Iis WWW PDF

Impactul investiţiilor străine directe
asupra economiei Republicii Moldova
Valeriu Prohniţchi
Ana Popa
Adrian Lupuşor
Studiu elaborat în cadrul proiectului

„Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”,
PNUD Moldova
Chişinău, 2010
RAPORT ANALITIC
“Impactul investiţiilor străine directe

asupra economiei Republicii Moldova”
Autori: Valeriu Prohniţchi, Ana Popa, Adrian Lupuşor
Centrul Analitic Independent Expert-Grup

www.expert-grup.org
info@expert-grup.org
MD-2012, Republica Moldova,
Chisinau, str. Columna 133
Tel. /373/ 211-559, 929-994
Raportul, elaborat în beneficiul Ministerului Economiei, include analiza impactului investiţiilor străine di-
recte (ISD) asupra economiei moldoveneşti. În special, a fost investigată măsură in care ISD au contribuit la
creşterea economică, la creşterea exporturilor şi angajarea forţei de muncă, performanţa companiilor cu
ISD în comparţie cu activitatea companiilor cu capital local, efectele pozitive sau negative ale ISD asupra
producătorilor locali. Lucrarea include şi o serie de recomandări de politici pentru a maximiza efectele
pozitive ale investiţiilor străine directe pentru economia moldovenească.
Scopul acestui studiu analitic a fost de a demonstra cum pot fi utilizate datele statistice existente, în special
statisticile oficiale, pentru evaluarea impactului ISD asupra economiei moldoveneşti anume din această
perspectivă sectorială. Datele utilizate pentru acest studiu au fost oferite de Biroul Naţional de Statistică a
RM, cu respectarea principiului de confidenţialitate a datelor statistice oficiale. În câteva cazuri au fost uti-
lizate şi datele Băncii Naţionale a Moldovei. Autorii exprima instituţiilor menţionate recunoştinţă pentru
cooperare şi furnizarea datelor necesare.
Copyright © PNUD Moldova
Lucrarea a fost elaborată cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în

Moldova în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”.
Opiniile exprimate în această publicaţie nu reflectă necesar politicile sau viziunile oficiale
ale Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova sau a structurilor adminis-
trative ale Guvernului Republicii Moldova.
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reţeaua globală de dezvol-
tare a Naţiunilor Unite, care promovează schimbarea şi conectează ţările la informaţii, ex-
perienţa şi resursele necesare pentru a ajuta oamenii să-şi construiască o viaţă mai bună.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Prohniţchi, Valeriu
Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova:
Raport analitic / Valeriu Prohniţchi, Ana Popa, Adrian Lupuşor; Centrul Analitic
Independent “Expert Grup”. – Ch.: S. n., 2010 (Tipogr. “Nova-Imprim” SRL). – 80 p.
Bibliogr. în notele de subsol. – 200 ex.
ISBN 978-9975-4120-0-1.
339.7+338(478)(047)
P 94
3
CUPRINS
Introducere............................................................................................................................... 8
Capitol 1. Evoluţii majore ale investiţiilor străine directe în Moldova..................................11

1.1. ISD: performanţele Moldovei în context regional..................................................... 11
1.2. ISD în economia Moldovei: aspecte structurale....................................................... 14
1.3. Factorii care atrag ISD în Moldova............................................................................ 19
Capitolul 2. Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei moldoveneşti.............22

2.1. Impactul ISD asupra creşterii economice.................................................................. 22
2.2. Competitivitatea companiilor cu capital străin faţă de companiile locale................27
2.3. ISD şi eficienţa managementului companiilor........................................................... 29
2.4. Influenţa capitalului străin asupra investiţiilor corporative.......................................32
2.5. Impactul ISD asupra comerţului extern (exporturilor)..............................................36
2.6. Influenţa ISD asupra producătorii locali................................................................... 37
Efectele orizontale ale ISD........................................................................................ 38
Efectele verticale: clusterul „articole de îmbrăcăminte”..........................................39
Efectele verticale: clusterul „industria băuturilor”...................................................42
2.7. Impactul ISD asupra pieţei muncii.............................................................................. 44
Capitolul 3. Concluzii şi recomandări de politici.................................................................... 50

3.1. Concluziile majore ale analizei................................................................................... 50
3.2. Recomandări de politici pentru atragerea ISD...........................................................52
Anexe...................................................................................................................................... 56
4
LISTA GRAFICELOR
Graficul 1. Fluxul de ISD per capita în 1989-2008 pe grupuri de ţări, USD..........................11
Graficul 2. Stocul de ISD per capita, 2008, USD...................................................................12
Graficul 3. Fluxul de ISD şi ponderea ISD în PIB, 1995-2009...............................................13
Graficul 4. Structura stocului de ISD pe sectoare economice,

anul 2005, % din total........................................................................................15
Graficul 5. Structura stocului de ISD pe sectoare economice,

anul 2008, % din total........................................................................................15
Graficul 6. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare,

anul 2005, % din total........................................................................................16
Graficul 7. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare,

anul 2008, % din total........................................................................................16
Graficul 8. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale per angajat,

conform ponderii capitalului străin în companie, MDL, 2004-2008...................19
Graficul 9. Evoluţia cotei companiilor cu capital străin în PIB şi a cotei ISD

