Implementarea metodologiei Sistemului

Conturilor Naționale a Organizației Națiunilor

Unite, versiunea 2008 / Sistemului European de
Conturi, versiunea 2010
(SCN, ONU-2008/SEC-2010)

Valentina Gîdilica
Șef. Direcția conturi
naționale și sinteze
macroeconomice
 Conținutul prezentării

I. Arhitectura și metodologia de calcul a Sistemului Conturilor

Naționale (SCN, ONU 1993/SEC-1995).
II. Produsul intern brut (PIB) – principalul indicator macroeconomic al
Sistemului Conturilor Naționale.
III. Necesitatea implementării metodologiei SCN, ONU - 2008/SEC-
2010.
IV. Indicatorii macroeconomici care, în conformitate cu metodologia
SCN,ONU-2008/SEC-2010, afectează mărimea Produsului Intern
Brut.
V. Implementarea SCN, ONU 2008/SEC 2010.
VI. Obiective pentru viitor.
 I. Arhitectura și metodologia de calcul a
Sistemului Conturilor Naționale (SCN, ONU
1993/SEC-1995)
1. Sistemul conturilor naționale reprezintă un ansamblu coerent şi detaliat de conturi şi
tabele macroeconomice ce oferă o imagine comparabilă şi completă a activităţii
economice a unei ţări. Aceasta clasifică marea varietate de fluxuri ecоnomice într-un
număr restrîns de categorii fundamentale și le înscrie într-un cadru de ansamblu ce
permite obţinerea unei reprezentări a circuitului economic adaptată nevoilor de
analiză, previziune şi politică economică.
2. Principalele conturi nefinanciare ce se elaborează în cadrul contabilității naționale
sunt:
 contul de bunuri şi servicii;
 contul de producţie;
 contul de exploatare;
 contul de distribuire primară a veniturilor;
 contul de distribuire secundară a veniturilor;
 contul de utilizare a venitului disponibil brut;
 contul de redistribuire a veniturilor în natură;
 contul de utilizare a venitului disponibil ajustat brut;
 contul de capital;
 conturile restului lumii.
 I. Arhitectura și metodologia de calcul a
Sistemului Conturilor Naționale (SCN, ONU
1993/SEC-1995) (cont.)

Conturile se elaborează total pe economie, activități economice și sectoare

instituționale:
•Sectorul «Societăţi nefinanciare» (cuprinde unităţile instituţionale nefinanciare a căror funcţie o
constituie producţia de bunuri şi servicii nefinanciare destinate pieţei şi ale căror resurse principale
provin din vînzarea producţiei;
• Sectorul «Societăţi financiare» cuprinde unităţile instituţionale a căror funcţie principală constă în
finanţarea, adică colectarea, transformarea şi redistribuirea disponibilităţilor financiare. Resursele
principale ale acestor unităţi sunt constituite din fonduri provenind din angajamentele contractate
(depuneri, bonuri, obligaţiuni etc.) şi din dobînzi primite. La acest sector se referă instituţiile monetar-
creditare, societăţile de asigurări şi alte instituţii financiare;
• Sectorul «Administraţia publică» cuprinde unităţile instituţionale, a căror funcţie principală este de a
produce servicii non-piaţă destinate consumului individual şi colectiv şi de a efectua operaţiuni de
redistribuire a veniturilor statului. Resursele lor provin, în cea mai mare parte, din contribuţiile
obligatorii vărsate de unităţile aparţinînd altor sectoare instituţionale.
 I. Arhitectura și metodologia de calcul a
Sistemului Conturilor Naționale (SCN, ONU
1993/SEC-1995) (cont.)

•Sectorul «Gospodăriile populaţiei» cuprinde indivizi sau grupuri de indivizi în acelaşi

timp în funcţia lor de consumatori şi eventual de întreprinzători. Resursele principale ale
acestora provin din remunerarea salariaţilor, venituri din proprietate, transferuri efectuate din
celelalte sectoare şi din încasările provenind din vânzarea producţiei.
•Sectorul «Instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei» regrupează
unităţile instituţionale care prestează servicii non-piaţă pentru gospodării şi ale căror resurse,
provin din contribuţiile voluntare efectuate de gospodării şi din veniturile din proprietate. În
acest sector se includ sindicatele, partidele politice, cultele religioase, asociaţiile culturale şi
sportive, etc.
•Sectorul «Restul lumii». Relaţiile economice cu alte ţări se efectuează prin “Restul lumii”
care uneşte toate unităţile instituţionale – nerezidente în cazul cînd acestea interacţionează cu
rezidenţii.
 II. Produsul intern brut – principalul
indicatori macroeconomic al Sistemului
Conturilor Naționale

