Cele mai răspândite și valoroase materiale recuperate din
gospodării sau de la birou, pe care avem și obligația legală de a le colecta separat, sunt împărțite în 3 categorii principale: hârtie&carton, plastic&metal, sticlă. Îți oferim un ghid despre cum să colectăm separat deșeurile Majoritatea containerelor de colectare din România respectă un anumit cod de culoare pentru o identificare rapidă și ușoară. În mod obișnuit, recipientele sunt albastre pentru hârtie&carton, galbene pentru plastic&metal și verzi pentru sticlă, deși nu există o reglementare la nivel național sau internațional. Reguli de colectare pentru principalele 3 categorii de deșeuri • HÂRTIE & CARTON: • Se îndepărtează capsele și banda adezivă, folia de protecție, folia de plastic de la plicuri; • Se pliază hârtia, cutiile, pentru a fi cât mai compacte; • Se colectează hârtie lucioasă (pliante, promoționale), dar NU se colectează hârtia cerată (de patiserie) sau plastifiată (dacă încercați să rupeți – observați că nu se rupe ușor din cauza unei folii de plastic); • NU se colectează paharele de cafea (sunt cerate și plastifiate); • NU se poate recicla hârtia contaminată cu lichide sau alte substanțe (ex: se colectează capacul de la cutia de pizza, dar nu și baza contaminată cu mâncare); • NU se reciclează servețelele de hârtie, prosoapele de bucătărie din hârtie, dar se colectează tuburile de carton de la acestea. Se colectează pentru reciclare: Carton simplu, utilizat la ambalarea produselor alimentare și nealimentare; Carton ondulat – „încrețit” (provenit din cutii de ambalare); Pungi din carton; Cutii de pizza necontaminate (se poate păstra partea de sus a cutiei care nu se murdărește de obicei); Cartoane-suport pentru cafea; Cartoane/cofraje de ouă; Plicuri din carton (după îndepărtarea componentelor din plastic, cum ar fi „ferestrele” din plastic sau benzile adezive); Role din carton (rămase de la prosoapele din hârtie și hârtia igienică); Cărți poștale și felicitări (după îndepărtarea bateriilor – în cazul felicitărilor muzicale, a componentelor strălucitoare, acolo unde există); Hârtie maro (kraft). Atenție! În cazul cutiilor de lapte și sucuri (tip tetrapak), acestea se colectează separat, în recipientele pentru plastic. PLASTIC & METAL • Se colectează: sticlele de plastic pentru apă și sucuri (PET), recipientele produselor cosmetice și detergenților, folii de plastic folosite ca ambalaje, dopuri metalice, cutii de metal și alte recipiente metalice, doze și ambalaje din aluminiu. • Îndepărtaţi capacul/dopul sticlelor de plastic (PET). • Clătiţi puţin recipientele, dacă este cazul. • Pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu, presaţi recipientele. • În coșurile galbene, alături de plastic și metal, se colectează și cutiile Tetrapak (de carton, în care se comercializează sucuri sau lapte). Nu se colectează în coșurile pentru hârtie&carton, deoarece pot conține resturi de lichid, care pot contamina hârtia. • PET-ul este 100% reciclabil. • Din ambalajele reciclate se pot fabrica articole de îmbrăcăminte, cum ar fi: tricouri, bluze „polar” etc. Există mari producători de îmbrăcăminte care folosesc exclusiv fibre obținute din PET/poliester reciclat. • Procesul de reciclare implicând spălarea, eliminarea impurităților (precum hârtia etichetelor și capacele) și a contaminanților, măcinarea, tocarea, spălarea (din nou), uscarea și prelucrarea materialului în fulgi – materia primă pentru fibre textile sau alte ambalaje din acest material. STICLA: • Se colectează: Sticla albă, maro și verde, borcane și sticle fără capac, alte obiecte din sticlă. • Nu se pot recicla: • Porțelan, cristal, ceramică • Pahare de băut și farfurii • Vase rezistente la căldură – ex. vasele de tip Jena (au temperatura de topire diferită de cea a sticlei folosite la ambalaje) • Farfuriile-suport de la cuptoarele cu microunde • Oglinzi, geamuri, chiuvete din ceramică (pentru acest tip de deșeuri va fi necesară găsirea unui colector de deșeuri din construcții și demolări, care ar urma să le preia cu programare prealabilă) • Ambalaje medicamente și produse cosmetice cu conținut periculos (ex. vopseluri, lacuri de unghii) • Becuri și neoane (deși au în componență sticlă, aceasta este tratată și nu poate fi reciclată împreuna cu ambalajele de sticlă; aceste produse se reciclează separat. • : Semnificația culorilor sticlei
• Sticla brună absoarbe cea mai mare parte a radiațiilor ultraviolete
