Electromagnetismul

Se ocupă de studiul fenomenelor legate de:

1) Electricitate
(electrostatica și curent electric)
2) Magnetism
(câmp magnetic și inducție electromagnetică
 E. Electricitate

E.1. Sarcini electrice

E.2. Legea lui Coulomb (principiul I)
E.3. Aplicație: electroscopul
E.4. Intensitatea câmpului electric
E.5. Liniile de câmp
E.6. Tensiunea electrică. Intensitatea câmpului
electric
E.7. Curentul electric continuu. Intensitatea
curentului
E.8. Unităti de măsură pentru sarcina și tensiune
E.9. Condensatorul electric. Capacitatea.
E.10. Legea lui Ohm.
E.11. Energia și puterea curentului continuu
E.12. Legea lui Ohm pentru un circuit
E.13. Legarea rezistențelor în serie
E.14. Legarea rezistențelor în paralel
E.15. Aplicație: legarea mixtă a rezistențelor
 E.1. Sarcini electrice
In natură există doua tipuri de sarcini electrice.
In atom electronii au sarcini negative în timp ce
protonii din nucleu au sarcini pozitive.
Forța exercitată între două sarcini electrice este:
respingere pentru sarcini de același semn (+ + sau - -)

+Q +q
r
F -F

și atracție pentru sarcini de semne diferite (+ -)

+Q -q
r
F -F
 E.2. Legea lui Coulomb (principiul I)
Forța electrostatică între două sarcini este proportională cu
produsul sarcinilor și invers proportională cu pătratul distanței
Qq
F 2
4πεr
ε : permitivitatea electrică a
mediului
ε0: permitivitatea electrică a
vidului
1
=9 109 Nm2/C2
4 0
Vectorul forța este îndreptat pe direcția razei

Qq
F  Fer  e
2 r
4r
unde am definit vectorul r
unitar pe directia r er 
r
 E.3. Aplicație: electroscopul
Care este sarcina electrică de pe foițele unui electroscop
care au fiecare o masă de m=10mg, o lungime de L=4 cm
și formează între ele un unghi de 2α=60o?

Greutatea și forța electrostatică

acționează în centrul de masă
la mijlocul foitei: L/2
α L/2 Unghiul α=30o
q q Distanța între sarcini este:
Fe
r
α L L
r  2 sin 30 o 
2 2
G=mg Din triunghiul format de forțe rezultă:

Fe 9.109 q 2 sin 30o 1

 2  tg 30 
o
o

G r mg cos 30 3
Transformăm mărimile în SI:

r =2.10-2 m
m=10 10-6 kg=10-5 kg
g =9.8 m/s2

Obținem în final:

9.109 q 2 1

r 2 mg 3
r 2 mg
q  2

9.109 3
 q  1.207*10 9 C
 E.4. Intensitatea câmpului electric

este un vector definit de raportul dintre forța electrostatică

și sarcina asupra căreia actionează

F
E
q
Intensitatea câmpului unei sarcini punctuale Q este:

Q
E  Eer  e
2 r
4r
 E.5. Liniile de câmp
descriu distribuția spațială a câmpului electrostatic
fiind tangente la vectorul intensității câmpului electric

A : liniile câmpului electric ale unei sarcini punctuale pozitive

sunt date de direcția forței între sarcina Q din centru
și sarcina q=+1 plasată într-un punct din spațiu
B : liniile câmpului electric între plăcile unui condensator plan
sunt paralele. Forța asupra unei sarcini electrice
este constantă între plăcile unui condensator
 E.6. Tensiunea electrică
este lucrul mecanic al sarcinii q,
care se miscă între doua puncte pe distanța x,
Împărțit la valoarea sarcinii

L12 Fx
U12    Ex
q q
unde am considerat ca forța este constantă
(ca între plăcile unui condenstator)
 Analogul mecanic
al tensiunii electrice

Tensiunea este analogă energiei potențiale

gavitaționale a unei mase m,
aflate la înălțimea h, impărțită la masă

Gh
W12   gh
m

deci analogul mecanic al intensitatii câmpului

electrostatic E este accelerația gravitațională g
 E.7. Curentul electric continuu
este mișcarea sarcinilor electrice ale electronilor
liberi dintr-un material conductor.
Sensul convențional este dat de mișcarea sarcinilor pozitive,
adică este invers sensului de mișcare al electronilor.

