УДК 550.

423

PREMIZELE DEPISTĂRII ZĂCĂMINTELOR MINERALE UTILE ÎN

FORMAŢIUNILE VENDIANE DIN REGIUNEA CENTRALĂ A BAZINULUI râului
NISTRU

Aurelia Popuiac
Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova
apopuiac@gmail.com

În rezultatul cartărilor geologice în stratele bazale ale vendianului moldav la adâncimi accesibile pentru o eventuală
exploatare au fost localizate mineralizări de zinc, plumb, argint, baritină, fluorină, TR. În acelaşi timp, perspectiva
acestor strate, din puunct de vedere al depistării unor acumulări industriale de minereuri, la momentul actual
rămâne neclară. În consecinţă, după părerea mai multor exploratori, studiul rocilor vendiane este necesar a fi
continuate până a ajunge la o soluţie univocă.
B результате глубинного геологического картирования, проведенного в районах Молдавского
Приднестровья в базальной части вендских отложений, доступных возможной эксплуатации в будущем,
были обнаружены и локализированы в пространстве минерализации цинка, свинца, бария, серебра,
радиоактивных элементов, редких земель (TR). Однако, вопрос перспективы нижних слоях вендских
отложений в пределах центральной части бассейна реки Днестр, с точки зрения открытия существенных
запасов, которые могут быть разработаны современными горнопромышленными методами, остается
открытым. Таким образом, по мнению многих геологов, исследования вендских отложений Молдавского
Приднестровья следует продолжить до полного его решения.

Introducere
Informaţia geologică privind formaţiunile sedimentare de vârstă vendiană din regiunea de nord a
Republicii Moldova şi Ucraina de Vest (Podolia) şi distribuţia diferitor mineraliyări ale Zn Pb F Ag P
La Ce Y Yb Sc etc, a fost acumulată şi permanent precizată de mai multe generaţii de geologi din
Ucraina, Rusia, România şi Republica Moldova pe parcursul a circa 8 decenii ai secolului 20. În
prezent secţiunea vendianului Podolian este reprezentată printr-o scuccesiune (schemă) stratigrafică
elaborată de către geologii ucraineni în 1978 (V. A. Velicanov, L. V. Corenciuc, V. V. Kirianov, Iu. A.
Gureev, E. A. Aseeva; Comitetul Stratigrafic Regional Ucrainean) [1]. Cercetările geologice privind
perspectiva stratelor terigene din nivelele inferioare ale cuverturii au fost sistate din cauza modificărilor
apărute în strategia geologică a Republicii Moldova.
Materiale
Pentru scrierea articolului au fost utilizate rezultatele cercetărilor geologice efectuate de
Expediţiile Departamentului Geologice al RSSM în anii 1970 – 1990. Realizând cartări geologice ale
fundamentului cristalin şi a stratelor bazale dincuvertură a fost formată o bază de date geologice şi
geochimice care se află în fondurile Expediţiei Geologice Centrale din Dubăsari şi Agenţia Geologică
de Stat pentru Geologie si Resurse Minerale (analize mineralogice, analize spectrografice, raporturi
geologice).
Rezultate

1
 În baza cercetărilor palinologice a fost posibilă determinarea vârstei vendiane a rocilor din stiva
de strate terigene, şi diferenţierea lor nu numai în baza corelărilor litologico-stratigrafice, dar şi în baza
resturilor organice depistate în diferite nivele pe întreaga arie a bazinului nistrean – numeroase
filomene, sferomorfite, fibre, pelicule, microfitofosile, vendotenide, etc. Astfel, sistemului vendian
podolian este diferenţiat în horizonts, horizonts în formations, formations în beds iar schema
stratigrafică poate fi aplicată şi în condiţiile vendianului Moldav din regiunea centrală a bazinului r.
Nistru şi extrapolată în regiunile sudice a teritoriului Republicii Moldova Tabelul 1. Avantajele
utilizării schemei menţionate în procesul de cartare geologică a teritoriilor din cadrul interfluviilor
Nistru-Prut sunt destul de bine argumentate de geologii moldoveni V. Sergheev şi A. Zaharov
(Expediţia Moldovenească Centrală Dubăsari; 1987). [2].
Un moment cardinal în istoricul cercetărilor formaţiunilor geologice din regiunea centrală a
bazinului r. Nistru începe odată cu descoperirea în apropierea or. Camenca aşa numitelor vulcanite
constituite din paleobazalte (diabaze) specificate într-o unitate independentă numită Series Camenka,
care din punct de vedere stratigrafic se corelează la un grad aproape absolut cu formaţiunile efuzive din
Volânia [3].