cu lungimi de undă mai mici de 450 nm (nanometri), oferind cea mai bună protecție împotriva luminii potențial dăunătoare (berea, de exemplu, ar fi afectată din punct de vedere calitativ dacă ar fi îmbuteliată în ambalaj de sticlă transparentă). • Sticla verde oferă protecție contra luminii, dar nu la fel de mult ca sticla maro. • Sticla transparentă este cea mai folosită la îmbutelierea produselor care nu sunt afectate la expunerea la lumină (alcool, apă, sosuri, etc). • Colorarea sticlelor se face prin adăugarea de oxizi coloranți în timpul procesului de fabricație. • Pentru obținerea sticlei cafenii se adaugă fier, sulf și carbon. Oxidul de crom este utilizat pentru a crea sticla verde; cu cât este mai mare concentrația, cu atât este mai verde sticla. Sticla albastră se obține prin adăugarea de oxid de cobalt. CUM COLECTĂM UN METAL NEFEROS • Orice obiect confecționat din metal poate fi reciclat. Metalul se împarte în două grupe: metale neferoase (aluminiu, cupru, zinc etc.) și metale feroase (oțel/inox/fier). Pentru a îți da seama în ce categorie se încadrează folosește un magnet. Metalele neferoase nu sunt magnetice, deci nu se va lipi magnetul de ele, în timp ce metalele feroase sunt magnetice. • Metalul poate proveni din multiple surse, de la electronice și electrocasnice mici și mari (unele componente ale acestora sunt confecționate din diferite metale – aur, argint, zinc, oțel, etc.) până la obiecte folosite în construcții sau conserve și doze pentru băuturi. • Cel mai frecvent și valoros material reciclabil e aluminiul. Acesta se găsește sub forma dozelor de băuturi răcoritoare, bere, energizante, a flacoanelor cu aerosoli de parfum sau deodorant. • Nu se pot recicla: • Recipientele metalice care nu au fost golite de conținut • Recipientele metalice de vopsea sau alte produse, contaminate cu solvenți sau alte substanțe periculoase • Folia metalizată de la diverse alimente, cum este cea de ciocolată sau de chips-uri Materiale textile • Înainte de a preda colectorului articolele spre reciclare, se va analiza dacă acestea nu pot fi recondiționate, pictate, reciclate creativ, astfel încât să se obțină produse „Lenjeria de pat, pijamalele, cămășile pot fi tăiate în bucăți mai mici – lavete, care să fie utilizate la curățenie (cârpe de șters praful, de spălat faianța, geamurile etc.), fețe de masă sau batiste textile, reutilizabile. • Pernele, carpetele și unele pături cu conținut textil nu sunt reciclabile, dar pot fi donate unor organizații de protecția animalelor, pentru a fi utilizate drept așternut pentru animale. • Nu se pot recicla: • Saltele (alternativă: saltelele din fibre naturale – lână, cocos • Pernele (alternativă: pernele cu umplutură din puf de gâscă și rață) • Pături, pilote (excepție: cele fabricate din materiale naturale (bumbac, lână) • Carpetele și covoarele • Draperii și perdele din fibre sintetice • Scaunele de birou (cu material textil); se recomandă repararea lor • Lenjerii (excepție: lenjeriile din bumbac) • Vată • Discurile demachiante • Scutece (excepție: scutecele textile reutilizabile[ • Bureții de spălat vase și cei de duș (alternative: bureții lufa și periile naturale • Lavete umede (compoziție lavete – exemplu: 70% celuloză, 30% fibre bbc) • Mopuri care au în componență fibre sintetice (plastic Ce alte deșeuri putem colecta separat? • Alte deșeuri des întâlnite în gospodării, cu risc mai mare de contaminare a mediului sunt: • Ulei uzat (un singur litru de ulei alimentar uzat aruncat în natură poluează 1 milion de litri de apă); • Deșeuri electrice, electronice și electrocasnice (DEEE-uri) – reprezintă aproximativ 5-6% din deșeurile generate de gospodării; • Baterii și acumulatori (conțin metale grele foarte periculoase: mercur, plumb, cadmiu, nichel, litiu, toate fiind cunoscute drept cancerigene); • Neoane, becuri economice și corpuri de iluminat (conţin urme de mercur şi nu trebuie să ajungă în sol şi în apă); • Telefoane mobile şi accesorii; • Tonere de imprimantă; • Resturi alimentare compostabile. • Textile Știați că…
• Există brichete realizate din rumeguș, utilizate ca și combustibil
lemnos? • Materialele reciclate sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru producția atât a hârtiei, cât și a produselor din lemn? Lemnul și fibrele recuperate provin din materiale de construcții, paleți, hârtie și carton. • Sticla este un produs 100% natural (realizat din nisip de cuarţ, calcar şi sodă calcinată), durabil, inert şi inactiv biologic (nu afectează în niciun fel calitatea şi proprietăţile produsului conţinut)? • Sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-și pierde proprietățile; la fel ca în cazul aluminiului (din dozele de bere, suc), costurile de reciclare sunt mai mici decât cele de producție a sticlei din materii prime, economisind astfel energie? • Sticla se descompune în cca. 1 milion de ani, fiind cel mai rezistent deșeu (urmată de PET, pe locul al doilea, cu o durată de viață de cel mult 1.000 de ani)?. • Dozele de aluminiu sunt probabil cele mai reciclate obiecte, deși sunt reciclate și alte obiecte din aluminiu, cum sunt ramele de ferestre din aluminiu? • Reciclarea unei doze de aluminiu salvează suficientă energie pentru a alimenta un televizor pentru 3 ore. • Dacă sunt aruncate în natură sau depozitate la groapa de gunoi, dozele de aluminiu se degradează în 500 de ani sau mai mult? • Deșeurile textile din bumbac, atunci când nu mai pot fi donate pentru a fi reutilizate, ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină?