Dondiuc Iurie

Dr.hab.șt.med

Departamentul obstetrică și ginecologie USMF N.Testemițanu

 I
Organizarea asistenţei
obstetrical-ginecologice
Prestatorii serviciilor medicale
Asistența medicală primară

Asistența specializată de ambulator

Asistența urgentă prespitalicească

Asistența spitalicească
Asistența medicală primară
 Medicina de familie
 Medicul de familie

 Centrul medicilor de familie

 Centrul de sănătate
 Oficiul medicului de familie

 Prestarea serviciilor medicale populației după principiul

teritorial
Asistența specializată de ambulator
o Medicii specialiști

 Secțiile consultative din cadrul spitalelor raionale

 Centre consultativ - diagnostice ( AMT Chișinău )
 Policlinicile instituțiilor republicane ( SCR; Institutul
oncologic, IMC, Institutul cardiologic, Institutul
ftiziopulmonologie etc. )
 Instituțiile private multiși monoprofil, centre medicale
Asistența medicală urgentă prespitalicească

Medicii serviciului de asistența urgentă

prespitalicească

Prestarea serviciilor medicale de urgență prin

intermediul ambulanților ( acordarea asistenței
medicale urgente la locul solicitării; transportarea
în instituții medicale spitalicești )
Asistența spitalicească

 Medicii specialiști

 Instituții medicale spitalicești publice sau private mono

sau multiprofil, amplasate în diferite localități si teritorii
administrative ( centre raionale, orașe, municipii, sate
pentru unele instituții monoprofil )
Noţiuni de perinatologie
Perinatologie: Perioada perinatală, începe la 22-a
săptămână de gestaţie şi se termină cu 4 saptamani
după nastere.
 Cuvântul "perinatologie” este un sandwich
lingvistic din greca "peri-" sensul "in jurul sau
despre", "natale", din latinescul "natus" înseamnă
"născut" ; greaca- logos = stiinta.] Studiul
maladiilor care pot afecta fatul in perioada
prenatala sau nou-nascutul. Sin.: medicina
perinatala.
Asistenţa medicală perinatală
În asistenţa medicală mamei şi copilului, pe parcursul
ultimilor 20 de ani, au survenit schimbări profunde,
care radical diferă şi ca structură, şi ca conţinut de
fostul sistem, moştenit de la URSS.
Restructurarea sistemului
Modificarea sistemului de asistenţă medicală perinatală a
fost efectuată în cîteva etape, drept bază servind principiul
de cost – eficacitate ( actual nu doar pentru statele cu resurse
limitate).
Restructurarea sistemului
Începînd cu anul 1998, sănătatea mamei şi copilului este
abordată drept o direcţie prioritatară de către Guvernul
Republicii Moldova.
Se elaborează primul Program Naţional„Fortificarea
asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova”
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1171 din 18
decembrie 1997 şi ordinul MS nr. 58 din 25.02.1998 (1998-
2002).
Scopul programului „Fortificarea asistenţei
medicale perinatale în Republica Moldova” a
constat în ameliorarea indicatorilor de bază ai
sănătăţii mamei şi copilului.
Strategiile primului program au fost:
1) elaborarea politicilor naţionale în asistenţa medicală
perinatală;
 2) regionalizarea asistenţei perinatale;
3) instruirea cadrelor medicale în tehnologiile cost-efective
orientate spre familie şi recomandate de OMS;
4) crearea sistemului informaţional de monitoring şi
evaluare;
5) înzestrarea centrelor perinatale de nivelul III şi II cu
aparataj medical.
Conceptul îngrijirilor perinatale se axează pe
divizarea nivelelor de îngrijire sau regionalizare
pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice
şi condiţiilor necesare pentru îngrijire.
Principiile aflate la baza creării Serviciului Republican
Asistenţă Medicală Perinatală permite accesul populaţiei la
toate nivelurile de asistenţă medicală, indiferent de hotarele
geografice ale acestor nivele.
Structura asistenţei medicale perinatale de 3 nivele organizată
in cadrul unei regiuni geografice concrete se numeşte regiune
de îngrijire perinatală
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Centrul Perinatologic Republican al IMSP Institutul Mamei şi Copilului

NIVELUL
III

Centrele perinatologice interraionale

Spitalul
NIVELUL
II
Clinic
Ceadâr-
Municipal Soroca Orhei Ungheni Hânceşti Căuşeni Cahul Bălţi
Edin Lunga
nr.1, et
Chişinău

NIVELUL I

Centrele perinatologice raionale

Nispore Ştefan-
Matern Drochia Rezina
ni
Cimişlia
Vodă
Cantemir Comrat Râşcani Criuleni Taraclia
Briceni
itatea
nr.2,
Chişin
ău Şoldăneşt Vulcăne
Ocnita Floreşti Călăraşi Leova Făleşti Străşeni
i şti

Donduşe Basara-
Teleneşti Glodeni Ialoveni
ni beasca

Anenii
Edineţ Sângerei
Programul naţional stabileşte următoarele nivele
de asistenţă medicală perinatală:
Nivelul I. Instituţiile medicale de acest nivel asigură
cu asistenţă medicală de ambulatoriu şi de staţionar
femeile gravide fără antecedente obstetricale
agravante şi maladii extragenitale, în afara unui risc
prognosticat, asistarea naşterilor normale la termenele
de 38 - 41 săptămâni, îngrijirea nou-născuţilor
sănătoşi cu o greutate la naştere de 2500g şi mai mult.
 La nivel de ambulatoriu asistenţa medicală
perinatală e acordată de medicul de familie,
moaşele şi asistentele medicale de profil perinatal,
consultanţii obstetricieni şi pediatri.
La nivel de staţionar - secţia obstetrică cu saloane ”mamă-
copil” a spitalului raional. În acelaşi timp, toate
maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate
cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în
cazurile de urgenţă ce pot surveni imprevizibil, inclusiv
pentru stabilizarea stării mamei şi a nou-născutului
înainte de transportare. Echipamentul necesar în aceste
scopuri se va afla în permanenţă în perimetrul sălii de
naşteri. La acest nivel operaţia cezariană se va efectua
numai în caz de urgenţă şi lipsă a condiţiilor de
transportare maternă.
Asistenţa medicală perinatală de nivelul I se acordă în
maternităţile spitalelor raionale Drochia, Donduşeni,
Ocniţa, Briceni, Floreşti, Râşcani, Glodeni, Făleşti,
Săngerei, Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Şoldăneşti,
Aneniii Noi, Ştefan-Vodă, Criuleni, Străşeni,
Nisporeni, Cimişlia, Basarabeasca, laloveni, Leova,
Cantemir, Contrat, Vulcăneşti, Taraclia, maternitatea
nr. 2 din mun. Chişinău.
 Schema nr.2. Schema funcţională a Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul
I

Centrul Perinatologic, nivelul II al

Serviciului Asistenţă Medicală
Perinatală

ASISTENŢA ANTENATALĂ
PRIMARĂ

CENTRUL MEDICILOR DE FAMILIE CENTRUL PERINATOLOGIC NIVELUL I al

IMSP SPITAL RAIONAL

Centrul de Sănătate Secţia obstetrică

Oficiul medicului de familie Secţia consultativă:

medic-consultant obstetrician ginecolog;
medic-consultant pediatru

Cabinetul planificare familială Secţia pediatrie

Populaţia de vârstă
reproductivă
Pentru funcţionarea calitativă a nivelului I este necesară
constituirea unui sistem ce ar permite, în primul rând, să
fie depistate gravidele cu risc şi să se efectueze
transportarea lor la nivelele II sau III, precum şi să se
asigure accesul gravidelor în termenele precoce de sarcină
la asistenţa medicală primară.
Nivelul II. La acest nivel este asigurată asistenţa medicală
perinatală a femeilor gravide cu risc obstetrical moderat,
conduita naşterii în termenele de 32 - 37 săptămâni şi
îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere ≥ 1800 g.
Adesea starea fătului şi a femeii la acest nivel necesită
conduita în comun atât a specialistului obstetrician,
neonatolog cât şi a medicului-internist. Astfel de femei vor fi
supravegheate în comun, naşterea va avea loc în
maternităţile dotate cu echipament corespunzător.
Toate centrele perinatologice ale Serviciului Asistenţă
Medicală Perinatală de nivelul II vor cumula funcţiile
centrelor de asistenţă perinatală de nivelul I din teritoriul
în care sunt amplasate. Fiecare unitate pentru îngrijire
perinatală de nivelul II va colabora cu Centrul
Perinatologic al Serviciului Asis­tenţă Medicală Perinatală
de nivelul III.
La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate
în secţia consultativă de perinatologie din Centrul
Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-
ginecologi ai cabinetelor specializate: prematuritate,
sterilitate, diagnostic prenatal al viciilor congenitale (USG)
precum şi de medicii internist, genetician; psiholog şi de
către jurist.
Asistenţa spitalicească este acordată în secţia obstetrică,
secţia patologie a sarcinii, secţia reanimare, terapie
intensivă şi îngrijire a nou-născuţilor şi prematurilor (≥
1800 g) şi secţia pediatrie generală a Centrului
perinatologic de nivelul II.
Schema nr.4. Schema funcţională a Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul II

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Centrul Perinatologic Republican, Transportarea Avia-San

nivelul III specializată maternă-„in-utero”-
al Serviciului Asistenţă Medicală neonatală
Perinatală

Centrul Naţional de
Sănătate
a Reproducerii
şi Genetică
Medicală

Centrul Perinatologic, nivelul II al

Asistenţă Medicală Perinatală
(interraional)

Secţia consultativă de Secţia Secţia patologie a Secţia reanimare, terapie Secţia pediatrie
perinatologie obstetrică sarcinii intensivă şi îngrijire a nou- generală
născuţilor şi prematurilor
(>1800 g)

Centrul Perinatologic, nivelul I al Serviciului

Asistenţă Medicală Perinatală
Nivelul III. La acest nivel sunt asigurate cu asistenţă
medicală perinatală femeile cu risc obstetrical înalt,
conduita naşterii la termenul de gestaţie de 22 - 32
săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la
naştere sub 2000 g.
Asistenţa medicală perinatală de nivelul III este asigurată de
Centrul Perinatologic al Institutului Mamei şi
Copilului
Asistenţa medicală perinatală de nivelul III constă din
asistenţa de policlinică şi asistenţă spi­talicească. Asistenţa
de policlinică e prestată de Policlinica Republicană pentru
Femei, CNSRGM, Policlinica Republicană pentru Copii.
Asistenţa spitalicească se prestează de maternitatea IMC
(secţia internare, secţia obstetrică, secţia observaţie,
secţiile specializate patologie a gravidităţii, secţia
reanimare a nou-născuţilor, secţia reanimare pentru femei
şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia
îngrijirea şi terapia intensivă a prematurului cu masa între
500 - 1499g, secţia pentru prematurii cu masa de 1500g şi
mai mult, secţia patologie a nou-născuţilor, secţia
neurologie a nou-născuţilor, secţia chirurgie a nou-
născuţilor, echipa de transportare a gravidelor şi nou-
născuţilor de la nivelele I şi II).
Schema nr.5. Schema funcţională a serviciului Asistentă Medicală Perinatală de nivelul
III

Nivelul I şi II
Ministerul Transportarea maternă,
Sănătăţii „in utero” şi neonatală
Specializată prin intermediul
Avia-San de la nivelul I şi II

Centrul Perinatologic Republican, nivelul III

al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală

Centrul Naţional de Policlinica consultativă Secţiile pentru gravide, lăuze, Secţiile îngrijire contin
Sănătate a pentru femei parturiente şi nou-născuţi a nou-născuţilor
Reproducerii şi
Genetică Medicală

Centrul Perinatologic de nivelul II al Serviciului Asistenţă

Medicală

Centrul Perinatologic de nivelul III al Serviciului Asistenţă

Medicală
Schema nr.2. Schema funcţională a Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală din RM

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Centrul Centrul Perinatologic Republican, nivelul III SERVICIUL

naţional al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală (IMSP IMC) AVIASAN
informaţional (Transportarea
metodologic maternă şi
de
neonatală)
perinatologie
Centrul Naţional de
Maternitatea Secţiile îngrijire Policlinica Sănătate a
cu secţiile continuă Consultativă pentru Reproducerii
specializate a nou-născuţilor Femei şi Copii şi Genetică
bolnavi Medicală
şi prematuri, etapa 2
Sectorul de Centrul Perinatologic interraional, nivelul II ai Serviciului Asistenţă Medicală
medicină Perinatală
primară
(asistenţa Secţia obstetrică Secţia reanimare, Secţia Pediatrie Secţia consultativă
interraională terapie generală de perinatologie
antenatală) (secţia obstetrică Intensivă şi îngrijire a (cabinetele de consult
fiziologică, secţia
nou-născuţilor şi specializat şi
observaţie şi patologie
prematurilor > 1800 g diagnostic prenatal)
a gravidelor)

Centrul Perinatologic raional, nivelul I al Serviciului Asistenţă Medicală

Perinatală

Sectorul de medicină Secţia obstetrică Secţia pediatrie Secţia consultativă:

primară (antenatală) raională (consultanţi obstetrician-
Centrul medicilor de
familie ginecolog şi pediatru)
Centrul de sănătate Cabinet de planificare a
Oficiul medicului de familiei
familie
-subdiviziuni de colaborare
-subdiviziuni în subordine
 II
Regimul sanitaro-epidemiologic
în maternitate
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ
Difiniția OMS

Infecţie nosocomială - orice maladie infecţioasă, care

afectează pacientul ca rezultat al spitalizării sau
adresării după asistenţă medicală, sau
maladie infecţioasă care afectează lucrătorul medical
al instituţiei sanitare ca urmare a îndeplinirii
obligaţiunilor funcţionale, îndeferent de momentul
apariţiei simptomelor în timpul sau după aflare în
instituţia sanitară.
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ

 Infecţiile nosocomiale (IN) ocupă un loc deosebit prin

incidenţa înaltă şi consecinţe grave, care duc direct sau indirect
la majorarea bruscă a valorii tratamentului, precum şi a
pagubei economice, morale şi sociale şi sunt considerate în
prezent o problemă majoră de sănătate populaţională pentru
toate instituţiile de asistenţă medicală
Explorările OMS a demonstrat - nivelul de înregistrare a
infecţiilor nosocomiale atinge 8,0% - 21,0% din numărul
bolnavilor internaţi.
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ

IN conduc la majorarea bruscă a valorii tratamentului şi se înscriu printre

primele cauze de deces la bolnavii internaţi - 75,0% din totalul deceselor în
staţionarele chirurgicale

În Republica Moldova infecţiile nosocomiale constituie o problemă pentru

toate serviciile de sănătate publică.

 Din numărul total de îmbolnăviri prin infecţii nosocomiale septicopurulente

înregistrate - 66,6% au avut loc în staţionarele de profil chirurgical, 16,6% - în
maternităţi şi 14,5% - în staţionarele de profil terapeutic
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ
Factorii de risc
 Utilizarea diverselor proceduri moderne de diagnostic sau tratament (biopsii, examinări endoscopice,
catetere urinare, catetere venoase centrale și periferice, respirație asistată, proceduri chirurgicale etc.)
 Tratamente realizate pe cale intravenoasă și de lungă durată.
 Obiecte sau substanțe contaminate, care pot introduce agenții patogeni direct în țesuturi sau situsuri
normal sterile 
 Pacienți cu sistemul imun compromis
 Grupele de vârstă cu risc crescut (nou-născuții, prematurii și persoanele > 65 ani).
 Internările pe perioade lungi de timp, antibioterapie de lungă durată și cu antibiotice cu spectru larg și
contactul cu alți pacienți care prezintă o infecție.
 Condiții precare de funcționare ale unor spitale în ceea ce privește organizarea și igiena, sau
nerespectarea de către personalul spitalului a procedurilor de lucru adecvate, precum condiții de
aglomerare în spital, transferuri frecvente ale pacienților dintr-o unitate în alta, numărul mare al
pacienților susceptibili într-o secție a spitalului (ex.: nou-născuți, arși, terapie intensivă) etc.
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ
Igiena mâinilor
În literatura contemporană igiena mâinilor personalului
medical este prezentată ca una din cele mai importante în
transmiterea IN
Încă în 1847 Ignaţ Zemmeliveis în rezultatul unui studiu a
confirmat, că decontaminarea mâinilor personalului medical
este o procedură importantă, care permite preîntâmpinarea IN.
Totodată şi după 150 de ani această problemă, rămâne de a fi
actuală.
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ
Igiena mâinilor
Conform datelor în 80% cazuri cauza principală de transmitere şi
răspândire a IN sunt mâinile personalului medical.
Practica mondială relevă că prelucrarea corectă a mâinilor se
efectuează numai în 40% cazuri.
Spălarea riguroasă pe mâini este o procedură obligatorie pentru
cadrele medicale. S-a constatat, că spălarea pe mâini, de exemplu
după contactul cu pacienţii, micşorează posibilitatea
transmiterii infecţiei chiar şi in caz de contact cu pacienţii purtători
de infecţie
 INFECȚIE NOSOCOMIALĂ
Igiena mâinilor
Trei nivele de decontaminare a mâinilor