Succesiunea stratigrafică simplificată a vendianului din cadrul

Republicii Moldova (P. Bucatciuc, 1985)

, mGrosimea
tsHorizon
Sistems

Series

Index
Beds
Vendian

PodolskMogilev- kKanilovs

V2lg 17-43 Şebutineţ

Danilovsk
V2sl 18-38 Pilipov
V2kl 55-80 Kalius
Nagoreană
V2dz 10-25 Giurgev
V1zn 15-20 Zincoveţ
Iarâşevsk V1br 20-25 Broniţa
V1brn 5-20 Bernaşev
V1ld 15-20 Leadova
V1ks 10-18 Căsăuţi
Mogilev
V1lm 0-8 Lomozov
V1ol 10-35 Olcedaev
kVolâns
neiaRif

Diabaze de
R1km 2-40
Camenmka Camenka
R1sr 0-7 Soroca

2
 O tentativă de a detremina vârsta absolută a paleobazaltelor de Camenca a fost făcută în 1985.
Vârsta absolută a acestor varietăţi efuzive determinată prin metoda K/Ar în Institutul de Geochimie şi
Fizică a mineralelor al Academiei de Ştiinţă din Ucraina este de (980 – 1020) ± 50 mln ani [2]. În baza
acestor date se poate consideră că vârsta mult mai argumentată a paleobazaltelor a Series Camenka este
Rifeiană.
În cadrul segmentului moldav al bazinului r. Nistru (regiunea de nord-est a Republicii Moldova),
paleobazaltele au răspândire dea-lungul Faliei Nistrene, se prezintă sub formă de un lanţ constituit din
corpuri lenticulare cu dimensiuni în diametru de circa 10 - 15 km care formează un corp bidimensional
integru, orientat în direcţie nord-vestică. Epicentrele structurilor lenticulare, probabil, coincid cu
canalele prin care pe suprafaţa conglomeratelor de Soroca în rifean s-au revărsat efuziuni bazice.
Gresiile de arcoză şi microconglomeratele cu gresiile grosiere, care pot fi întâlnite în componenţa
stratelor bazale ale Series Camenka, sunt roci masive, dure, de o culoare cenuşiu-verzuie sau roz-
cenuşie. În secţiunile microscopice gresiile formaţiunii au structuri arenitice şi sunt alcătuite din
plagioclazi (până la 50-60%), feldspat potasic (până la 15%), cuarţ (între 25 şi 35%), ciment şi granule
de roci ale fundamentului.
Paleobazaltele (sau diabazele) predomină în această formaţiune bazală şi în zonele axiale ale
corpului stratiform ele depăşesc grosimea de 30-40 m. Din punct de vedere macroscopic, paleobazaltele
sunt roci vulcanogene compacte de o culoare cenuşiu-închisă, cenuşie-brună sau verzuie-închisă cu o
greutate specifică relativ mare. Structura vulcanitelor este criptocristalină sau cristalină în granulaţie
foarte mică. Între paleobazaltele deschise în zona nistreană sunt prezente două varietăţi – diabazele
afirice şi diabazele cu o textură aparent porfirică. În secţiuni microscopice majoritatea paleobazaltelor
au o structură ofitică şi o textură masivă. În compoziţia paleobazaltelor se includ plagioclaz bazic (40-
50%), piroxen monoclinic (5-19%), clorit (30-35%), epidot (3-7%) şi titanomagnetit (5-10%).
Majoritatea plagioclazilor sunt cloritizaţi sau carbonatizaţi; este posibilă şi substituirea totală a
plagioclazului fie cu clorit, fie cu calcit. Spaţiul dintre plagioclazi este completat cu piroxen
monoclinic, parţial cloritizat sau transformat în epidot şi clorit sub formă de solzi fin dispersaţi; pe
alocuri sunt prezente includeri de titanomagnetit şi o masă brună sticloasă, formată din minerale
alterate. În paleobazaltele cu texturi porfirice migdalele sunt alcătuite din calcit sau clorit [2].
Rocile de vârstă vendiană prezintă un component esenţial al cuverturii sedimentare din partea de
vest şi sud-vest a Platformei Est-Europene. Pe teritoriul Ucrainei, în Podolia, împreună cu stratele
cambrianului inferior, ele formează Complexul strucrural-stratigrafic Galicinian constituit în fazele
finale ale ciclului tectonic baicalinian.
În regiunea Interfluviului Nistru-Prut, beds vendiane sunt aşezate în zăcământ nemijlocit pe
suprafaţa fundamentului cristalin, iar în regiunea centrală a bazinului r. Nistru – parţial pe diabazele de
Camenka şi microconglomeratele Horiozont Volânsk.
În procesul de studiu geologic efectuat de mai multe generaţii de geologi moldoveni [2, 4, 5, 6,
7, 8] în stratele greizoase ale vendianului inferior, în special în beds de Olcedaev (Vol), Lomozov (Vlm)
şi Căsăuţi (Vks), au fost depistate mineralizări de fluorină, baritină, monazit, zircon, galenă şi sfalerit.
Luând în consideraţie şi fondul radioactiv relativ ridicat al acestor strate, în diferite perioade au fost
executate cercetări geologice speciale, având drept scop soluţionarea problemelor ce ţineau de
perspectiva regiunii nistrene şi prospecţiunile zăcămintelor metalice şi a elementelor radioactive.
Forajele la etapa iniţială executate nesistematizat au confirmat existenţa unor aureole geochimice
ale Cu, Pb, Zn, Ag, Ba, F, TR şi prezenţa concentraţiilor izolate şi nesemnificative ale uraniului în

