STUDII DESCRIPTIVE

DEFINIȚIE:

• Descriu modelele de apariție a bolii sau de expunere la factorii de risc, în funcție de:

 Persoană (CINE este afectat de boală)

 Loc (UNDE este boala mai mult sau mai puțin comună)
 Timp (CÂND apare boala)
INFORMAȚII

• Determină subgrupurile din populație cu riscul cel mai mare (grupurile țintă pentru intervenții)

• Identifică potențialii factori de risc

• Furnizează informații pentru generarea ipotezelor

• Monitorizează tendințele pe termen lung ale bolii sau expunerii

• Compară caracteristicile celor cu/fără expunere sau rezultat

COMPARAȚII

• Comparații între subgrupurile din populație (CINE)

• Comparații geografice (UNDE)

• Comparații temporale (CÂND)

CINE

• Ajută la precizarea cauzei bolii

• Ajută la țintirea subgrupurilor din populație pentru programe și alocarea de resurse

• Răspunde la întrebările:
 CINE dezvoltă problema?
 CINE are riscul mai înalt de expunere?
CINE

 Vârstă
 Sex
 Stare civilă
 Rasă/naționalitate
 Nivel socioeconomic (venit, ocupație, educație, etc.)
 Factori de reproducere (paritate, intervalul dintre nașteri, utilizarea mijloacelor contraceptive,
complicații după naștere, comportament sexual, etc.)
UNDE

 Furnizează informații pentru politica sănătății și luarea deciziilor de planificare

 Se poate efectua la diverse nivele
 între țări
 între regiuni
 între state sau țări între sectoarele unui oraș
 între zonele rurale și urbane
 În raport cu zona geografică, persoanele bolnave se distribuie în mod asemănător?
UNDE

 Diferențele internaționale se interpretează cu precauție

 corectitudinea diagnosticului
 complexitatea raportării
 validitatea datelor incluse în recensământ

 În general, zonele rurale și cele urbane trebuie să fie analizate separat deoarece factorii de risc pot varia
în mod considerabil

 Când se compară ratele - atenție la zonele cu populație redusă, deoarece ratele vor fi mai puțin stabile.
UNDE

 Climă
 Geografie
 Condiții socio-economice
 Alimentație
 Cultură
 Transport
 Calitatea și disponibilitatea serviciilor medicale
 Calitatea statisticilor medicale și vitale
UNDE

Planificarea viitoarelor tendințe de nevoi medicale

Sugerarea unor posibile ipoteze etiologice (de ex., mortalitatea

infantilă, mortalitatea maternă)
CÂND

 3 tipuri de schimbări temporale:

 pe termen scurt (ore, zile, săptămâni, luni)

 modificări ciclice (reapar anual sau sezonier)
 seculare sau pe termen lung (ani sau decenii)
CÂND

Factori responsabili pentru schimbările din ratele deceselor

 Tehnici medicale îmbunătățite

 îmbunătățirea accesului la asistența medicală
 Schimbări în definiția cazurilor
 Schimbări în procedeele de înregistrare a deceselor
 Schimbări în colectarea datelor statistice vitale
 Schimbări în disponibilitatea și exactitatea estimării dimensiunii populației
 Schimbări în populația la risc
TIPURI DE STUDII DESCRIPTIVE

 Studii corelaționale sau ecologice

 Rapoarte de caz sau serii de caz

 Anchete transversale
STUDII CORELAȚIONALE

 Caracteristicile întregii populații sunt descrise în raport cu apariția bolii

 Coeficientul de corelație, r, este măsura descriptivă utilizată

 Cuantifică corelația sau legătura lineară dintre expunere și rezultat

STUDII CORELAȚIONALE

Avantaje

 Rapide și ieftine

 De obicei, datele sunt disponibile

 Prima etapă în investigarea unei relații potențiale între expunere-boală

STUDII CORELAȚIONALE

Dezavantaje

 Incapacitatea de a corela expunerea cu boala la nivel individual ”eroare ecologică”

 Incapacitatea de a controla potențialii factori de confuzie

 la în calcul expunerea medie în loc de expunerea individuală, ascunzând informațiile despre subgrupuri
RAPOARTE / SERII DE CAZ

Raportul de Caz:
Descrie experiența unui singur pacient

Seriile de Caz:
Descriu experiența unui grup de pacienți
RAPOARTE / SERII DE CAZ

Avantaje

Interfață importantă între medicina clinică și epidemiologie

Generează ipoteze
RAPOARTE / SERII DE CAZ

Dezavantaje:

Nu pot fi utilizate pentru testarea asocierii statistice sau a

cauzalității
În general, se bazează pe experiența unui clinician
Nu există grup de comparație
ANCHETE TRANSVERSALE

 Starea de expunere și de boală sunt evaluate în același timp

într-o populație definită

 O fotografie a stării de sănătate a populației

ANCHETE TRANSVERSALE

Avantaje:

Frecvența și caracteristicile unei expuneri sau unei boli/rezultat de

sănătate într-o populație definită
Nevoile de îngrijiri medicale ale populației
Evaluează prevalența bolii
ANCHETE TRANSVERSALE

Dezavantaje:

Nu poate determina ce apare întâi - expunerea sau boala

Prevalența mai degrabă decât incidența

când se evaluează prevalența trebuie să se ia în considerare
etiologia și supraviețuirea
AVANTAJE

 În general, facile și rapide

 Relativ ieftine

 Permit înțelegerea modelelor de apariție în timp a bolii

 Colectarea datelor despre factorii de risc

 Bază pentru planificarea, furnizarea și evaluarea serviciilor de sănătate într-o populație dată
DEZAVANTAJE

Nici un grup oficial de comparație

Legătura temporală nu poate fi ușor determinată

Este posibil să nu ofere date la nivel individual

Nu poate evalua cauzalitatea

Nu poate testa ipoteza etiologică