Tradiţional sunt cunoscute trei nivele de

decontaminare a mâinilor.

1. Spălarea pe mâini

2. Antiseptica (dezinfectarea) igienică
3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgicală.
Principiile de bază în aplicarea măsurilor antiepidemice
şi de control al infecţiilor nosocomiale în maternităţi
aflare împreună a mamei şi copilului
aplicarea cât mai timpurie a nou-născutului la sân după naştere în scopul formării biocenozei şi sistemului
de imunitate
promovarea parteneriatului la naştere
utilizarea materialelor şi lenjeriei proprii, care garantează inofensivitatea pentru lăuze şi nou-născuţi
renunţarea la sistemul multitransferal de asistenţă
externarea timpurie a lăuzei /nou-născutului
Principiile de bază în aplicarea măsurilor antiepidemice
şi de control al infecţiilor nosocomiale în maternităţi
Se examinează probele la sterilitate a următoarelor produse:
• formele medicamentoase;
• formele medicamentoase pentru tratarea mucoaselor;
• material de suturare;
• material de pansament;
• mănuşi chirurgicale;
• material de îngrijire a nou-născuţilor;
• material chirurgical;
• seturile individuale pentru primirea naşterilor.
Controlul IN în maternităţi
La toate nivelurile de asistenţă medicală perinatală este necesar de a asigura respectarea
regimului antiepidemic în saloanele de naştere, postnatale şi în încăperile auxiliare.
În maternităţi se vor respecta strict metodele de prelucrare a mâinilor: „igienică” şi
„chirurgicală”
În toate încăperile maternităţii, cu excepţia sălilor de operaţie şi a secţiei de reanimarea
nou-născuţior, dezinfectarea aerului se efectuează cu utilizarea lămpilor bactericide
conform normativelor în vigoare
Cerinţe privind regimul sanitaro-antiepidemic în
staţionarele obstetricale
Organizarea şi supravegherea regimului sanitaro-igienic şi sanitaro-
antiepidemic sunt înfăptuite de medicul epidemiolog de spital
În fiecare maternitate (secţie de obstetrică) este creată Comisie de
supraveghere şi control al IN, care răspunde pentru organizarea şi realizarea
măsurilor sanitaro-igienice şi sanitaro-antiepidemice în combaterea IN
În cadrul regimului antiepidemic se efectuează înregistrarea imediată a tuturor
cazurilor de morbiditate intraspitalicească, precum şi de îmbolnăviri după
externarea lăuzelor şi nou-născuţilor, controlul bacteriologic, analiza
epidemiologică.
Cerinţe privind regimul sanitaro-antiepidemic în staţionarele
obstetricale
Dezinfecţia şi curăţenia generală se efectuează după externarea lăuzelor şi nou-
născuţilor din salon pe parcurs de o zi
Trebuie prevăzute saloane pentru lăuzele supuse intervenţiilor chirurgicale
(operaţiicezariene, aplicare de forceps, control manual al uterului, hemoragii, terapie
intensivă ect.)
Utilarea salonului postnatal (de tip TNRP sau TNR) şi a saloanelor post-partum
Alimentarea copilului la sân se efectuează în salon. Mama preventiv se spală pe
mâini cu apă curgătoare şi săpun lichid.
Igienizarea spaţiilor şi inventarului în sălile de naştere
(saloanele individuale)
O dată la 6 ore podeaua se spală cu apă şi detergent
După naştere şi transferarea lăuzei în salonul postnatal podeaua şi
suprafeţele “critice” (frecvent atinse cu mâinile) – mânerele uşilor,
marginea patului, întrerupătoarele se spală cu apă şi detergent.
Patul, salteaua, perna (ultimele două trebuie să fie în saci de
muşama) şi alt inventar folosit în procesul naşterii, inclusiv
mingea, scaunul pe care naşte parturienta, cântarul, masa nou-
născutului se şterg cu o cârpă umectată în soluţie dezinfectantă.
Igienizarea spaţiilor şi inventarului în sălile de naştere
(saloanele individuale)
Petele de sânge, lichidul amniotic, secreţiile vaginale şi alte lichide biologice şi locurile care se
suspectă că sânt contaminate se decontaminează cu dezinfectante
Pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se şterg sistematic
Aerisire în loc de folosirea lampei bactericide sau utilizarea lămpilor bactericide mobile
Soluţiile dezinfectante precum şi instrumentarul care este marcat se păstrează într-o încăpere
specială
Igienizarea saloanelor şi inventarului în secţia post-
partum
deritecatul umed în saloane de trei ori pe zi cu apă şi detergent;
• aerisire în locul prelucrării cu lampa bactericidă sau folosirea
lămpilor bactericide mobile;
• prelucrarea suprafeţei mesei după contactul cu copilul cu apă şi
detergent
după externarea lăuzelor/nou-născuţilor podeaua şi suprafeţele
“critice” (frecvent atinse cu mâinile) – mânerele uşilor, marginea
patului, întrerupătoarele se spală cu apă şi detergent.
Igienizarea saloanelor şi inventarului în secţia post-
partum
Patul, salteaua, perna (ultimele două trebuie să fie în saci de muşama), masa nou-
născutului se şterge cu o cârpă muiată în soluţie dezinfectantă;
• pereţii, pervazurile ferestrelor, draperiile, tablourile se spală sistematic;
• balonaşele, sondele, clismele, instrumentele de metal, sticlă şi alte materiale se
dezinfectează după fiecare folosire şi se sterilizează. Tot inventarul sterilizat se
păstrează în containere sterile, uscate şi marcate
pentru manipulaţii se folosesc tampoane sterile care se păstrează în casolete în seturi .
Tampoanele care nu s-au folosit se sterilizează din nou.
 III
Organizarea planificării familiei în
Republica Moldova
 DEFINIREA CONCEPTULUI DE
PLANIFICARE FAMILIALA
Planificarea familiala inseamna alegerea
momentului potrivit de a avea copii precum si
numarul optim de copii pe care partenerii si-i
doresc
 Planificarea familiala în RSSM
Planificarea familială se reducea, în temei, la aplicarea avortului
Din metodele de contracepţie pe larg răspîndită administrarea dispozitivului intrauterin
Aplicarea metodelor de contracepţie hormonală era completamente ignorată
Planificarea familială era concepută doar ca o problemă medicală persoanelor din grupa de risc (cu patologie
extragenitală)
Pregătirea profesioniştilor în domeniul vizat era insuficientă
Educaţia sexuală a tineretului era considerată ca un fapt amoral
Nivelul de informate a populaţiei privind protejarea sănătăţii reproductive era extrem de scăzut.