3
stratele de microconglomerate şi gresii (Vol + Vlm + Vks), situate pe fundament, dar fără o concepţie
geologică clară desfăşurarea în zonă a unor prospecţiuni concrete nu putea fi iniţiată. În rezultatul
cartărilor geologice efctuate în anii 1980-1990 de către structurile Departamentului Geologic al RSSM
(actualul AGRM) a apărut ipoteza asupra legăturii corelative dintre structurile constituente ale Faliei
Nistrene, inclusiv structurile geologice subordonate acestei zone tectonice şi repartizarea
mineralizărilor în nivelele inferioare ale cuverturii (Zaharov, Sergheev, Ciobotaru, Fedorenco – [2, 7,
8]).
Beds Olcedaev (Vol) sunt alcătuite din roci sedimentare detritice în granulaţie mare
(conglomerate, microconglomerate, gresii, modificări mixte ale acestor varietăţi litologice) şi argilite
sau argilite nisipoase, prezente în corpul stratului în formă de intercalaţii subţiri. Argilitele nisipoase şi
argilitele de regulă formează incluziuni mici lenticulare sau sunt prezente în calitate de ciment în gresii
sau gresii grosiere (mai frecvent). În rocile de Olcedaev sunt găsite impregnaţii rare de galenă, baritină
şi fluorină, rareori – mineralizări de uraniu.
Beds Lomozov sunt constituite din argilite de o culoare cenuşiu-închisă cu mică, în care sunt
intercalaţii de gresii fin dispersate. Grosimea stratelor nu depăşeşte 5 m. În unele foraje de cartare
săpate în regiunea bazinului r. Nistru rocile de Lomozov lipsesc. Pe alocuri, la nivelul Beds Lomozov
este identificat un strat complex, alcătuit din stratificări foarte fine ale gresiilor în granulaţie mică şi ale
argilitelor cenuşiu-închise. Argilitele au structuri orientate lutitice sau silitolutitice. Rocile sunt
constituite dintr-o masă amorfă de culoare cenuşie, iar în secţiuni microscopice – brună, cu adaosuri
abundente în solzi mărunţi din hidromică, dispuse paralel cu suprafeţele de sedimentare. Pe fondul
acestei mase de bază sunt depistate granule mici (silitice) de cuarţ cu forme colţuroase. În compoziţia
argilitelor sunt prezente includeri de biotit şi mai rar – de muscovit.
Beds Căsăuţii. Din punct de vedere litologic această subdiviziune stratigrafică locală, fiind
relativ omogenă, este alcătuită practic doar din gresii. Intercalaţiile argilitelor de culoare închisă şi a
gresiilor fin dispersate sunt marcate numai pe alocuri. Gresiile de Căsăuţi sunt de o culoare albă cu un
aspect zaharos, într-o granulaţie omogenă mijlocie sau mică. Denumirea stratelor a fost propusă de
geologul român Văscăuţanu (1929) [9] şi în comparaţie cu cea utilizată de geologii ucraineni, pare a fi
mult mai potrivită. Suprafeţele de limită inferioară şi superioară ale Beds Căsăuţi sunt bine văzute atât
în carotele forajelor, cât şi în diagramele de carotaj şi pot servi în calitate de reper sigur pentru cartarea
stratelor de vârstă vendiană.
În secţiuni microscopice gresiile sunt de o structură clară psamitică. Fracţia aleuritică (0,1 mm)
constituie circa 5% din volumul rocii (rareori – 10-12%). Sunt frecvente granule mari de cuarţ
(aproximativ 2 mm), încorporate în masa argilito-nisipoasă (câteva zecimi de procente), însă, din punct
de vedere granulometric, gresiile sunt foarte bine sortate. În Beds Căsăuţi au fost depistate gresii
formate nu doar din granule de cuarţ. Predomină gresiile cuarţ-feldspatice şi gresiile de arcoză, în care
granulele de feldspaturi cu puţin depăşesc 20% (feldspatul potasic e preponderent). Sunt frecvente
incluziuni ale biotitului în formă de solzi– circa 1-2% din volum. Mai rar în spaţiul rocii sunt găsite
granule mici de cuarţite. Din mineralele accesorii sunt mai frecvenţi granaţii, zirconul, monazitul. În
formă de granule mici izolate pot fi identificate pirita şi magnetitul.
Cimentul gresiilor de Căsăuţii este relativ variat: clorit-hidromicaceu (uneori cu adaosuri de
caolin sau dikkit), silicios sau carbonatic în care predomină calcitul.

