Estetica facială

• Medicina dentară îşi păstrează

atributul de artă .
• Intervenind în sfera orală, cu
multiple investiri psiho-afective
medicul trebuie să privească
actul terapeutic şi din punct de
vedere estetic.
 Obiectivele
tratamentului ortodontic
 Rasa umană este singura
specie capabilă să
zâmbească...
 Câţi pacienţi se adresează pt.
un raport molar care nu este de
clasa I şi câţi doresc să-şi
îmbunătăţească zâmbetul ?
 Nevoia de tratament ortodontic ?

• Cu cât mai bine este

cunoscută fiinţa umană,
cu atât mai mult se întind
limitele cunoaşterii…
• Preocuparea pentru
frumos și armonie este o
constantă a omului :
trecut, present și viitor
 Obiectivele
tratamentului ortodontic
Secolul 20 - paradigma ocluzionistă
a lui Angle - ocluzia normală
Arnett, Gunson: Ocluzia ne indică problema, faţa ne arată cum să
tratăm ocluzia.

Secolul 21 - ţesuturi moi faciale și

periorale
Steiner: Mama lui Willie este interesată de
obrazul lui, nu de Sella Turcica.
 Estetica facială, evoluție
• Antichitate :ochii mari , fruntea
înclinată , buzele groase au constituit
elemente de frumuseţe în Egiptul
antic
• Renaştere :fruntea dreaptă şi înaltă
surâs enigmatic, abia schiţat.
• Chateau: nu există un “normal” fix
şi imuabil , ci o infinitate de tipuri
care pot fi normale.
Estetica facială, evoluție
• Din cele mai vechi timpuri,
dintele a fost considerat un
simbol al puterii
• Dinţii în poziţii anormale erau
consideraţi elemente de
încarnare a spiritelor rele.
• Din această perioadă şi până
astăzi, s-au folosit şi se mai
folosesc la diferite triburi –
măştile ritual, cu rol estetic
Estetica dentară (mini/microestetica)

Faţa – principala
componentă care
determină un fizic atractiv.

Zâmbetul – cea mai eficientă metodă de

a influenţa oamenii.
Faţă ideală nu există şi de aceea cel mai
important obiectiv estetic în ortodonţie
este acela de a obţine o faţă
armonioasă
 Forme ale feţei ( Dale)
a) Ovală
b) Rotundă
c) Pătrată
d) Dreptunghiulară
• Forma ideală, din punct de
vedere estetic, este cea ovală
• Dintre feţele ovale, mai
apreciate sunt cele la care
lăţimea reprezintă ¾ din înălţime
Forme ale feţei ( Dale)

• e) forma de pară
• f) f. de inimă
• g) f. romboidală
Aprecierea estetică a aspectului
feţei nu se face numai în funcţie
de forma , ci şi de expresivitatea
pe care o are faţa, în repaus şi
mişcare.
Armonia facială !!!!
 Analiza feței : normă frontală

• Planurile orizontale
(interpupilar, interauricular,
bicomisural) şi planul ocluzal
trebuie să fie paralele între ele.
• Planurile verticale (direcţia
verticală a pupilelor) să fie
paralele între ele şi cu axa de
simetrie facială
 Simetria feţei
• Mediana feţei : Oph, N şi Gn.
• Se compară o hemifaţă cu cealaltă
observând dacă sunt simetrice sau
prezintă aplatizarea sau accentuarea
unor contururi.
• O uşoară asimetrie dă personalitate
feţei, iar normele de estetică o acceptă.
• Asimetriile grave denotă o anomalie în
sens transversal sau afecţiuni ATM
 Fotografia de profil
• Câmpul de profil se împarte în 3 treimi
egale
În cazul unui profil drept care este
considerat armonios:
- în 1/3 ant a câmpului de profil se va situa
buza sup
-în 1/3 medie se va situa buza inferioară
-în 1/3 posterioară : mentonul
 Buzele

• Ambele buze să fie la fel de

groase
• Conturul simetric faţă de filtrul
buzei superioare
• Acesta să se situeze pe linia
mediană a feţei.
• Odată cu înaintarea în vârstă,
buzele devin mai subţiri şi mai
puţin definite.
 MINIESTETICA ZÂMBETULUI

Înălţimea gingivală –linia GAL (Gingival Aesthetic Line.)

Se referă la poziţia în sens apical al punctelor de zenit gingival de la nivelul
celor 6 dinţi frontali superiori în funcţie de care se descriu 2 clase .

.CLASA I, I centr = elem domin. CLASA II, I.lat. = elem dominante

 MINIESTETICA ZÂMBETULUI

Linia surâsului
O linie curbă, ipotetică, trasată de-a lungul marginii celor 4 Inc superiori, care
trebuie să coincidă sau să fie paralelă cu curbura marginii sup. a buzei
inferioare.

concavă (spre superior)

dreaptă
convexă
Concavitatea este mai pronunţată la femei
decât la bărbaţi
Nu trebuie desfinţată prin tratament
ortodontic...
 MINIESTETICA ZÂMBETULUI

Coridorul bucal (spaţiul negativ)

Reprezintă spaţiul întunecos care apare între mucoasa jugală şi arcadele dento-
alveolare în timpul surâsului /la deschiderea gurii.

Absenţa spaţiului negativ, = indiciu de disfuncţie.

Linia ocluzală frontală (planul estetic)

Reprezintă o linie ipotetică, paralelă cu linia surâsului, ce intersectează
comisurile labiale în dreptul Pm superiori
 MINIESTETICA ZÂMBETULUI

Coridorul bucal (spaţiul negativ):

asimetric
simetric

Aspectul dento-facial plăcut - conferă

creşterea încrederii de sine, a succesului
pe plan social.
-O malocluzie poate genera un discomfort
social
 Obiective

• Evaluarea prevalenței
malocluziilor într-o zonă cu populație de
etnie diferită : Mureș, Covasna , Harghita
Corelații :
-prezenţa anomaliei şi mediul de
provenienţă
-tipul de anomalie şi sexul pacienţilor
• Determinarea IOTN
• Determinarea parametrilor estetici
 Material şi metodă
• Studiu retrospectiv
• 349 pacienţi ai Clinicii de Ortodonţie Tg-Mureş,
cu vârste între 12 şi 29 de ani

• Mediul urban / rural din judeţele,

Mureș, Covasna, Harghita.

• Diagnostic
• analiza de model,
• fişa de diagnostic ortodontic,
• Rx panoramică, clasificarea lui Angle.
 Material şi metodă
Analiza de model
Fotografii de diagnostic
OPT
Teste statistice: testul student, Chi2
 Date iniţiale
Fete - Fete Total Băieţi - Băieţi - Total Total Total
Urban Rural Fete Urban Rural Băieţi Urban Rural
   
Clasa I cu înghesuire 51 27 7 34 11 6 17 38 13
Clasa I cu spaţiere 23 12 3 15 7 1 8 19 4
Clasa II Angle diviz. 1 114 60 16 76 29 9 38 89 25
Clasa II Angle diviz. 2 80 48 8 56 19 5 24 67 13
Clasa III Angle 27 8 4 12 10 5 15 18 9
Fără anomalie dentară 54 18 16 34 12 8 20 30 24
Total 349 155 38 193 76 26 102 261 88
 Rezultate
Prezenţa anomaliilor pe medii de provenienţă

231

250

200

150

64
100

50 30
24
0
fără
Urban anomalii
Rural cu
anomalii
fără anomalii - mediul urban fără anomalii - mediul rural
cu anomalii - mediul urban cu anomalii - mediul rural

asociere semnificativă statistic p<0,05

 Rezultate
Distribuţia anomaliilor pe sexe şi medii de proveniență

155

160
140
120
100
76
80
60 38
40
20
26 Se
0 x
ul

U Masculin

Feminin
R băieţi din mediul urban fete din mediul urban
băieţi din mediul rural fete din mediul rural

asociere nesemnificativă statistic p>0,05

 Rezultate
Distribuţia tipurilor de anomalii pe medii de provenienţă

Urban Rural

Clasa I cu Clasa I cu Clasa II Clasa II Clasa III

Clasa I - mediul urban
Clasa II - mediul urban
Clasa III - mediul urban
Clasa I - mediul rural
Clasa II - mediul rural
Clasa III - mediul rural
înghesuire spațiere Angle Angle Angle
diviziunea 1 diviziunea 2

asociere nesemnificativă statistic p>0,05

 Rezultate
Frecvenţa tipurilor de anomalie pentru fete/băieţi pe
medii de provenienţă.
Fete - Mediul de provenienţă Băieţi - Mediul de provenienţă

Clasa a III Angle

Clasa II Angle diviziunea 2

Clasa II Angle diviziunea 1

Clasa II cu spațiere

Urban Urban
Clasa I cu înghesuire Rural Rural

0% 20% 40% 0% 20% 40%

asociere nesemnificativă statistic p>0,05

 Concluzii
1. Prevalenţă > a malocluziilor cu impact estetic în
Mureş, Covasna, Harghita, clasa II Angle 65,76%.

2. Malocluziile sunt semnificativ mai frecvente în mediul

urban.

3. Adresabilitatea mare în rândul populaţiei din mediul

urban ( populația de sex feminin. )

4. Frecvență > a anomaliilor clasa II Angle

în mediul urban, la sexul feminin

 Pacienta I.A. se prezintă în cabinetul ortodontic din considerente estetice

.
• Examenul clinic : ocluzie adâncă Faţa : formă de inimă
“în acoperiş”, clasa II/1 Angle cu Buze
raport molar şi canin distalizat simetrice asimetrice
,overjet mărit. contur net contur şters
L. interpupilară vs orizontală subţiri medii groase
Paralelă Înclinată Dr ...... ,
St uşor
L. comisulară vs orizontală
Paralelă Înclinată Dr ......
St uşor
L. mediană facială
Centrată Deviată Dreapta
Stânga
 FIŞA DE ANALIZĂ ESTETICĂ:

• Linia incizală : convexă

• Linia surâsului : mijlocie
• Linia interincisivă/linia
mediană : deviată spre dreapta
cu 2mm
Dizarmonie dento-labială :
- surâs asimetric (linia labială a
surâsului înaltă în partea dreaptă
şi mijlocie în stânga)
Dizarmonie dento-gingivală :
- absenţa contactelor interdentare
Coincidenţă Deviată spre Dr Deviată spre stg.
fiziologice
- modificarea înclinării axelor dentare
 FIŞA DE ANALIZĂ ESTETICĂ

• Linia labială a zâmbetului

• Mijlocie Joasă Înaltă

• Lărgimea zâmbetului

6-8 10 12-14
Rezultat final
 Evaluarea necesităţii de tratament ortodontic şi a
atractivităţii dentare la un grup de tineri din judeţul
Mureş

Obiective
1. Necesarul de TO şi gradul atractivităţii dentare
la copiii şi tinerii din judeţul Mureş.
2. Concordanţa cu propria evaluare estetică
3. Adresabilitatea la ortodont pe sexe, vârstă.
 Material şi metodă
• 140 pacienţi ai Clinicii de Ortodonție
Tg.Mureș, cu vârste între 12 şi 25 de
ani, domiciliul în județul Mureș.

• Examinarea fotografiilor preterapeutice

modelelor de studiu
• Punctaje IOTN
 Material şi metodă
• Punctajele IOTN s-au stabilit pe baza
metodologiei propuse de Richmond şi colab.
1992 de la Victoria University of Manchester
• Constă în acordarea unui punctaj pentru fiecare
dintre cele două componente AC şi DHC ale
indicelui.
 IOTN
AC – Componenta estetică/
AC - autoevaluare
evaluează deficitul estetic creat
de o malocluzie.

Gradele 1-2 nu este necesară

instituirea tratamentului
Gradele 3-4 necesitate mică a
instituirii tratamentului
Gradele 5-7 necesitate moderată
a instituirii tratamentului
Gradele 8-10 necesitate mare a
instituirii tratamentului
 IOTN
Componenta de sănătate dentară (DHC) înregistrează
efectele nocive ale malocluziei asupra aparatului dento-
maxilar ( ADM ), se notează o singură şi cea mai
nefavorabilă caracteristică a malocluziei
Gradul 1 – nici o necesitate 
Gradul 2 – necesitate mică
Gradul 3 – necesitate moderată
Gradul 4 – necesitate mare
Gradul 5 – necesitate foarte mare
Clasa Angle
clasa I - necesitate mică sau
moderată de tratament
ortodontic.

clasa II - necesitate mare de

tratament ortodontic.

clasa III- necesitate foarte

mare de tratament ortodontic.
 Rezultate
Distribuţia pe sexe / vârstă
12-13
ani
48; 34% 55; 39%
14-17
ani