în finanţarea investiţiilor brute de capital fix, % din total..................................25
Graficul 10. Creşterea veniturilor din vânzări în 2004-2008 în dependenţă

de ponderea capitalului străin în capitalul companiei, %..................................26
Graficul 11. Corelaţia dintre ponderea capitalului străin în capitalul

companiilor şi venituri din vânzări/angajat, 2008..............................................28
Graficul 12. Veniturile din vânzări/angajat pe grupe de întreprinderi după

ponderea capitalului străin în capitalul companiei, MDL...................................28
Graficul 13. Ponderea costurilor în total venituri din vânzări conform

ponderii capitalului străin în capitalul companiei, %.........................................29
Graficul 14. Rata medie de rotaţie a stocurilor în 2004-2008, conform

ponderii capitalului străin în capitalul companie, %..........................................31
Graficul 15. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale

per companie pentru perioada 2004-2008, conform ponderii
capitalului străin în companii, mil. MDL.............................................................32
Graficul 16. Structura investiţiilor în active pe termen lung, la nivelul

întregii economii, pe grupe de companii după ponderea
capitalului străin în companii, %........................................................................33
5
Graficul 17. Ponderea intrărilor de active pe termen lung în total active

în întreprinderile autohtone şi cele cu capital străin, %....................................33
Graficul 18. Valoarea activelor per companie, conform ponderii capitalului

străin în companie, perioada 2004-008, milioane MDL.....................................34
Graficul 19. Creşterea numărului de companii cu ISD şi creşterea

valorii exporturilor.............................................................................................37
Graficul 20. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări pe sectoare

de activitate, %...................................................................................................40
Graficul 21. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări per angajat, %..................................41
Graficul 22. Valoarea activelor per companie conform ponderii

capitalului străin în companie, mil. MDL............................................................42
Graficul 23. Creșterea anuală a valorii activelor per companie în companiile

cu capital străin specializate în fabricarea băuturilor şi în
companiile specializate în fabricarea ambalajelor din sticlă, %.........................43
Graficul 24. Creșterea anuală a veniturilor din vânzări per angajat

în companiile cu capital străin specializate în fabricarea
băuturilor şi companiile specializate în fabricarea
ambalajelor din sticlă, %....................................................................................44
6
LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Dinamica ISD în economia naţională şi structura pe tipuri
de capital investit, mil USD................................................................................. 13
Tabelul 2. Distribuţia numărului de întreprinderi şi capitalului străin,
pe grupe de întreprinderi după ponderea capitalului străin
în capitalul companiei, %, 2008.......................................................................... 14
Tabelul 3. Stocul şi structura ISD, după ţări de origine, mii lei şi % din total...................... 17
Tabelul 4. ISD străine amplasate în alte unităţi administrativ-teritoriale
decât mun. Chişinău, anul 2008......................................................................... 18
Tabelul 5. Top-10 sectoare cu companii cu capital străin categorizate
conform intensităţii capitalului sau a forţei de muncă....................................... 20
Tabelul 6. Top-10 sectoare după media valorii activelor per
companie cu capital străin................................................................................. 21
Tabelul 7. Ponderea capitalului străin în sectoarele economice
cu peste 20% capital străin (%), 2008................................................................. 22
Tabelul 8. Ponderea capitalului străin în sectoarele economice cu mai puţin
de 20% capital străin, anul 2008, % din total capital pe sector.......................... 24
Tabelul 9. Sectoarele economice cu cea mai înaltă creştere a veniturilor
din vânzări 2004-2008........................................................................................ 26
Tabelul 10. Sectoarele economice conform raportului dintre penetrarea
pe piaţă a vânzărilor şi a ponderii capitalului străin........................................... 27
Tabelul 11. Distribuirea sectoarelor în dependenţă de evoluţia ratei de
rotaţie a stocurilor conform ponderii capitalului străin în companii.................. 31
Tabelul 12. Primele 10 sectoare cu cele mai mari și cele mai mici investiții
per companie, valoarea medie din anii 2004-2008............................................ 35
Tabelul 13. Top-10 ramuri semnificative (>10 companii cu capital străin)
în care efectele orizontale ale investiţiilor străine directe sunt pozitive............ 38
Tabelul 14. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări a companiilor
din sectorul textile şi confecţii, %....................................................................... 41
Tabelul 15. Distribuţia angajaţilor pe întreprinderile economic viabile
clasificate după cota capitalului străin, % din total angajaţi, %.......................... 45
Tabelul 16. Numărul mediu a personalului în întreprinderile economic
viabile clasificate după cota capitalului străin, persoane................................... 46
Tabelul 17. Salariul mediu lunar şi vânzări/unitate de personal în
întreprinderile economic viabile clasificate după cota
capitalului străin, lei........................................................................................... 47
Tabelul 18. Numărul de angajaţi în întreprinderile cu capital străin,
pe ramuri de activitate, persoane...................................................................... 47
7
LISTA ANEXELOR
Anexa 1. Venituri din vânzări per angajat după ponderea ISD în capitalul
social al companiei, MDL, 2008............................................................................... 56
Anexa 2. Valoarea medie a activelor per companie, pe grupe de activități

economice şi grupe de întreprinderi conform cotei capitalului
străin în total capital social şi suplimentar, mii lei, 2008......................................... 58
Anexa 3. Valoarea medie a activelor per angajat, pe grupe de activități

străin în total capital social şi suplimentar, mii lei, 2008......................................... 61
Anexa 4. Ponderea costurilor în vânzările companiilor, pe grupe de activități

străin în total capital social şi suplimentar, %.......................................................... 63
Anexa 5. Rata medie de rotație a stocurilor (venitul din vânzări per valoarea
stocurilor) pe grupe de activități economice şi grupe de întreprinderi
conform ponderii capitalului străin în total capital social şi suplimentar................ 65
Anexa 6. Corespondenţa dintre produsele exportate conform CSCI şi

genurile de activitate conform CAEM..................................................................... 67
Anexa 7. Valoarea exporturilor şi numărul estimat de companii pe

categorii de mărfuri................................................................................................. 71
Anexa 8. Numărul de companii cu capital străin şi valoarea medie a vânzărilor

