Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MORTALITATEA
Mortalitatea
Eveniment-fenomen
utilizată pentru a identifica și ierarhiza problemele de sănătate, și pentru a stabili prioritățile în acțiunile de
sănătate
pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării diferitelor metode de măsurare, descriere și analiză a
mortalității se pot stabili obiective în cadrul programelor de sănătate
Factori economici
Calitatea mediului
Condiții
Venit
de locuit
Statutul
Educație
de angajat
Îngrijiri Starea de
de sănătate Nutriție
sănătate individuală
C. Donaldson and K. Gerard: Economics of Health Care Financing. The Visible Hand Economic issues in health care. Macmillan 1992, p. 180
Caracteristicile mortalității pe plan mondial
Dezvoltarea economico-socială:
a determinat ↓ mortalității și ↑ longevității și a calității vieții,
are impact pe starea de sănătate
corelație directă între VNB/locuitor și durata medie a vieții
corelație directă între % alocat pentru sănătate din VNB și speranța de viață la naștere.
In ultimii 10 ani:
↓ mortalității prin BCV, scădere care nu a fost anticipată;
↓ mortalității infantile sub nivelul așteptat în țările dezvoltate (niveluri sub 8‰);
↑ riscului de deces la bărbați, datorită unui stil de viață specific;
inechități în distribuția mortalității pe zone geografice sau pe categorii socio-profesionale.
Caracteristicile mortalității în România
Mortalitatea generală și infantilă, deși înregistrează o tendință descendentă, au rămas relativ mari
comparativ cu statele UE și chiar cu țările vecine în cazul mortalității infantile
Mortalitatea specifică pe cauze arată o tendință de creștere a ponderii deceselor prin boli cardiovasculare,
atât la adultul tânăr cât și la vârstnici, precum și o creștere importantă a ponderii deceselor prin tumori, în special
la grupe de vârstă tinere și la femei.
Există încă mari diferențieri în nivelul mortalității generale șl infantile între mediile rural și urban și între
județe.
Mortalitatea și speranța de viață sunt influențate negativ de:
Nivelul de trai scăzut în anumite segmente de populație și în anumite zone (mediul rural)
Accesul redus al populației (mal ales în mediul rural), la servicii publice de bază, atât de sânâtate cât și de asistență socială
Speranța de viață la naștere în România se înscrie pe o curbă ușor crescătoare (2005: 72,25 ani în rândul
populației generale).
Se înregistrează o supramortalitate masculină
Sursele de informații
pentru măsurarea și anaiiza mortalității
ABORDARE
Rate brute exprimă frecvența deceselor la 1000 locuitori Rate specifice măsoară frecvența deceselor în
subpopulații definite, în funcție de un criteriu
vârstă, sex sau combinații ale acestora.
Avantaje:
Sunt ușor de calculat
Largă utilizare pe plan internațional Avantaje:
Datele se găsesc în sistemul informațional curent și permit Au aplicabilitate pe subgrupe de populație omogenă
evaluarea tendinței fenomenului
Utilizate în studiile epidemiologice
Dezavantaje:
Nivelul ratelor este influențat de structura pe grupe de Permit compararea subgrupelor din același tip
vârstă a populației Dezavantaje:
Nu pot fi interpretate direct
La calcularea ratelor specifice se pierde din vedere
Nu pot fi comparate direct între ele întregul, totalitatea populației
Rata de mortalitate
Accidente, otrăviri,
105,4 29,5 102,0 29,7 98,0 28,0
traumatisme
Mortalitatea generală pe clase de boli în 2005
Metoda directă
Metoda indirectă
• populație de referință (populație standard) cu o
anumită structură pe grupe de vârstă, căreia i se aplică • model de mortalitate specifică pe grupe de vârstă
modalitățile specifice pe grupe de vârstă reale, din (model standard), care se aplică la structura pe grupe
fiecare zonă pe care o comparăm de vârstă reală a fiecărei zone pe care o comparăm.
Se obține: Se obține:
• frecvența așteptată a deceselor, în ipoteza în care • frecvența așteptată a deceselor, în ipoteza unui
fiecare zonă ar avea aceeași structură pe grupe de model standard de mortalitate specifică (Ms).
vârsta (structura Ps).
Formule de calcul utilizate pentru calculul RBM
x
x x
Localitatea A Localitatea B
• Nr. locuitori 6000 • Nr. locuitori 5000
• Nr. decese 60 • Nr. decese 75
Formule de calcul utilizate pentru calculul RBM
Grupa de
Nr. loc Nr. decese MSp/ Vârstă mx Str.po p pe vârstă px mx*px
vârstă
0-14 1500 21 14,00 0,25 14,00 x 0,25 = 3,50
15-59 3900 9 2,31 0,65 2,31 x 0,65 = 1,50
60+ 600 30 50,00 0,10 50,00 x 0,10 = 5,00
Total 6000 60 X 1 10
După aplicarea standardizării
A B
Rata standardizată de mortalitate în B rămâne mai mare decât cea din A, însă diferența diminuează → nivelul crescut al
mortalității din localitatea B poate fi pus pe seama unei populații îmbătrânite
Exemplu de standardizare indirectă
Localitatea A Localitatea B
Gr. de vârstă
px A ms px A x ms pxB ms pxB x ms
0-14 0,21 14,00 2,94 0,20 14,00 2,80
15-59 0,69 2,31 1,59 0,60 2,31 1,50
60+ 0,10 50,00 5,00 0,15 50,00 7,50
Total 1 9,53 1 11,80
Rezultatele
obținute nu se compară direct, ci cu ajutorul unor rapoarte
raport A =1,05
Rata standardizată
Țara Rata brută Rata specifică pe vârste
toate vârstele
Sursa: Beaglehole et al. 1993; calculată în baza datelor din World Health Statistics Annual, 1986
Mortalitatea standardizată, pe cauze de deces
și pe medii de rezidență, România, 2003
Măsoară excesul de mortalitate înregistrat într-o populație față de un model standard de mortalitate
specifică
Decesele observate = decesele consemnate pentru o populație și într-o perioadă de timp
Decesele așteptate = decesele care s-ar produce în județul A în anul X, în condițiile în care s-ar
aplica la populația județului A, mortalitatea specifică pe grupe de vârstă a țării, în același an
5. Calcularea numărului total de decese așteptate se face prin sumarea deceselor așteptate la fiecare grupă de
vârstă
6. Calcularea valorii RSM
Interpretarea RSM:
RSM = 100 - nr. decese observate = nr. decese așteptate → mortalitatea este egală
în cele două populații
I.I = RSM ± (1,96 x SE) = 65,2 ± (1,96 x 3,76) = 65,2 ± 7,36 (72,56 – 57,84)
Interpretare
Dacă valoarea 100 este cuprinsă între limita superioară și inferioară a intervalului, diferența între
decesele observate și așteptate este nesemnificativă
Dacă limita superioară a intervalului este sub 100, decesele observate sunt semnificativ mai mici decât
cele așteptate
Dacă limita inferioară a intervalului este de peste 100, decesele observate sunt semnificativ mai mari
decât cele așteptate
Tabela de mortalitate
Indicatori = funcții biometrice – sintetizează modelul de mortalitate al unei populații
Numărul total de
Numărul de
Vârsta
Sinonime:
Durata medie a vieții
Speranța medie de viață – e0
Nr. mediu de ani pe care îl are de trăit un nou născut din cohorta ipotetică
aleasă, presupunând că la fiecare vârstă va avea probabilitatea de deces specifică
anului pentru care s-a calculat tabela de mortalitate
Concepte suplimentare
Viața normală = vârsta modală la deces - vârsta la care avem cea mai
mare frecvență a deceselor
Factori principali ai reducerii mortalității