Sistemul conturilor naționale se soldează cu indicatori macroeconomici de

importanță cum ar fi: Volumul producției (VP), Consumul intermediar (CI),
Valoarea adăugată brută (VAB), Excedentul brut de exploatare/Venitul mixt,
Venitul național brut, Venitul național disponibil brut, Economia brută,
Capacitatea (+)/necesarul (-) de finanțare.
Cel mai principal indicator macroeconomic al Sistemului conturilor
naționale este Produsul Intern Brut, care reprezintă rezultatul final al
activităţii de producţie din unităţile producătoare rezidente şi care
corespunde valorii bunurilor şi serviciilor produse de către aceste unităţi
pentru consumul final.
 II. Produsul intern brut – principalul indicatori
macroeconomic al Sistemului Conturilor Naționale (cont.)
Metodele de calcul

 Metoda de producţie: PIB = VAB + IP – SP

unde:
 VAB - Valoarea adăugată brută
 IP - Impozite pe produse
 SP - Subvenţii pe produse
 Metoda de cheltuieli: PIB = CF+ FBCF + VS + E – I
unde:
 CF - Consumul final
 FBCF - Formarea brută de capital fix
 VS - Variaţia stocurilor
 E - Exportul de bunuri şi servicii
 I - Importul de bunuri şi servicii
 II. Produsul intern brut – principalul indicatori
macroeconomic al Sistemului Conturilor Naționale (cont.)
Metodele de calcul
 Metoda de venituri: PIB = R + EBE/VMB + IPI – S
unde:
 R - Remunerarea salariaţilor
 EBE/VMB - Excedentul brut de exploatare/Venitul mixt brut
 IPI - Impozite pe producţie şi import
 S – Subvenţii
Calculele se elaborează în prețuri curente, comparabile și în prețurile unui an de bază.
Calculele trimestriale se readuc și în prețurile medii ale anului.

Componentele PIB-ului prin metoda veniturilor sunt disponibile numai în bază anuală
și numai la preţuri curente, pentru că fluxurile pur monetare nu pot fi descompuse
într-un mod natural în componente de volum.
 II. Produsul intern brut – principalul indicatori
macroeconomic al Sistemului Conturilor Naționale (cont.)
Sursele de date
 II. Produsul intern brut – principalul indicatori
macroeconomic al Sistemului Conturilor Naționale (cont.)
Termenele de diseminare
 III. Necesitatea implementării metodologiei
SCN, ONU-2008/SEC-2010

1.Modificările care se produc în economie.

Primul standard al SCN, recunoscut, pe plan internațional a fost cel din anul 1953. Cu
dezvoltarea economiei și societății (tratarea granițelor de producție, posibilitățile includerii în
SCN a producției gospodăriilor casnice, etc.) au fost produse reînnoiri și modificări, care au
fost reflectate în ulterioarele standarde ale SCN, cele din anii 1968 și 1993.În ultimele decenii
s-au produs schimbări esențiale în economie, legate de rolul crescând al tehnologiilor și
comunicațiilor informaționale, creșterea importanței activelor și serviciilor necorporale,
procesul globalizării sistemelor economice naționale, fapt care a condus la elaborarea noului
standard al SCN, ONU-2008/SEC-2010.
2.Armonizarea SCN cu alte standarde din domeniul statisticilor macroeconomice.
Trecerea de la metodologia de elaborare a Balanței de plăți, ediția 5 la metodologia de
elaborare a Balanței de plăți, ediția 6 (BoP5→BoP6).
3.Strategia de Dezvoltare a Sistemului Statistic Național 2016-2020.
Obiectivul 2 “Dezvoltarea statisticii macroeconomice - Elaborarea SCN în conformitate cu
metodologia SCN, ONU-2008/SEC-2010.
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB

Modificări s-au produs aproape în toate compartimentele SCN, dar

accentul s-a pus pe elaborarea tabelelor fluxurilor de bunuri și acei
indicatori care, în primul rând afectează mărimea Produsului Intern Brut:
Tratarea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare (R&D);
Tratarea cheltuitelor militare;
Producția Băncii Naționale;
Serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate;
Chiria imputată.
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)
Realizarea modificărilor în calculele indicatorilor enumerați impune și ajustarea în domeniul formării datelor
statistice, utilizate ca baze conceptuale pentru cercetări statistice și pentru elaborarea indicatorilor macroeconomici,
fapt care a condus la:
1.Elaborarea, în conformitate cu SCN, ONU-2008/SEC-2010, tabelei fluxurilor de bunuri pentru calculul
consumului final al gospodăriilor casnice în COICOP pentru 12 grupe de produse la nivel de 4 semne, prețuri curente
comparabile și medii anuale cu periodicitatea trimestrială și anuală. Scopul și necesitatea elaborării tabelei constă în:
a urmări “mișcarea“ bunurilor din momentul producerii până la utilizare;
a descoperi “locurile slabe, înguste“ în sursele de informație;
a contrapune unii și aceeași indicatori reflectați în diferite surse de informații și a realiza corectările;
a delimita datele producției pe categoriile SCN – consumul final, consumul intermediar și formarea brută de
capital fix;
a calcula consumul fina în prețurile cumpărătorului.
2.Dat fiind faptul ca cercetările statistice trebuie să cuprindă activitatea investițională în toate sectoarele
instituționale, aceasta devine foarte dificil fără a avea o metodă alternativă ca Elaborarea tabelei fluxurilor de
bunuri pentru calculul fărmării brute de capital fix. Necesitatea elaborării tabelei constă în:
obținerea valorilor investite de gospodăriile casnice pentru construcția caselor de locuit și finisarea locuințelor
(apartamentelor);
 obținerea datelor administrative.
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)

Tratarea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare (R&D). În SCN-1993 producția pentru

cercetare dezvoltare se trata ca un consum intermediar, fapt ce diminua valoarea PIB. În
SCN-2008 Cheltuielile pentru cercetare dezvoltare se tratează în o mai mare măsură ca
formare brută de capital fix, la fel ca și cheltuielile pentru clădiri, utilaje, produse de
programe, considerând ca și acestea participă de multe ori în procesul de producție și aduc
venit. Excepție – cheltuielile pentru cercetare dezvoltare care nu aduc venit și care, în final,
se tratează ca un consum intermediar.
Tratarea cheltuitelor pentru armament. În SCN-1993 cheltuielile pentru armament se tratau
ca consum intermediar, indiferent de termenul lor de exploatare. În SCN-2008 acestea se
tratează ca formare brută de capital fix, cu condiția că acestea corespund criteriilor SCN –
adică activele sunt durabile (se utilizează mai mult de un an).
Producția Băncii Naționale. În SCN-1993 producția Băncii Naționale se calcula prin metoda
de cheltuieli. În SCN-2008 se recomandă de a delimita producția destinată pieții de cea
nedestinată pieței și ambele grupe de calculat conform cerințelor SCN.
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)

Serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate (SIFIM). În SCN-1993

SIFIM se determina ca diferența dintre dobânzi primite și dobânzi plătite.
Rezultatul se atribuia la o activitate “fictivă” ca consum intermediar și care micșora
valoarea adăugată brută. În SCN-2008 SIFIM se calculează numai pentru soldul
creditelor și depozitelor. Calculele se efectuează după formule speciale și
rezultatele se divizează între consum intermediar, consum final al gospodăriilor
casnice, administrației publice și instituțiilor non-profit, fapt care conduce la
majorarea PIB.
Chiria imputată. În SCN-1993 chiria imputată cuprindea cheltuielile de întreținere
a locuințelor. În SCN-2008 și în metodologia OECD cu privire la calculele chiriei
imputate se ține cont, în primul rând de prețurile de piață a fondului locativ, de
calitatea locuințelor (materiale de construcție, amplasarea blocurilor, numărul de
etaje, etc.), în baza informațiilor cercetării bugetelor gospodăriilor casnice și
recensământului populației.
 IV. Indicatorii macroeconomici care, în
conformitate cu metodologia SCN,ONU-2008/SEC-
2010, afectează mărimea PIB (cont.)
 V. Implementarea SCN, ONU-2008 / SEC-2010

Influența implementării SCN, ONU-2008 / SEC-2010 asupra valorii PIB

V. Implementarea SCN, ONU-2008 / SEC-2010 (cont.)
V. Implementarea SCN, ONU-2008 / SEC-2010 (cont.)
 VI. Obiective pentru viitor

 Revizuirea seriilor dinamice anuale și trimestriale (prețuri curente,

comparabile, medii anuale și ale unui an de bază) ale conturilor
naționale în conformitate cu modificările metodologice ale SCN,
ONU-2008 / SEC-2010, începând cu anul 2010;
 Recalcularea Produsului Intern Brut Regional în retrospectivă, în
conformitate cu metodologia SCN, ONU-2008/SEC-2010;
 Utilizarea datelor privind Recensământul populației (anul 2014)
pentru îmbunătățirea calculelor chiriei imputate în conformitate cu
metodologia SCN, ONU-2008/SEC-2010 și OECD;
 Elaborarea Tabelelor Resurse - Utilizări în conformitate cu
metodologia SCN, ONU-2008 / SEC-2010.
Vă mulțumesc pentru atenție!
SESIUNE DE ÎNTREBĂRI