIIND IN CEA MAI MARE PARTE GREACA.
 GRECIZARE
IN ARMATA, CA SI IN ADMINISTRATIE, LIMBA LATINA ERA IMPUSA. ISTORICUL
BISERICESC EUSEBIU NE SPUNE CA ACEST CONSTANTIN CEL MARE CEREA LA TOTI OSTASII
SAI SA-SI FACA RUGACIUNEA IN LATINA. IN BISERICA, EL DOREA DE ASEMENEA CA LIMBA
LATINA SA AIBA INTAIETATEA. CU TOATE ACESTEA, A TREBUIT SA FACA MULTE CONCESIUNI
LIMBII GRECESTI. IN SINODUL DE LA NICEEA (325) INSA, DESI CUNOASTEA ACEASTA LIMBA,
IN CARE S-AU FACUT DISCUTIILE, CONSTANTIN CEL MARE N-A VOIT SA SE ADRESEZE
EPISCOPILOR GRECI, DECAT IN LATINESTE. INCERCAREA IMPARATULUI DE A IMPUNE LIMBA
LATINA NU REUSI. NUMAI UN MIC NUMAR DE CUVINTE, PRIVITOARE LA ADMINISTRATIE SI
LA ARMATA, PATRUNSE IN LIMBA POPORULUI, DUPA CUM SE GASESC DOVEZI IN SCRIITORI
BIZANTINI SAU IN INSCRIPTIUNI. LIMBA GREACA N-A PUTUT FI IZGONITA DIN
CONSTANTINOPOL, CA SI DIN ALTE REGIUNI ALE RASARITULUI.
 GRECIZARE

URMASUL LUI CONSTANTIN CEL MARE, CONSTANTIU, A URMAT ACEEASI POLITICA. SI EL

A FOST UN IMPARAT CRESTIN, CARE A INTREBUINTAT LIMBA LATINA.
N-A FOST INSA ACELASI LUCRU CU IMPARATUL IULIAN APOSTATUL (361-363), NEPOTUL
LUI CONSTANTIN CEL MARE. DESI APARTINEA UNEI FAMILII ROMANE, NASCUT TOTUSI IN
CONSTANTINOPOL, EL AVEA PRIN INSTRUCTIA SI EDUCATIA SA O DRAGOSTE NESPUS DE
MARE PENTRU CULTURA GREACA. DIN PRICINA ACEASTA, A COMBATUT DIN RASPUTERI
CRESTINISMUL, A ADORAT ZEITATILE HELLADEI SI A INTREBUINTAT MEREU LIMBA GREACA.
 LUPTELE ICONOCLASTE
ÎN ANUL 730 IZBUCNEȘTE CEARTA ICONOCLAȘTILOR, ADICĂ
DISTURGĂTORILOR DE IMAGINI. ASTFEL, ÎN URMA UNEI REUNIUNI A MARILOR
DEMNITARI RELIGIOȘI LA CONSTANTINOPOL, ÎN FRUNTE CU PATRIARHUL
ORAȘULUI, ÎMPĂRATUL INTERZICE ORICE REPREZENTARE UMANĂ A LUI
DUMNEZEU, CONSIDERATĂ DREPT O ÎNJOSIRE ADUSĂ TRANCENDENȚEI DIVINE.
PRINCIPALELE CAUZE SUNT INFLUENȚA BISERICII ÎN SOCIETATEA BIZANTINĂ ȘI
CREȘTEREA ECONOMICĂ A BISERICII.
 LUPTELE ICONOCLASTE
LUPTELE ICONOCLASTE S-AU PURTAT ÎNTRE PARTIZANII VENERĂRII
ICOANELOR( CARE OBȚIN RESTABILIREA CULTULUI ICOANELOR, IAR MIȘCAREA
POPULARĂ CONDUSĂ DE TOMA SLAVUL SLĂBEȘTE POLITICA ICNOCLASTĂ;
(CARE ÎN ANUL 726 GENEREAZĂ MIȘCAREA ICONOCLASTĂ, INIȚIATĂ DE
ÎMPĂRATUL LEON AL III-LEA. PRINTRE CARACTERISTICILE PERIOADEI AMINTIM:
DISTURGEREA ICOANELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI,
ADUCEREA CLĂUGĂRILOR LA VIAȚA ACTIVĂ.
 LUPTELE ICONOCLASTE

CA URMARE: SPOREȘTE NUMĂRUL CONTRIBUABILILOR ȘI SOLDAȚILOR. .

GUVERNAREA BIZANTINĂ A MENȚIUNUT ACEASTĂ PROHIBIȚIE PÂNĂ ÎN ANUL
787, CÂND UN CONCILIU BISERICESC A REINSTAURAT FOILOSIREA ICOANELOR.
ÎN 815, ÎMPĂRAȚII AU SUSȚINUT DIN NOU ICONOCLASMUL, PÂNĂ CÂND DISPUTA
S-A ÎNCHEIAT DEFINITV CU O NOUĂ RĂSTURNARE A POLITICII IMPERIALE ÎN
ANUL 843.
 DOMNIA LUI VASILE AL 2- LEA
ÎN PRIMII ANI AI DOMNIEI TÂNĂRUL ÎMPĂRAT SE CONFRUNTĂ CU RĂSCOALA A DOI MARI
POTENTAȚI DIN ANATOLIA: BARDAS SKLEROS ȘI BARDAS PHOCAS. ÎMPĂRATUL REUȘEȘTE
SĂ ÎNĂBUȘE CU SUCCES CELE DOUĂ REBELIUNI, ÎL UCIDE PE PHOCAS ÎN 979 IAR 10 ANI
MAI TÂRZIU, CELĂLALT BARDAS, SKLEROS , CERE IERTARE ȘI DEPUNE ARMELE
ÎMPĂCÂNDU-SE CU ÎMPĂRATUL.
ÎN 988 VASILE AL II-LEA ÎNCHEIE O ALIANȚĂ CU CNEAZUL RUS VLADIMIR I, ACESTA
ACCEPTĂ SĂ PREDEA IMPERIULUI ORAȘUL CHERSONES DIN CRIMEEA (PE CARE ÎL
OCUPASE) ȘI SĂ PUNĂ LA DISPOZIȚIA IMPERIULUI BIZANTIN 6000 DE SOLDAȚI
RECUCEREȘTE SIRIA ȘI LIBANUL DIN MÂNA ARABILOR ȘI PUNE CAPĂT PENTRU MULTĂ
VREME RĂZBOAIELOR CU CALIFATUL FATIMID.
 CĂDEREA
CONSTANTINOPOLUI

ÎN 1453, „IMPERIUL” ERA FORMAT DOAR DIN ORAȘUL ÎN SINE ȘI O PORȚIUNE

A PELOPONEZULUI DIN JURUL CETĂȚII MYSTRAS; IMPERIUL DIN TRAPEZUNT, UN
STAT SUCCESOR COMPLET INDEPENDENT, FORMAT CA URMARE A CELEI DE-A
PATRA CRUCIADE, A SUPRAVIEȚUIT PE COASTA MĂRII NEGRE.
 CĂDEREA
CONSTANTINOPOLUI
CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI ESTE NUMELE SUB CARE E CUNOSCUTĂ
CUCERIREA CAPITALEI IMPERIULUI BIZANTIN DE FORȚELE IMPERIULUI
OTOMAN, SUB COMANDA SULTANULUI MEHMED AL II-LEA (1432-1481).
EVENIMENTUL A AVUT LOC ÎN ZIUA DE MARȚI, 29 MAI 1453.
CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI A ÎNSEMNAT NU NUMAI SFÂRȘITUL
IMPERIULUI ROMAN DE RĂSĂRIT ȘI MOARTEA ULTIMULUI ÎMPĂRAT BIZANTIN,
CONSTANTIN AL XI-LEA (1404-1453),
 CĂDEREA
CONSTANTINOPOLUI
DAR ȘI O VICTORIE STRATEGICĂ DE O IMPORTANȚĂ CRUCIALĂ PENTRU CUCERIREA ESTULUI
MEDITERANEAN ȘI AL BALCANILOR DE CĂTRE OTOMANI. CONSTANTINOPOLUL A RĂMAS CAPITALA
IMPERIULUI OTOMAN PÂNĂ LA DESTRĂMAREA ACESTUIA ÎN 1922. ÎN ANUL 1930, DUPĂ PROCLAMAREA
REPUBLICII TURCIA, ORAȘUL A FOST REDENUMIT ÎN ISTANBUL.
SITUATIA IMPERIULUI BIZANTIN
ÎN CEI APROXIMATIV 1 000 DE ANI DE EXISTENȚĂ A IMPERIULUI BIZANTIN, CONSTANTINOPOLUL A
FOST ASEDIAT DE MAI MULTE ORI; A FOST CUCERIT DOAR DE DOUĂ ORI, PRIMA DATĂ ÎN TIMPUL
CRUCIADEI A PATRA DIN 1204, IAR A DOUA OARĂ CÂND A FOST RECUPERAT DE BIZANTINI, CÂTEVA DECENII
MAI TÂRZIU, ÎN 1261. ÎN URMĂTOARELE DOUĂ SECOLE, IMPERIUL BIZANTIN A FOST MĂCINAT ȘI CUCERIT
DE UN NOU INAMIC, IMPERIUL OTOMAN.
 CONCLUZIE

IN CONCLUZIE, SE SPUNE CĂ ISTORIA ESTE SCRISĂ DE ÎNVINGĂTORI, ȘI

CEL MAI BUN EXEMPLU ESTE MODUL ÎN CARE A FOST TRATAT IMPERIUL
BIZANTIN ÎN ISTORIE: UN IMPERIU URÂT DE EUROPA OCCIDENTALĂ, AȘA
CUM A FOST ARĂTAT DE JEFUIREA CONSTANTINOPOLULUI ÎN TIMPUL CELEI
DE-A PATRA CRUCIADE.
 BIBLIOGRAFIE
- www.wikipedia.ro
- www.istorilegasite.wordpress.com
- www.scribd.ro
- www.unitischimbam.ro
- www.ziarullumina.ro