43; 31%
18-20
ani
17; 12%
20; 15%
97; 69%
21-25
ani

Bă ieţi Fete

adresabilitatea crescută a fetelor / grupa 12-13 ani

 Rezultate
Necesitatea de TO evaluată prin AC/AC autoevaluare

fă ră necesitate

necesitate mică 60 55
60 54
necesitate moderată 47
50
50 44 necesitate mare

40
40

30
38,57% 31,43% 30 33,57% 39,29%
23 21
19 17
20 20
15% 12,14%
13,57 16,43
10 % % 10

0 0

AC AC autoevaluare

fără necesitate/mică de instituire a tratamentului ortodontic

 Rezultate
Necesitatea de TO evaluată prin DHC/Clase Angle
Distribuţia pe clase Angle
fără necesitate
70 64
necesitate mică
29; 21%
60
necesitate
moderată
50
42
necesitate mare
sau foarte mare 29; 21% 82; 58%
40
45,71%

30
30%
18
16
20
12,86%
Clasa I Clasa II subdiviz.1
10 11,43%
Clasa II subdiviz.2
0

DHC

Necesitate moderată/mică de instituire a TO

 Rezultate
Necesitatea de TO fete/băieţi evaluată
prin DHC, Clasa I Angle
Clase
Clase
17 Angle
Angle

Bă ieţi
26

41

Fete
56

DHC
DHC

0 10 20 30 40 50 60
Grade de necesitate mare sau foarte mare
necesitate mare sau foarte mare
fă ră necesitate
necesitate moderată necesitate mică necesitate necesitate mică sau moderată

Fete/Băieți – necesitate moderată TO

 Rezultate
Necesitatea de TO pe grupe de vârstă
AC DHC
25 Grupe
de 30
21 vârstă 26
24
20 25
18
16
20
15 14 14
13 12-13 ani
14
15 13
14-17 ani
10
9 9
18-20 ani 9
10 8 8
6 6 7
5 5 21-25 ani 6 6 6
5
5 4
5
2 2
1 1 1 1
0
0
0
fără necesitate necesitate necesitate
fără necesitate necesitate necesitate necesitate mică moderată mare sau
necesitate mică moderată mare foarte mare

t- student p<0,05 estetic 12-13 ani/ 21-15 ani

• CD, 10 ani dentiție, mixtă
• profil concav,treaptă labială inversă
 Expansiune maxilară
• Tratamentul în cross-bite prin
expansiune maxilară este mai
eficient dacă este efectuat înainte
de momentul de vârf al creşterii (în
stadiile 1 şi 2 CVM)
- La mandibulă un tratament
ortopedic este eficient în stadiul
puberal sau chiar mai târziu
• Se activează până când cuspizii palatinali ai lateralilor sup.
contactează cuspizii vestibulari ai lateralilor inferiori
Masca se poartă la început 16h/zi,timp de 6-8 luni,
apoi numai noaptea încă 6 luni
• Protracţia asociată cu RPE determină o translaţie
antero-inferioară, în direcţia creşterii normale
• Ameliorarea proporțiilor faciale
• Profil drept
Modifică ri ale profilului facial
 Concluzii
1. Adresabilitatea la ortodont este mai mare în rândul
fetelor, mai interesate de estetică, între vârsta 12-13 ani şi
21-25 de ani

2. Necesarul de tratament ortodontic la copiii şi tinerii din

judeţul Mureş evaluat prin componenta AC a IOTN este mic,
prin DHC a IOTN, este mic spre moderat.

4. Concordanță între percepția estetică a specialistului AC şi cea

a pacientului AC autoev.

5. Băieţii prezintă un necesar de tratament mai mare din punct

de vedere estetic
 Concluzii
5. IOTN este util pentru:
• elaborarea programelor de prevenţie a malocluziilor
• planificarea resurselor financiare privind sănatatea
publică.

6. Populaţia din județul Mureş

are o estetică şi o atractivitate
dentară bună.
 
Studiu clinic privind evaluarea
profilului facial al unui grup de
adulţi tineri din judeţul Mureş
 Fotografia de profil
- Metodă de diagnostic - neinvazivă şi ieftină în comparaţie cu
telerediografia de profil
 Obiective
1. Măsurarea variabilelor angulare
care definesc profilul cutanat a unui
eşantion din populaţia judeţului Mureş.
2. Compararea valorilor
obţinute pentru cele
două sexe.
 Material şi metodă

• Studiu logitudinal retrospectiv

• 103 pacienţi (57 fete și 56 băieți) ai Clinicii de

Ortodonţie Târgu-Mureş, cu vârste între 18 şi 28 de
ani

• Dentiţie completă
• Clasa I dentară
• Profil armonios
 Material şi metodă
Fotografia de profil facial în
NHP
• Glabela (G)
• Nasion (N)
• Nasal-dorsum (Nd)
• Pronasale (Prn)
• Columella (Cm)
• Subnasale (Sn)
• Labiale superior (Ls)
• Labiale inferior (Li)
• Supramentale (Sm)
• Pogonion (Pg)
Material şi metodă
- Unghiul nazo-frontal (G-N-Nd)
nazo-labial (Cm-Sn-Ls),
mento-labial (Li-Sm-Pg)
 Material şi metodă
Unghiul facial (G-Sn-Pg )
 Rezultate
Unghiul nazo-frontal 138 Nazo-frontal

(G-N-Nd)
valori medii 137,1±1,53 137.1
gr. fete 135,79±1,2 gr. 137

Băieţi

Comparând mediile 136

135.8
diferenţă semnificativă
statistic: p<0,05 Media
Sexul

135

Fem
Masc...
 Rezultate
106
Nazo-labial
Unghiul nazo-labial 105.3
:decizia 105

extracție/nonextracție
104

(Cm-Sn-Ls)
103
valori medii
102.2
105,30±2,71 gr. fete 102

102,19±1,55 gr. băieţi

101 Sexul

diferenţă semnificativă statistic: Media

p<0,05 100

Fem
Masc...
 Rezultate
Unghiul mento-labial 128 Media Mento-labial
126.1
(Li-Sm-Pg)
valori medii 124

126,07±3 gr. fete

118,27±7,73 gr. băieţi 120
118.3

Comparând mediile 116

diferenţă semnificativă Sexul

statistic: p<0,05 112

Feminin
Masculin
Caz clinic
• Pacientul S.R., de sex
masculin, în vârstă de 25 ani,
s-a prezentat în cabinet din
motive estetice (aspectul în
surâs )
• Examinarea extraorală a pus în
evidenţă un profil armonios ,
relaţii scheletale normale
 Analiza modelelor
• Examenul modelelor
de studiu, respectiv
perimetria a confirmat
deficitul de spațiu de 3
mm superior și
inferior
 ,

Analiza teleradiografiei :
relaţiile scheletale de clasa I, cu
retruzia uşoară a incisivilor
maxilari şi mandibulari.
OPT : prezența M3sup/ inf ,
semnele Bjork : rotație
mandibulară anterioară
Final de tratament
 Concluzii
1.Există diferenţe semnificative statistic între valorile unghiurilor ce
caracterizează profilul cutanat al celor două sexe.

2. Valorile unghiurilor sunt valori standard în compararea subiecţilor

cu aceleaşi caracteristici rasiale şi etnice

3. Fetele au un profil mai puţin conturat decât al băieţilor în zona

nasului, buzelor şi a bărbiei.

4.Profilul cutanat este important în aprecierea din punct de vedere

estetic al succesului unui tratament ortodontic.
 Concluzii
6. Elaborarea programelor de
prevenţie a malocluziilor

7. Planificarea resurselor financiare

privind sănătatea publică.

8. Frecvenţa crescută a malocluziilor

-încrucişări rasiale
- modul de alimentaţie, cu apariţia fenomenului de acceleraţie.
 Tratamentul ortodontic contribuie la
estetică ???
Linie labială a surâsului înaltă – gummy smile
Hiperdominanţa IC superiori (poziţie, proporţie)
L. Ocluz. a surâsului prea joasă şi descendentă spre posterior
♀, 15 ani, anomalie clasa II/1 Angle
 Compoziţie dento-labială
DIZARMONIE DENTO-LABIALĂ

L. Labială a surâsului
f. înaltă în zonele laterale
L. GAL
asimetrică şi inversată

1.1. ; 2.1. profil de emergenţă

vestibularizat (arcadă îngustă
/proalveolodonţie)

L. Ocluzală a surâs. prea joasă

Lipsa paralelismului între:

L. Incizală/ L. ocluzală
Marg sup a buzei inf.
 Tratament ortodontic După
Înainte

S-a ameliorat :
Nu s-a ameliorat: Conturul
L. Labială înaltă gingival poziţia L. GAL
forma arcadei
poziţia şi profilul IC sup