în companiile fără capital străin, lei per companie................................................. 73
Anexa 9. Numărul de angajaţi, total pe sector, în companiile fără capital străin

şi în companiile cu capital străin, oameni............................................................... 76
Acronime:
BNM – Banca Naţională a Moldovei
BNS – Biroul Naţional de Statistică din Republica Moldova
CSCI – Clasificatorului Standard de Comerţ Internaţional
CAEM – Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei
ISD – Investiţii străine directe
UNCTAD – United Nations Conference on Trade and Development /
Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare
INTRODUCERE
Măsurarea şi compararea la scară internaţională a impactului pe care îl au investiţiile străine
directe (ISD) asupra dezvoltării economice este un exerciţiu complicat, nu în ultimă instanţă,
din cauza datelor statistice foarte limitate, dar şi din cauza că stabilirea univocă şi măsurarea
intensităţii legăturilor cauzale este dificilă. În prezent, trei principale abordări ideologice domină
discuţiile de politică economică vizavi de rolul ISD1:
 Adepţii aşa-numitului „Consens de la Washington (printre care se numără, evident, corpo-

raţiile multinaţionale şi grupurile de lobby corporativ) sunt foarte entuziasmaţi vizavi de
rolul ISD în dezvoltarea economică a ţărilor sub-dezvoltate şi în tranziţie şi afirmă că, cu cât
mai mari sunt fluxurile de ISD pe care ţările le pot atrage, cu atât este mai bine;
 Scepticii academici afirmă că, în ultimă instanţă, nu contează originea resurselor investiţi-
onale şi, din acest punct de vedere, nu ar trebui să existe nici o diferenţă între investiţiile
finanţate din exterior şi cele finanţate din resursele interne ale ţării;
 Adepţii dirijismului economic consideră că faţă de ISD care intră în ţările aflate în proces
de dezvoltare sau tranziţie trebuie impuse criterii de performanţă şi condiţii mai severe,
de genul, realizării efective a transferului tehnologic, achiziţionării materiilor prime de la
furnizorii din ţara receptoare, etc.
In extremis, nici una din cele trei abordări nu-şi găseşte o confirmare empirică2. În realitate,
impactul economic al ISD asupra ţării-gazdă depinde de o gamă foarte largă de factori, care
variază mult de la o economie la alta. Mai mult decât atât, impactul ISD poate să varieze mult
de la un sector la altul chiar în cadrul aceleaşi economii.
Atunci când sunt disponibile date suficient de dezagregate la nivelul unor sectoare economice,
este posibil de realizat o analiză relevantă. Scopul acestui studiu analitic este de a demonstra
cum pot fi utilizate datele statistice existente pentru evalua impactul ISD asupra economiei
moldoveneşti anume din această perspectivă sectorială. În special, autorii au investigat în ce
măsură ISD au contribuit la creşterea economică, la creşterea exporturilor şi angajarea forţei
de muncă. De asemenea, ne-am interesat dacă companiile cu ISD sunt mai mult sau mai puţin
performante decât companiile locale şi dacă ISD au avut careva efecte pozitive sau negative
asupra producătorilor locali.
Datele utilizate pentru acest studiu au fost oferite de Biroul Naţional de Statistică (BNS), cu
respectarea principiului de confidenţialitate a datelor (în sensul că datele primite nu dezvăluie
identitatea companiilor) şi reprezintă o selecţie de indicatori de bază la nivel de companie care
au fost compilate de BNS pe baza rapoartelor financiare (bilanţuri contabile) prezentate de
întreprinderi. Datele acoperă o perioadă relativ limitată de timp (2004-2008) şi au inclus doar
o mică parte a indicatorilor raportaţi de companii în cadrul raportului financiar. Deşi la modul
practic ar fi fost posibil de utilizat şi datele pentru 2009, acestea nu ar fi făcut nimic mai mult
decât să distorsioneze esenţial analiza, din cauza prăbuşirii influxului de ISD cauzate de criza
financiară internaţională.
Baza de date obţinută de la BNS a fost ulterior prelucrată de Expert-Grup, pentru a elimina
înregistrările dubioase, de exemplu, companiile care au raportat active nule sau vânzări nule.
1
Theodore H. Moran , Edward M. Graham and Magnus Blomström, “Does Foreign Investment Promote Develop-