4
 Examinând stratele vendianului din bazinul r. Nistru şi din regiunile învecinate, putem presupune
un început de stabilizare a procesului dinamic de sedimentogeneză ulterioară (Sergheev, 1982). În
comparaţie cu Stratele Olcedaev şi Stratele Lomozov, variate prin compoziţie mineralică şi
granulometrică, secţiunea vendianului mai sus de gresiile de Căsăuţi devine relativ omogenă pe
întreaga arie de răspândire.
Rocile cristaline de vârstă Arhaică tărzie şi Proterozoică timpurie sunt constituite din gnaise,
şisturi cristaline, plagiogranite, plagiomigmatite, enderbite, leucogranite, alskite şi alte verietăţi
petrologice apropiate după compoziţia lor mineralogică de speciile litologice nominalizate mai sus. E
de menţionat că ponderea plagioclazului (Pl 20-40) în compoziţia granitoidelor din zona nistreană este
destul de evidenţiată. O trăsătură comună pentru toate rocile cu o compoziţie granitică se manifestă prin
contaminarea acestora cu cantităţi semnificative de hipersten – mineral „străin” pentru majoritatea
varietăţilor granitice. Practic pentru toate rocile cristaline din regiunea bazinului nistrean este specifică
şi prezenţa monazitului şi zirconului în calitate de mineral accesoriu, în toate rocile începând cu
gnaisele arhaice şi terminând cu alaskitele care sunt considerate cele mai tinere dintre formaţiunile
cristaline din regiunea bazinului r. Nistru. Problema originii acestor minerale rămâne deschisă,
îndeosebi a zirconului care din punct de vedere geologico-genetic este legat cu intruziunile garnitice
alcaline, absente în regiunea pericratonică de sud-vest a Platformei Est-Europene. Rămâne de accetuat,
că aceste două minerale penetrează toate formaţiunile cristaline din zona nistreană indifernt de vărstă şi
compoziţie mineralogică.

În scopul rezolvării problemelor metalogenice, au fost efectuate o serie de cercetări speciale, iar
cartările geologice au fost susţinute de prospecţiuni geochimice realizate în formaţiunea terigenă de
vârstă vendiană şi în formaţiunile cristaline arhaico-proterozoice ale fundamentului [2,4,5,6,7,8,10].
Până în prezent un răspuns univoc în ceia ce priveşte perspectivele regiunii bazinului nistrean în
vederea localizării în spaţiul subsolului a zăcămintelor metalifere cu concentraţii semnificative şi
rezerve exploatabile prin metode industrial-miniere de către geologii moldoveni nu a fost dat.
Prin metoda analizei spectografice în rocile colectate din stratele bazale ale cuverturii şi soclul
platformei pe o reţea relativ regulată (1 punct pe circa 35 km 2) au fost colectate probe şi executate
analize spectrografice a 38 elemente chimice: Ba, Be, Pb, Sn, Ti, W, Mn, Nb, Ga, Cr, Ni, Bi, Co, Mo,
V, Cu, Zn, Zr, Ag, Cd, Y, Yb, La, Ce, P, Sr, In, Ge, Hf, Sc, Hg, U, Th, Tl, Li, As, Sb şi Ta.
În cadrul segmentului moldav a bazinului central al râului Nistru (Ocniţa-Rezina) concentraţiile
acestor elemente în formaţiunile de roci în majoritatea cazurilor sunt foarte mici, şi cu excepţia unor
zone anomale, se află la nivelul sensibilităţii metodei spectrografice.
În acelaşi timp, pentru o serie de elemente chimice – Zn, Pb, Ba, Ag, TR a fost posibil de a
defini repartiţia lor în formaţiunile vendianului [2,5]. În stratele bazale, aşezate nemijlocit pe
fundamentul cristalin şi alcătuite din gresii grosiere, genetic legate cu formaţiunile granitoide ale
fundamentului sunt găsite concentraţii anomale de zirconiu şi de pământuri rare – ytriu, lantan, yterbiu.
Stratele superioare ale vendianului se deosebesc printr-un fond geochimic relativ mare al fosforului, iar
în argilitele din Beds Kalius (Vkl) sunt frecvente concreţiunile sferolitice de fosforite cu diametre medii
de circa 3-5 cm. Zona scoarţei de alterare, prezentă în regiunea centrală a bazinului r. Nistru numai
fragmentar, este constituită din caolinite cu amestecuri de minerale din rocile fundamentului (feldspaţi
şi cuarţ).

5
 Cercetările geochimice, din zona centrală a bazinului r Nistru în stratele vendianului au pus în
evidenţă o serie de anomalii geochimice simple şi complexe, diferenţiate în aureole şi puncte anomale
constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente chimice:
1. Beds Olcedaev – Plumb (0,2+0,8%), Zinc (0,1+0,3%), Bariu (1%), Argint (0,6-3,0 g/t).
2. Beds Lomozov – Plumb (0,2+0,4%), Zinc (0,2+1,0%), Bariu (1%), Argint (0,3-3,0 g/t).
3. Beds Căsăuţi – Plumb (0,1+0,8%), Zinc (0,1+0,3%), Bariu (1%), Argint (0,5 g/t).
Anomaliile de regulă, sunt generate de granule şi impregnaţii de galenă, sfalerit şi baritină
dispersate în stratele bazale ale vendianului
În procesul prospecţiunilor geologice, în regiunea centrală a bazinului r. Nistru, au fost
descoperite mineralizări izolate de zircon, monazit şi apatit, dispersate în formaţiunile terigene ale
vendianului. În baza analizelor spectrografice au fost determinate concentraţii de zirconiu (0,07-0,1%),
ceriu – 0,08%, lantan – 0,1%, ytriu – 0,015%, yterbiu – 0,001% (suma TR  0,19%). Anomaliile
geochimice ale elementelor din grupa TR sunt generate de mineralizările de zircon şi monazit. În unele
foraje au fost depistate zone cu concentraţii mari de zircon (maximum 388 gr/t), monazit (maximum –
603 gr/t) [2].
Acolo, unde diabazele lipsesc, nemijlocit pe formaţiunile cristaline ale fundamentului, sunt
aşezate Beds Olcedaev de o grosime de circa 20-25 m, alcătuite din conglomerate, microconglomerate,
gresii grosiere şi gresii de arcoze cimentate cu argilite de o culoare brună şi argilite nisipoase cenuşii. În
aceste strate bazale cu concentraţii relativ mari de zircon, monazit, rutil, pirită, incluziuni de grafit,
coffinit (USiO4) şi xenotim (YPO4) prin metode geofizice au fost depistate câteva zone cu o intensitate
radioactivă de 100 μR/oră – 780 μR/oră. Originea uraniului şi toriului în varietăţile litologice arenitice
(Vol) este determinată de prezenţa coffinitului în zonele cu concentraţii mari de pirită, calcit şi anhidrit
[10]. Concentraţiile maxime ale uraniului şi toriului în probele colectate în regiunea nistreană sunt de
0,0057% şi respectiv 0,0017% [2].
Prezintă interes următoarea observaţie care a fost omisă în procesul analizelor anterioare a
datelor geologice. Examinând principalele elemente tectonice ale fundamentului şi anomaliile
geochimice, conturate în baza forajelor de cartare, poate fi definită o corelare directă între structurile
formaţiunilor cristaline şi aureolele geochimice din stratele vendianului, aşezate nemijlocit peste
fundament. Aureolele geochimice în linii generale corespund zonelor de răspândire a alaskitelor,
plagiogranitelor şi enderbitelor frecvente în regiunea centrală a bazinului r. Nistru, iar zona liniară
aflată în cadrul Falieie Nistrene practic lipsită de concentraţii ce depăşesc fondul geochimic,
corespunde varietăţilor de gnaise şi şisturi cristaline arhaice [11].
Zonele cu intensitate radioactivă înaltă se află în corelare cu zonele tectonice liniare orientate în
direcţie submeridională ceia ce ne permite să admitem că sursa uraniului, concentrat pe alocuri în Beds
Olcedaev, se află în legătură geologico-genetică cu unele falii din regiune [2].

Concluzii
Din punct de vedere stratigrafic formaţiunile de vârstă vendiană prezintă un interes deosebit,
deoarece întregul ciclu sedimentar fără întreruperi care a avut loc într-o perioadă geologică destul de
lungă (circa 80 mln ani) este reflecat în stratele terigene şi sedimentar-vulcanogene.
În baza datelor palinologice a fost posibilă determinarea vârstei vendiane a rocilor din stiva de
strate terigene, precum şi diferenţierea lor nu numai în baza corelărilor litologico-stratigrafice, dar şi în
baza resturilor organice depistate în diferite nivele pe întreaga arie a bazinului nistrean – numeroase
filomene, sferomorfite, fibre, pelicule, microfitofosile, vendotenide, etc.

6
 În rezultatul cartărilor geologice în stratele bazale ale vendianului moldav la adâncimi accesibile
pentru o eventuală exploatare au fost localizate mineralizări de zinc, plumb, argint, baritină, fluorină,
TR. În acelaşi timp, perspectiva acestor strate, din puunct de vedere al depistării unor acumulări
industriale de minereuri, până în prezent nu a fost rezolvată. În consecinţă, după părerea a multor
exploratori, studiul rocilor vendiane este necesar a fi continuate până a ajunge la o soluţie univocă.

Bibliografie

1. – The Vendian of Podolia. Excursion guide. (Managing Editor: V.A. Velicanov) Kiev, 1990.
2. Захаров A.Д., Сергеев В.П., Чоботару В.П. Геологическое строение и полезные ископаемые
Резинского горно-промышленного района. Fondurile AGRM, Chişinău, 1987.
3. Евсеев Г.Ф. К стратиграфии доготландского палеозоя Подолии (Ученные Записки
Харьковского Университета). Харьков, 1953.
4. Рыборак, В.М.. Геологическле строение и полезные исеопаемые Среднего Приднестровья.
Отчет о групповой геологической съемке масштаба 1:50000 листов М-35-141-В; М-35-142-В,Г и
геологическом доизучении полщадей масштаба 1:50000 листов М-35-141-А,Г с общими
поисками. Fondurile AGRM, 1990.
5. Львина, Д. Отчет по теме: Закономерности распределения цветныхб редких и редкоземельных
элементов в докембрийских образованиях Севера Молдавии. Fondurile AGRM, Chişinău, 1972.
6. Димо В.Н. Геологический отчет о результатах изучения субщелочных гранитов и зоны
древнего разлома на территории Северо-Молдавского Приднестровья. Fondurile AGRM,
Chişinău, 1973.
7. Федоренко Г.И. Обобщение материалов и разработка методики геохимических исследований
на территории МССР. Fondurile AGRM, Chişinău, 1983.
8. Захаров, А.Д. Геологическое строение и полезные ископаемые Среднего Приднестровья.
Отчет о групповой геологической съемке масштаба 1:50000 листов М-35-127-Г; М-35-128-В,Г,Г-
б; М-35-140-А,Г и геологическом доизучении площади масштаба 1:50000 листа М-35-140-Г с
общими поисками. Fondurile AGRM, 1992.
9. Th. Văscăuţanu. Formaţiunile siluriene din malul românesc al râului Nistru. Bucureşti, 1930.
10. Якшин В.М. Факторы, контролирующие размещение флюоритовой и сульфидно-
полиметаллической минерализации Среднего Приднестровьия. Москва, ВНИИМС, 1981.
Fondurile AGRM.
11. А. Popuiac „Aspectele generale din geochimia pământurilor rare din nord-estul Republicii
Moldova” // Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nr.1
2009.