* Mineralele

formatoare de roci
Prin noţiunea de minerale formatoare de roci se înţelege
o grupă de minerale din care sunt constituite varieităţile
formaţiunilor petrologice şi litologice ale crustei
terestre. În diferite condiţii termodinamice ale subsolului
aceste unităţi fizico-chimice naturale se combină una cu
alta în conformităţi strict determinate, generând
asociaţii paragenetice de minerale tipice pentru anumite
roci magmatice, sedimentare sau metamorfice.
 *Mineralele rocilor
magmatice
Compoziţia rocilor magmatice este determinată de proporţia
cantitativă dintre elementele chimice şi mineralele constituente.
Aceste două componente calitative se află în relaţii funcţional
dependente, de acea în baza analizelor chimice, cu o anumită
eroare, poate fi determinată compoziţia mineralogică şi tipul
rocilor magmatice. Ori, în baza raportului cantitativ al mineralelor
care formează roca magmatică, cu aproximaţie se poate determina
compoziţia chimică a acesteia.
Rocile magmatice în general sunt formate din opt elemente chimice
petrogene: O, Si, Al, Fe, Mg, Ca, Na, K. În mineralogie şi
petrografie rezultatele analizelor chimice sunt prezentate în
procente (în raport cu masa generală) prin aşa numiţii oxizi
standard: SiO2, Al2O3, Fe2O3, FeO, MgO, CaO, Na2O, K2O, suma
cărora constituie circa 98% din masa rocilor. Aproximativ 1,7% sunt
repartizate între TiO2, MnO, P2O5, CO2, SO2, H2O, Cl, F; restul 0,3%,
în funcţie de condiţiile geologico-genetice şi compoziţia magmei,
sunt repartizate între celelalte elemente chimice existente în
crusta terestră.
 *Compoziţia chimică a
rocilor magmatice
Oxizi  
standard SiO2 TiO2 Al2O3 Fe2O3 FeO MnO MgO CaO Na2O K2O H2O P2O5

   
Concen- 63,65 0,54 14,47 2,18 3,19 0,07 3,7 4,28 3,51 2,84 1,47 0,1
traţia, %  
* În baza datelor geochimice a fost determinat că pentru
diferite tipuri de roci magmatice sunt specifice anumite
elemente chimice rare. Astfel, pentru rocile ultrabazice
(peridotitele şi dunitele) sunt caracteristice Cr, Co, Ni,
Pt; pentru rocile bazice (gabbro, bazaltele) – Se, V, Cr,
Co, Ni; pentru rocile medii (diorite, andezite) – B, F, V,
Rb, Sr, Zr, Ba, Pb; pentru rocile acide (granite,
granodiorite, riolite) – Li, Be, B, F, Rb, Zr, Ba, Ta, Tl,
Pb, Th, U. Importanţa geochimică a elementelor rare
este deosebit de mare, deoarece prezenţa lor în
compoziţia rocilor oferă o informaţie detaliată despre
metalogenia formaţiunilor magmatice.
* În general, în compoziţia rocilor magmatice prevalează silicaţii şi
alumosilicaţii. Din punct de vedere geologico-genetic,
mineralele formatoare de roci sunt divizate în minerale primare
şi minerale secundare.

* Mineralele primare în unele cazuri formează totalmente masa

rocilor, în altele prevalează la un grad absolut în compoziţia lor.

* Mineralele secundare, dacă există, sau substituie o cantitate

anumită din mineralele principale, sau se formează după
solidificarea magmei în diferite procese postmagmatice
(pneumatolitice sau hidrotermale). În funcţie de cantitate şi de
rolul lor în constituirea rocilor magmatice, mineralele primare
sunt divizate în minerale principale, minerale subordonate şi
minerale accesorii.