ment?”, May 2005, Peterson Institute for International Economics.
2
Idem;
Introducere 9
Într-adevăr, este greu de înţeles cum o întreprindere poate fi viabilă economic în situaţia când
nu dispune de nici un fel de active sau/şi nu realizează vânzări în mod constant pe parcursul
a câţiva ani3. Totodată, remarcăm faptul că din grupul companiilor „economic moarte” şi care
au fost eliminate din analiză, fac parte şi companii în care formal este „prezent” capital străin.
Aceasta înseamnă că şi unor companii cu capital străin nu le este străină ineficienţa economică
în forme extreme ale acesteia.
De asemenea, BNS ne-a oferit şi unele date agregate pe baza Anchetei Structurale şi rapoar-
telor 5-C (Cheltuieli) prezentate de întreprinderi. Pentru a analiza impactul asupra comerţului
extern, am utilizat şi datele pe comerţul extern compilate de BNS. În câteva cazuri, am utilizat
şi datele Băncii Naţionale a Moldovei, mai ales în aspectele care ţin de analiza indicatorilor
macroeconomici.
Ţinând cont de scopurile proiectului PNUD în care a fost elaborat acest studiu, credem impor-
tant să menţionăm că, în procesul de efectuare a cercetărilor, ne-am convins că BNS dispune
de un volum imens de date statistice care ar putea fi utilizate mai eficient de Guvern pentru a
realiza studii extrem de utile şi pentru a analiza impactul politicilor sale. Un acces mai liber şi
mai larg al cercetătorilor la datele statistice ar permite, spre exemplu, integrarea mai multor
baze de date pe care le întreţine BNS şi studierea mult mai fină a subiectului investiţiilor stră-
ine directe (dar şi a multor altor subiecte relevante pentru politica economică). În particular,
aceasta ar permite analizarea impactului ISD asupra comerţului extern (impact care în cadrul
acestui studiu a fost cercetat numai la modul general), asupra condiţiilor de muncă, ar permi-
te analiza procesului de transfer tehnologic, externalităţile pozitive/negative ale ISD asupra
economiei în ansamblu, legăturile „backward” asupra furnizorilor, concurenţilor şi consumato-
rilor locali. Conceptual, această integrare a diferitelor baze de date este lesne de realizat prin
intermediul codurilor fiscale care sunt unice la nivel de companie-raportoare şi sunt prezente
în toate rapoartele. Tehnic, aceasta integrare este complicată din cauza volumului mare de
muncă necesar şi din cauza că diferite baze de date au formate şi structuri diferite.
Să mai menţionăm şi faptul că, în procesul de elaborare a studiului s-a observat că datele
asupra investiţiilor străine oferite de BNS diferă, uneori foarte semnificativ, de cele agregate
de Banca Naţională a Moldovei. De exemplu, în Anuarul Statistic al Republicii Moldova BNS
raportează pentru anul 2008 un volum de investiţii străine nete de 237,7 milioane USD, în
timp ce BNM – 691,5 milioane USD. Unele diferenţe sunt explicabile: de exemplu, datele BNS
nu includ venitul reinvestit de companii. Însă alte diferenţe sunt explicate de faptul că BNM
prelucrează suplimentar datele primite de la BNS (chiar dacă nu are acces la baza de date, iar
metodologia pe care se bazează acest lucru creativ nu este clară). Aceasta rezultă în diferenţe
enorme chiar şi pe capitole care teoretic nu ar trebui să se deosebească mult. De exemplu,
în 2008 volumul de investiţii în capital social raportat de BNM este aproximativ de 3 ori mai
mare decât cel raportat de BNS. Explicaţia adusă de BNM este că indicatorul său ţine cont şi
de fluxurile „reale” de investiţii care sunt observabile în statistica bancară, dar care nu sunt
reflectate de agenţii economici în formularul 1-Invest prezentat de agenţii economici la BNS. În
particular, în 2008 BNM a ţinut cont de reevaluarea capitalului făcută de unele mari companii,
pe când BNS – nu. Totuşi o argumentare consistentă vizavi de aceste diferenţe sistematice nu
a fost posibil de obţinut nici la BNM, nici la BNS. Deşi explicarea acestor discrepanţe nu a fost
un obiectiv al acestui studiu, credem că BNM şi BNS ar trebui să ajungă la un numitor comun
vizavi de metodologia utilizată, pentru că altfel este dificil de analizat şi de argumentat politi-
cile economice.
Lucrarea este structurată în felul următor. În capitolul 1 analizăm performanţele Republicii

3
Să menţionăm aici că activele nule într-o foarte mare măsură corelează cu vânzările nule raportate de companii, adică
o întreprindere care raportează active nule cel mai probabil raportează şi vânzări nule.
10 Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova
Moldova în atragerea investiţiilor străine directe şi comparăm aceste performanţe ce cele rea-
lizate de alte ţări în tranziţie. În acelaşi capitol, realizăm o analiză structurală a investiţiilor stră-
ine directe pe sectoare de activitate, origine geografică şi localizare teritorială. Capitolul 2 este
partea principală a studiului, în care este analizat impactul pe care l-au avut investiţiile străine
directe asupra economiei moldoveneşti. Acest impact este analizat ca şi contribuţie a investiţi-
ilor străine directe asupra creşterii economice, pieţei muncii, exporturilor. Totodată, în câteva
instanţe, realizăm şi o comparaţie între companiile care au capital străin cu cele locale care nu
au capital străin. În scopuri analitice, întreprinderile au fost grupate în 5 grupuri: 1 – care nu au
deloc capital străin; 2 – întreprinderi în care ponderea capitalului străin variază între 1 şi 25%;
3 – între 26 şi 50%; 4 – între 51 şi 75%; şi 5 – între 76 şi 100%. Capitolul 3 trage concluziile
principale pe marginea analizei efectuate şi face o serie de recomandări de politici pentru a
maximiza efectele pozitive ale investiţiilor străine directe pentru economia moldovenească.
Utilizăm această oportunitate, pentru a exprima Biroului Naţional de Statistică şi Băncii Na-
ţionale a Moldovei recunoştinţa noastră pentru cooperare şi furnizarea datelor necesare.
Totodată, precizăm că numai autorii sunt responsabili de interpretarea datelor şi concluziile
formulate.
CAPITOL 1.
EVOLUŢII MAJORE ALE INVESTIŢIILOR
STRĂINE DIRECTE ÎN MOLDOVA
1.1. ISD: performanţele Moldovei în context regional
Dezintegrarea sistemului comunist a determinat la sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90
reorientarea fluxurilor de investiţii străine directe (ISD) către ţările cu noi regimuri politice din
Europe Centrală, de Est, de Sud-est, din Caucaz şi Asia Centrală. Investiţiile străine în statele în
tranziţie au crescut rapid, atât ca volum, cât şi ca pondere în fluxul de ISD globale. Astfel, de
la o cotă de 0,03% din totalul fluxurilor globale de ISD de care beneficiau statele în tranziţie
în 1990, ponderea acestora s-a majorat la 7% în 20084. Deşi au intrat în perioada de tranziţie
fără investiţii străine sau cu un volum neglijabil al acestora, evoluţia de mai departe a statelor
în tranziţie în atragerea ISD a fost foarte diferită şi a depins, în esenţă de potenţialul economic
iniţial al statelor, de resursele naturale şi de rapiditatea şi eficienţa reformelor economice. În
acest context, cele mai eficiente au fost statele din Europa Centrală şi Ţările Baltice, în care re-
formele au decurs mult mai rapid şi care au înregistrat progrese economice semnificative chiar
din primul deceniu al tranziţiei. În aceste state fluxul de ISD per capita între 1989-2008 a atins
4492 USD (Graficul 1). Celelalte state au fost mai neatractive pentru investitori, dar au existat
diferenţe mari şi în grupul statelor Europei de Sud-est şi CSI. Conform datelor UNCTAD din
2007, cca. 82% din fluxurile de investiţii străine au revenit doar la 5 ţări din cele 19 din această
regiune: Rusia, România, Kazahstan, Ucraina şi Bulgaria.5
Graficul 1. Fluxul de ISD per capita în 1989-2008 pe grupuri de ţări, USD
Europa Centrală şi Statele Bal�ce 4492
Europa de Sud-Est 2669
Toate economiile în tranziţie 2363

Europa de Est şi Caucaz
866
Asia Centrală
862
0 1000 2000 3000 4000 5000
Notă: Regiunea Europa Centrală şi Statele Baltice cuprinde următoarele ţări: Croaţia, Cehia, Estonia, Leto-
nia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria; Europa de Sud-est: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bul-
garia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia; Europa de Est şi Caucaz: Armenia, Azerbaidjan, Belarus,
Georgia, Moldova, Ucraina; Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan,
Uzbekistan.
Sursa: EBRD.
4
Baza de date UNCTAD.
5
World Investment Report 2008, UNCTAD, 2009.
Statele din Europa de Est şi Caucaz (cu un stoc de ISD de 866 USD per capita în medie) şi Asia
Centrală (862 USD per capita) au fost cele mai neatractive pentru investitorii străini chiar de
la începutul perioadei de tranziţie din cauza neatractivităţii climatului de afaceri şi lipsei de
transparenţă în procesului de privatizare. În câteva ţări resursele naturale au compensat nea-
junsurile instituţionale, investitorii fiind atraşi, în perioada iniţială a tranziţiei, de economiile
Rusiei, Kazahstanului şi Azerbaidjanului. În acest context, Republica Moldova nu s-a poziţionat
foarte favorabil – fără resurse naturale, cu un mic potenţial economici şi cu un mediu institu-
ţional defectuos - fiind printre ultimele cinci state conform stocului de ISD per capita în 2008
(Graficul 2). Astfel, în perioada 1989-2008 fluxurile nete de ISD per capita în Moldova au fost
mai mici decât media regională în Europa de Est.
Graficul 2. Stocul de ISD per capita, 2008, USD
Croaţia
Kazahstan
Toate economiile în tranziţie 2363
Serbia
Macedonia
Bosnia şi Herzegovina
Georgia
Rusia
Armenia
Ucraina
Turkmenistan
Europa de Est şi Caucaz 866
Albania
Azerbadjan
Moldova 720
Belarus
Kîrgistan
Tadjikistan
Uzbekistan
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
Sursa: UNCTAD.
Republica Moldova a fost capabilă să atragă ISD doar după relansarea credibilă a creşterii eco-
nomice şi atingerea unei relative stabilităţi economice şi politice în ţară. Dar până în anul 2004
fluxurile de ISD nu au urmat un trend bine definit, iar creşterile mai semnificative se datorează
intrării episodice pe piaţa moldovenească a unor companii mari, de ex: Lukoil (Rusia) în 1995,
Union Fenosa (Spania) în 2000. O creştere mai constantă a ISD în economia Republicii Moldova
a început abia în 2004, însă numai în anul 2007 fluxurile de ISD au înregistrat o creştere sem-
nificativă, ce a depăşit media regională şi a atins 10% din PIB (Graficul 3). Fluxul neînsemnat
al ISD până în 2007 în Republica Moldova se datorează gradului scăzut de competitivitate a
ţării, teoria economică şi măsurările empirice demonstrând că există o corelaţie puternică în-
tre aceşti indicatori6. Poziţia nefavorabilă a Republicii Moldova în clasamentele internaţionale
a avut, se pare, un anumit impact asupra deciziilor investitorilor străini, care au preferat să
investească în ţări mai îndepărtate geografic, dar mai stabile din punct de vedere economic şi
politic.
6
A. Popa “Investiţiile străine directe în economie Republicii Moldova şi perspectivele creşterii acestora în contextul
vecinătăţii cu Uniunea Europeană”, 2007.
Capitol 1. Evoluţii majore ale investiţiilor străine directe în Moldova 13
Graficul 3. Fluxul de ISD şi ponderea ISD în PIB, 1995-2009
800 12
fluxul de ISD, mil. USD (axa din stânga)
ponderea fluxului de ISD în PIB, % (axa din dreapta)
700
10
600
8
500
400 6
300
4
200
2
100
0 0
1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNM şi BNS.
Un rol important în atragerea ISD în Moldova pare să-l fi avut şi aderarea în 2007 a României
la UE, urmată de relocarea unor afaceri europene din România în Moldova, unde condiţiile
fiscale şi costurile muncii erau văzute ca fiind mai atractive. ISD au crescut cu un ritm rapid în
2007, care a continuat și în 2008, în contextul stabilirii cotei zero la impozitul pentru venitul
reinvestit. Totuşi, cota zero la impozitul reinvestit nu este unicul factor care a atras investitorii
străini şi nici nu pare să fi fost cel mai important. Astfel, în 2008 ISD au continuat să crească, dar
cel mai puternic s-au majorat investiţiile în capital social, şi nu venitul reinvestit al companiilor
(Tabelul 1).
Tabelul 1. Dinamica ISD în economia naţională şi structura pe tipuri de capital investit, mil USD
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
ISD total 127,54 103,44 84,05 73,75 146,2 190,7 233,23 539,31 707,57 86,43
Capital social 83,69 110,89 60,13 39,66 114,12 79,63 119,02 227,38 441,7 155,08
Venit reinvestit -2,6 -36,64 -27,43 15,34 38,07 27,35 41,59 112,81 99,48 -24,91
Alt capital 46,45 29,19 51,35 18,75 -5,99 83,72 72,62 199,12 166,39 -43,74
Sursa: BNM.
Totuşi, apare relevantă întrebarea despre influenţa pe care a avut-o introducerea cotei zero la
venitul reinvestit asupra deciziilor investitorilor străini. Este evident că nivelul impozitului pe
venit (destul de scăzut, în comparaţie regională) nu constituia singura barieră care influenţa
negativ deciziile investiţionale ale investitorilor străini. Alte impozite şi taxe (cum ar fi cota
înaltă la asigurările sociale de stat), precum şi climatul general de afaceri, erau factori la fel de
presanţi, dacă nu chiar mai presanţi. Însă se pare că introducerea cotei zero a avut o influenţă
pozitivă asupra deciziilor companiilor cu capital străin de a-şi reinvesti veniturile şi singurul
lucru care a deturnat planurile investitorilor a fost criza financiară globală. Evoluţia trimestri-
ală a fluxurilor de venit reinvestit în anul 2008 demonstrează cu claritate că criza financiară
a influenţat în mod hotărâtor planurile investitorilor. În primul trimestru 2008, când încă nu
se vorbea despre criză, s-a observat o creştere puternică a fluxului de venituri reinvestite (de
2,3 ori în ansamblu pe economie şi de 3,1 ori în sectorul nebancar). În trimestrele doi şi trei
2008, când deja se apăreau semnale tot mai îngrijorătoare vizavi de situaţia financiară globală,
volumul de ISD sub formă de venit reinvestit practic a rămas la nivelul trimestrelor corespunză-
toare din 2007. În trimestrul patru, când criza deja era în toi, veniturile reinvestite au scăzut de
circa 2,3 ori. Este interesant că, cel puţin în 2008, criza financiară a influenţat anume deciziile
de reinvestire a venitului, nu şi deciziile de a investi în capitalul social, care au crescut continuu
pe parcursul întregului an.
În anul 2009, în contextul crizei economice mondiale, dar şi a instabilităţii politice din Republi-
ca Moldova, influxurile de ISD s-au diminuat esenţial, de peste opt ori. Aceasta este una dintre
cele mai puternice rate de descreştere a ISD în Europa Centrală şi de Est. Iar datorită pierderi-
lor înregistrate de companiile străine, venitul reinvestit al acestora a înregistrat valori negative
în anul 2009, denotând, în ultimă instanţă, un proces de dezinvestire.
1.2. ISD în economia Moldovei: aspecte structurale