Intensitatea curentului electric

(a nu se confunda cu intensitatea câmpului!)
este raportul dintre sarcina care circulă
într-un conductor și timp

q
I
t
 E.8. Unități de măura în SI
Unitatea pentru sarcina electrică
[q] = [I] [t] = A.s (amper.secunda) = C (coulomb)

Amperul se va defini mai tarziu

Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)

Fizician francez
Unitatea pentru tensiunea electrica

Unitatea de masura in SI este:

[U] = [L] / [q] = J / C = V (joule/coulomb =

volt)

Reamintim
unitatea de masura SI pentru lucrul
mecanic:

[L] = [F] [l] = N m (newton . metru) =J

(joule)
 E.9. Condensatorul electric
este un sistem de doua placi
separate de un material izolant (dielectric)
pe care se acumuleaza sarcini electrice de semn opus
creandu-se astfel o diferența de potențial

Capacitatea electrică
este raportul dintre sarcină și tensiune U
q
C
U
Unitatea de măsură a capacității

[q] C
[C]    F(farad) +q -q
[U] V
 Alessandro Volta (1745-1827)
Fizician italian care a inventat prima sursă
de tensiune electrică: pila electrochimică.
Prin introducerea unor electrozi într-o o soluție acidă
sarcinile pozitive se acumulează pe anod și cele negative pe
catod.
Curentul electric circula prin firul legat între anod și catod .
 E.10. Legea lui Ohm

Căderea de tensiune pe o rezistență

este egală cu produsul dintre intensitate și rezistență

U  RI
R I

U
Unitatea de măsură în SI pentru rezistență:

[R] = [U] / [I] = V / A (volt / amper) = Ω (ohm)

 E.11. Energia curentului continuu
disipată pe o rezistanță este egală cu lucrul mecanic
al sarcinii q care circulă în diferenț de potential U

W  L  Uq  UIt  RI t 2

Puterea
este energia disipata impartita la timp

W
P  UI  RI 2

t
Reamintim ca energia se masoara in J (joule)
si puterea in W=J/s (watt).
 E.12. Legea lui Ohm pentru un circuit

Considerăm un circuit închis format

dintr-o sursă de tensiune E având
rezistența interna r și o rezistența R
legată la bornele sale. R
Energia furnizată de sursa: qE
se disipă pe cele doua rezistențe:
q(UR+Ur). Dacă impărțim la sarcina q r
obținem din legea conservării energiei
E I
legea lui Ohm generalizată:
- +
E  U R  U r  (R  r)I
Convenție: sensul curentului este de la borna pozitivă
la cea negativă prin exteriorul sursei.
Georg Simon Ohm (1789-
1854)
Fizician german
E.13. Legarea rezistențelor în serie
Tensiunea totală este egală cu
suma tensiunilor pe fiecare rezistentă
Intensitatea este aceeași

U1  U 2  U 3  U
I(R1  R2  R3 )  IRe
R1  R2  R3  Re
E.14. Legarea rezistențelor în paralel
Intensitatea totală este egală cu
suma intensitatilor prin fiecare rezistența
Tensiunea este comuna

I1  I 2  I 3  I
U U U U
  
R1 R2 R3 Re
1 1 1 1
  
R1 R2 R3 Re
 E.15. Aplicație:
legarea mixtă a rezistențelor
R2
Să se găsească rezistența echivalentă
a sistemului format dintr-o rezistență R1=2kΩ
legată în serie cu două rezistențe legate
în paralel cu valorile R2=15Ω si R3=60Ω. R1
R3
1) Calculăm mai întâi rezistența echivalentă R23
a celor doua rezistențe legate în paralel

1 1 1 1 1 4 1 5 1
         R23  12Ω
R23 R2 R3 15 60 60 60 60 12
2) Transformăm R1=2kΩ=2000Ω și apoi
calculăm rezistența sistemului legat în
serie format din R1 și R23

R  R1  R23  2000  12  2012