 
 Planificarea familiala RM

Recunoscînd importanţa planificării familiale în ameliorarea sănătăţii mamei şi a

copilului în RM s-a creat un serviciu republican de planificare familială şi sănătate
reproductivă (ordinul nr. 89 din 17 mai 1994)

Format Centrului Republican de sănătate reproductivă şi planificare familială

 (actualmente Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate Reproductivă, Genetică Medicală şi
Planificare Familială)
Deschisă cabinete de planificare familială în toate Centrele Raionale şi orașe
( actualmente Cabinete de Sănătate a reproducerii în cadrul Centrelor de Sănătate sau Centre
Prietenoase Tinerilor)

 
 Planificarea familiala se refera la
urmatoarele aspecte
 Modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite;
 Modul de a avea o sarcina la un moment dorit;
 Reglarea intervalului dintre nasteri;
Menținerea fertilitatii;
Evitarea sarcinilor cu risc pentru mama si copil;
Cresterea starii de bine a femeiei pe plan personal si social;
Armonia in cuplu;
Depistarea si tratarea bolilor cu transmitere sexuala.

 
Activitatea de planificarea familiala tinde sa-si extinda
aria, indeplinind si alte obiective:
 Diagnosticul infertilitatii cuplului;

Depistarea neoplasmelor genitomamare;

 Sfat conjugal si genetic;

Consultant in tulburarile sociale.

 Principii de consiliere in planificarea
familiala
Consultatia de planificare familiala difera de o
consultatie de medicina generala.
In primul rand difera pentru ca medicul discuta cu
persoane, in general, aparent sanatoase.
In al doilea rand pentru ca pacientul isi alege singur
metoda contraceptive dorita, dupa ce medicul i-a
prezentat metodele de contraceptie care-i sunt sigure
si potrivite.
 Cine se adreseaza la cabinetele de
planificare familiala
Adesea pacienta se prezinta pentru o consultatie
privind alegerea unei metode contraceptive sau daca
au aparut efecte secundare pe durata tratamentului
respectiv;
Pacienta care si-a autoadministrat medicatie dar care
a esuat si suspecteaza o eventuala sarcina;
Persoane care solicita o medicatie de urgenta;
Persoane cu boli cu transmitere sexuala;

 
Etapele consultatiei de planificare familiala
 Notiuni despre metodele de planificare familiala – medicul
prezinta cele mai uzuale metode de planificare familiala; Modul
de a avea o sarcina la un moment dorit;
 Alegerea metodei contraceptive – medicul trebuie sa ajute
pacientul in alegerea metodei potrivite in functie de
personalitatea sa, sexualitate, stil de viata si nu in ultimul rand de
dorinta pacientului;
Informatii privind alegerea metodei – dupa ce pacientul a ales
metoda i se ofera date suplimentare referitoare la acea metoda;
 Vizita de urmarire – la o noua vizita este intrebat daca este
multumit de metoda contraceptiva sau daca au aparut probleme.

 
 Schema nr.2. Schema funcţională a Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul
I

Centrul Perinatologic, nivelul II al

Serviciului Asistenţă Medicală
Perinatală

ASISTENŢA ANTENATALĂ
PRIMARĂ

CENTRUL MEDICILOR DE FAMILIE CENTRUL PERINATOLOGIC NIVELUL I al

IMSP SPITAL RAIONAL

Centrul de Sănătate Secţia obstetrică

Oficiul medicului de familie Secţia consultativă:

medic-consultant obstetrician ginecolog;
medic-consultant pediatru

Cabinetul planificare familială Secţia pediatrie

Populaţia de vârstă
reproductivă
 Programe naţionale de asistenţă în planificarea familiei şi
protejarea sănătăţii reproductive
Obiectivele acestor programe:
 perfecţionarea şi diversificarea serviciilor medicale de planificare familială
 instruirea şi reciclarea cadrelor medicale în planificarea familială;
 implementarea în practica instituţiilor medicale de planificare familială a unor tehnologii sigure şi eficiente
 introducerea în instituţiile şcolare, preuniversitare şi universitare a programelor educaţionale de pregătire pentru viaţa de familie
 crearea unui sistem informaţional de instruire a populaţiei în problemele planificării familiale şi protejării sănătăţii reproductive;
 ameliorarea şi dezvoltarea continuă a cadrului legislativ privind drepturile individului la sănătatea sexuală şi reproductivă

 
Sănătate Dumnoavoastră
și celor apropiați!