Conform calculelor noastre, 32% din capitalul străin prezent în Republica Moldova aparţine
companiilor care în proporţie de 100% se află în proprietate străină, iar restul, 68%, compani-
ilor cu capital mixt (autohton şi străin). În general, atât ca valoare totală a capitalului, cât şi ca
număr, companiile cu capital străin sunt concentrate în segmentul de companii unde capitalul
străin are o pondere mai mare (75-100%) (Tabelul 2). Pe locul doi se plasează companiile unde
ponderea capitalului străin variază între 26 şi 50%. Cel mai mic număr de companii cu capital
străin sunt înregistrate în rândul celor cu până la 25% capital străin. Această structură a propri-
etăţii denotă faptul că investitorii străini preferă să aibă o prezenţă mai mult decât formală în
companiile în care investesc sau le creează în Moldova, adică doresc să controleze cât mai mult
posibil sau chiar integral managementul companiilor.
Tabelul 2. Distribuţia numărului de întreprinderi şi capitalului străin, pe grupe de întreprinderi după

ponderea capitalului străin în capitalul companiei, %, 2008
Până la total pe
26-50% 51-75% 76-100%
25% rând, %
Distribuţia volumului capitalului străin
total pe grupe 0,4 14,8 8,5 76,3 100
Distribuţia numărului total de întreprin
deri cu capital străin pe grupe 9,8 18,6 12,7 58,9 100
Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor BNS.
În perioada 2005-2008 ISD au crescut nu doar ca volum absolut, dar şi s-au diversificat. Dacă la
sfârşitul anului 2005 ISD erau concentrate în mare parte în aşa sectoare ca „industria prelucră-
toare”, „energie electrică şi termică, gaze şi apă” şi „comerţ cu ridicata şi amănuntul; repara-
rea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi personale”, atunci în 2008 a crescut
ponderea „activităţilor financiare” şi a „tranzacţiilor mobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
prestate întreprinderilor” (Graficul 4 şi Graficul 5). Creşterea investiţiilor străine în sectorul
financiar a coincis cu extinderea activităţii unor bănci europene în ţările Europei de Est, două
dintre care – Veneto Banca şi Societe Generale – au ajuns şi în Moldova.
Graficul 4. Structura stocului de ISD pe sectoare economice, anul 2005, % din total
Altele, 2.3
Comerţ cu ridicata Industria
şi cu amănuntul, prelucrătoare, 24.4
26.1
Energia electrică
şi termică,
gaze şi apă, 23.4
Ac�vităţi
financiare, 9,8
Tranzacţii imobiliare, inchirieri

Transporturi şi Hoteluri şi şi ac�vităţi de servicii prestate
comunicaţii, 6.4 restaurante, 1.6 întreprinderilor, 6.1
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS.
Graficul 5. Structura stocului de ISD pe sectoare economice, anul 2008, % din total
Tranzacţii imobiliare, inchirieri Altele, 1.9 Industria

şi ac�vităţi de servicii prestate prelucrătoare, 19.1
întreprinderilor, 14.7
Energia electrică
şi termică,
gaze şi apă, 12.0
Ac�vităţi
financiare, 19,8
Construcţii, 2.0
Transporturi şi
comunicaţii, 6.1 Comerţ cu ridicata
Hoteluri şi şi cu amănuntul,
restaurante, 1.1 23.3
Astfel, creşterea semnificativă a ISD în anii 2007-2008 a avut loc în mare măsură graţie inves-
tiţiilor în sectorul bancar. Activităţile financiare au beneficiat de 38,5% şi 36,5% în 2007 şi,
respectiv, 2008, din totalul fluxurilor de ISD în aceşti ani. Alte sectoare atractive, care au atras
un volum semnificativ de ISD au fost: comerţul cu ridicata şi intermedieri, comerţul cu amă-
nuntul, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. Cumula-
tiv, în 2008, aceste sectoare au beneficiat de 46,7% din ISD. Astfel, sectoarele rămase, inclusiv
industria prelucrătoare, au acumulat doar 16,8% din fluxurile de ISD în anul 2008. Distribuţia
fluxurilor de ISD pe sectoare economice reflectă, în ultimă instanţă, faptul că acestea au fost
concentrate mai mult în sectoare necomercializabile (eng. non-tradable sectors) şi, ca urma-
re, nu au avut un impact major asupra creşterii competitivităţii economiei naţionale. Partea
pozitivă este că structura ISD în sectorul industrial s-a diversificat pe parcursul ultimilor ani.
La sfârşitul anului 2005 peste 53% din ISD în sector erau concentrate în industria alimentară,
a băuturilor şi a tutunului. La sfârşitul anului 2008, ponderea acestora a scăzut până la 43%,
ponderea altor sectoare (ca industria textilă, de confecţii, producţia altor produse din minerale
nemetalifere) crescând semnificativ (Graficul 6 şi Graficul 7).
Graficul 6. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare, anul 2005, % din total
Altele, 8.5 Industria alimentară, a

Producţia altor produse din
materiale nemetalifere, 13.5 băuturilor şi a tutunului,
53.3
Fabricarea hâr�ei
şi cartonului; edituri,
14.2
Cocsificarea cărbunelui,
dis�larea ţiţeiului şi
tratarea combus�bililor
nucleari, 1.8
Industria tex�lă
şi de confecţii, 8.8
Graficul 7. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare, anul 2008, % din total
Producţia echipamentelor electrice şi electronice, 2.5 Altele, 5.5 Industria alimentară, a

băuturilor şi a tutunului,
Producţia de maşini şi echipamente, 2.4 43.0
Producţia altor produse din
materiale nemetalifere, 21.0
Producţia de ar�cole din

cauciuc şi material
plas�c, 2.5
Cocsificarea cărbunelui,
dis�larea ţiţeiului, 2.6
Fabricarea hâr�ei Industria tex�lă