* Mineralele principale formează roca propriu-zisă şi în funcţie de

compoziţia chimică ele sunt divizate în două grupe: minerale
sialice şi minerale femice.
 * Clasificarea mineralelor formatoare de roci

 
Minerale primare
 
 
     
  Minerale Minerale
Minerale principale accesorii secundare
Femice (Fe, Mg) Sialice (Si, Al)
 
       
Olivinele Feldspaţii calcosodici Ilmenit Serpentină
Piroxenii rombici (enstatit, hipersten) (albit-anortit) Cromit Actinolit
Piroxenii monoclici feldspaţii alcalini (sanidin, Magnetit Clorit
(diopsid, augit, ortoclaz, microclin) Sfen Epidot
egirin) Cuarţ Apatit Sericit
Amfibolii Feldspatoizii Zircon
(hornblenda comună, hornblenda (nefelin, leucit) Turmalin
bazaltică arfvedsonit)  
Biotitul  
 
* Mineralele sialice, bogate în siliciu şi aluminiu (de aici
provine şi denumirea lor) sunt reprezentate de cuarţ,
feldspaţi potasici şi plagioclazi, feldspatoizi şi muscovit.
* Din grupa mineralelor femice, bogate în fier şi magneziu,
fac parte olivina, piroxenii rombici şi monoclinici, amfibolii
şi biotitul.
* Mineralele subordonate se află în compoziţia rocilor în
cantităţi reduse (maximum 5%). Prezenţa lor în compoziţia
mineralogică a rocilor nu influenţează asupra sistematizării
rocii. Drept mineral subordonat în anumite tipuri de roci
poate servi orice mineral principal din compoziţia altor roci.
De exemplu, în granite cuarţul este un mineral principal; în
acelaşi timp, cuarţul primar în compoziţia dioritelor este
considerat mineral subordonat.
* Mineralele accesorii în cantităţi extrem de mici pot fi
prezente în compoziţia rocilor numai sub forma unor
granule mici dispersate în spaţiu. E de menţionat că în
anumite condiţii unele minerale accesorii formează
acumulări industriale de minereuri (apatit în sienite
nefelinice sau magnetit în gabbro metalifer etc.).
 *Mineralele rocilor
sedimentare
* Rocile sedimentare reprezintă corpuri geologice care s-au format
în zonele de suprafaţă ale crustei terestre (zonele hipergene) din
sedimente mecanice (formate din roci şi minerale fărâmiţate),
chimice, organogene şi vulcanogene cimentate şi modificate
diagenetic, în condiţiile temperaturilor şi presiunilor mici.
* Compoziţia mineralogică a rocilor sedimentare este destul de
variată. Din punct de vedere al compoziţiei mineralogice rocile
sedimentare pot fi sistematizate în patru grupe principale: roci
argiloase (circa 53%), gresii (circa 25-28%), carbonatite (circa 16-
21%) şi evaporite (1-3%). Pentru rocile argiloase sunt specifice
astfel de minerale cum ar fi caolinitul, montmorilonitul,
hidromica sau hidrargilitul; pentru rocile greizoase – cuarţul şi
feldspaţii, pentru carbonatite – calcitul şi dolomitul; pentru
evaporite – halitul, silvina şi carnalitul.
Unele minerale (cuarţ, mică, albit, ortoză etc.)
care intră în compoziţia diferitelor roci cristaline
(magmatice sau metamorfice) şi care pot fi
găsite şi în compoziţia rocilor sedimentare sunt
rezistente sau relativ rezistente la acţiunea
agenţilor exogeni – temperaturi specifice
regiunilor tropicale şi subtropicale, umiditate
mărită, abundenţă de oxigen şi bioxid de carbon,
microorganisme etc. O altă grupă de minerale se
formează numai în zonele hipergene, în procese
de alterare chimică, diageneză sau epigeneză şi
sunt caracteristice numai rocilor sedimentare
(caolinit, montmorilonit, diaspor, boehmit,
gibbsit etc.).
 Minerale Masa, % Condiţiile geologico-genetice

Olivină  Aceste minerale sunt nespecifice

Biotit  formaţiunilor sedimentare, se
Hornblendă  formează în zonele adânci ale
Augit  subsolului şi sunt instabile în
Anortit condiţiile hipergene; în compoziţia

  mineralogică a varietăţilor
 
  litologice se află ocazional şi în
   
  cantităţi foarte reduse.
Magnetit  
0,07
Titanit şi ilmenit Minerale comune atât pentru rocile
0,02
Albit magmatice, cât şi pentru rocile
4,55
Ortoclaz sedimentare. În acelaşi timp,
11,02
  ponderea acestor minerale în
 
  compoziţia rocilor magmatice este
 
  cu mult mai mare. În cantităţi
 
  nesemnificative mineralele din
 
 
  această subgrupă pot fi şi de
Cuarţ origine sedimentară.
24,80
Mica sialică  
15,11
  Minerale care se formează atât în
 
    urma proceselor magmatice, cât şi
    în urma proceselor hipergene. În
Minerale argiloase 14,51 zonele de sedimentare aceste
Minerale feroase sedimentogene 4,00 minerale sunt stabile.
Dolomit (parţial siderit) 9,07  
Calcit 4,25 Minerale care se formează în
Ghips şi anhidrit 0,97 diferite procese chimice, care au
Minerale fosfate 0,35 loc în regiunea de suprafaţă a
Substanţe organice 0,73 crustei terestre.
Alte minerale 0,55
 100,00
 * Mineralele rocilor metamorfice
* Compoziţiachimică şi mineralogică a rocilor metamorfice rezultă din
compoziţia rocilor preexistente şi de acţiunea factorilor
metamorfismului care au condus la formarea unor noi tipuri de roci.
* Comparând compoziţiile chimice ale rocilor magmatice, sedimentare şi
metamorfice, vom constata că fiecare grupă petrografică este compusă
din aceiaşi oxizi standard: SiO2, Al2O3, Fe2O3, FeO, MgO, CaO, Na2O, K2O,
H2O, CO2. Este evident, compoziţiile chimice ale rocilor metamorfozate
sunt funcţional dependente de compoziţia rocilor preexistente
magmatice sau sedimentare. În mod ideal, dacă în procesul de
metamorfism nu se suprapun diverse procese metasomatice, indiferent
de compoziţiile mineralogice ale rocilor metamorfozate, atunci
compoziţia chimică ale acestora rămâne constantă. În realitate o astfel
de conformitate strictă nu poate fi respectată, deoarece este imposibil
de imaginat un proces geologic fără implicarea diferitelor substanţe
aduse din alte spaţii ale crustei terestre. Dacă în compoziţia chimică a
rocilor magmatice sau sedimentare putem observa o conformitate
oarecare în ceea ce priveşte relaţiile cantitative ale componenţilor
elementari, concentraţiile elementelor chimice majore variază totuşi în
limite largi în funcţie de tipul rocilor metamorfice şi agenţii
metamorfismului.
* Încazul când procesele metasomatice lipsesc, compoziţiile rocilor
metamorfice pot servi drept informaţie aproximativă despre specificul
rocilor preexistente. De exemplu, conţinutul mare a cuarţului în roca
metamorfică permite a presupune că roca preexistentă putea fi o
gresie cuarţoasă; cantitatea relativ mare a aluminei, potasiului,
magneziului şi fierului presupune metamorfozarea unei roci
preexistente argiloase, iar concentraţia mare a calciului în roca
metamorfică este un indicator sigur al rocilor preexistente calcaroase.
* Varietatea compoziţiilor chimice ale rocilor preexistente (iniţiale) şi
condiţiile termodinamice diferite care au condus la transformarea
acestora determină compoziţia mineralogică a rocilor metamorfice.
* Mineralele rocilor metamorfice pot fi clasificate în felul următor:
* Minerale specifice atât rocilor magmatice, cât şi rocilor metamorfice
(feldspaţii, cuarţul, mica, hornblenda, majoritatea piroxenilor, olivina
etc.).
* Minerale tipice pentru rocile sedimentare (calcitul, dolomitul).
* Minerale care în compoziţia rocilor magmatice se prezintă în calitate
de minerale secundare, iar în cea a rocilor metamorfice aceste
minerale sunt minerale principale (serpentina, cloritul, actinolitul,
talcul, sericitul etc.).
* Minerale metamorfogene, specifice unui anumit facies metamorfic
(distenul, andaluzitul, silimanitul, staurolitul, cordieritul, majoritatea
granatelor, vezuvianul, wolastonitul, glaucofanul etc.).