şi cartonului; edituri, 10.2 şi de confecţii, 10.3
Evoluţia ISD pe sectoare economice a urmat două modele diferite de creştere. În unele sec-
toare economice, ISD au crescut gradual, investiţiile iniţiale în sector fiind urmate de investiţii
din partea noilor companii străine şi care au contribuit în continuare la creşterea fluxurilor in-
vestiţionale. Câteva exemple tipice în acest sens sunt comerţul, industria textilă şi de confecţii,
producţia articolelor din cauciuc şi din material plastic, telecomunicaţiile (nu doar mobile!).
În alte sectoare, cum ar fi energetica sau producerea echipamentelor electrice şi electronice,
ISD au intrat într-un singur an, de multe ori ca urmare a investiţiilor semnificative efectuate de
numai câteva companii (sau chiar de o singură companie).
Vorbind despre originea geografică a ISD în economia moldovenească, şi aceasta a suferit

schimbări importante (Tabelul 3). În 2008 pe primele locuri în topul ţărilor de origine ale ISD
se plasau ţările cu un regim fiscal destul de tolerant faţă de capitalurile pe care le adăpostesc:
Olanda şi Cipru. Provenienţa investiţiilor în proporţie de 31% din aceste două state denaturea-
ză analiza investiţiilor pe ţări de origine, deoarece capitalul care provine din Olanda şi Cipru
de multe ori este de cu totul altă provenienţă decât olandeză sau cipriotă (inclusiv rusă, ro-
mânească, ucraineană sau chiar moldovenească). Un progres considerabil, în acest sens, l-au
demonstrat investiţiile italiene pe parcursul ultimilor ani, evoluând către 2008 până pe locul
trei în top, iar stocul total de investiţii italiene a crescut de 10 ori (în expresie nominală). In-
vestiţiile italiene cele mai importante au fost făcute în industria textilă şi de confecţii. Pe locul
4 urmează Rusia, care a cedat două trepte în top faţă de 2005, dar investiţiile reale provenind
de la investitorii ruşi ar putea fi mai înalte din contul investiţiilor care figurează ca fiind din
Olanda sau Cipru.
Tabelul 3. Stocul şi structura ISD, după ţări de origine, mii lei şi % din total
2005 2008
Volumul Ponderea Volumul Ponderea

Ţara Ţara
investiţiilor în total, % investiţiilor în total, %
Olanda 1472722,0 17,6 Olanda 3159987,0 18,2
Rusia 1115524,0 13,3 Cipru 2210941,0 12,7
Spania 1022566,0 12,2 Italia 2131283,0 12,3
Marea Britanie 811339,1 9,7 Rusia 1351094,0 7,8
S.U.A. 500921,5 6,0 Germania 1051680,0 6,1
Elveţia 498442,7 6,0 Spania 992775,6 5,7
Germania 447882,7 5,4 Marea Britanie 926134,1 5,3
România 388832,3 4,6 România 802164,6 4,6
Cipru 234838,4 2,8 S.U.A. 772993,3 4,5
Italia 200727,7 2,4 Franţa 638454,5 3,7
Mauritius 158637,4 1,9 Liechtenstein 372378,2 2,1
Ins. Virgine Britanice 150094,7 1,8 Ins. Virgine Britanice 327657,7 1,9
Franţa 147742,9 1,8 Elveţia 251587,8 1,4
Liechtenstein 121637,8 1,5 Israel 242708,9 1,4
Luxemburg 106352,2 1,3 Ucraina 230449,3 1,3
Ca şi în cazul structurii pe sectoare economice, evoluţia ISD după ţările de origine a urmat
modele diferite. Dacă unele state sunt prezente în Moldova prin intermediul unor investiţii
masive pe parcursul mai multor ani (de ex. Italia), atunci investitorii din alte state au făcut in-
vestiţii mari doar episodic (ex. Elveţia) sau chiar într-un singur an (ex. Spania), ponderea aces-
tora diminuându-se între timp. Să evidenţiem, ca o tendinţă nefavorabilă, scăderea absolută a
stocului de investiţii de origine elveţiană şi spaniolă. Remarcăm, totodată, apariţia interesantă
a două ţări noi în top, Ucraina şi Israel, ambele ţări în ultimii ani intensificând prezenţa lor
investiţională în ţările din Europa de Est şi Sud-est.
Un alt specific al ISD în Moldova este că acestea sunt foarte concentrate sub aspect teritorial şi
că în timp această concentrare doar s-a consolidat. Aceasta corelează cu modelul de creştere
economică dominant după anul 2000, când creşterea era polarizată pe municipiul Chişinău. În
anul 2008 municipiului Chişinău îi revenea 79,8% din stocul total de ISD. Chiar şi după exclude-
rea unor mari sectoare, în care există câţiva investitori ale căror oficii centrale sunt amplasate
în Chişinău (producţia şi distribuirea energiei electrice, producţia şi distribuirea combustibilu-
lui gazos, telecomunicaţii şi activităţi financiare), ponderea capitalului străin investit în mun.
Chişinău rămâne destul de înaltă – 69,1%.
Tabelul 4. ISD străine amplasate în alte unităţi administrativ-teritoriale decât mun. Chişinău, anul 2008
Valoarea Ponderea, % din

Cod
Descriere stocului, total pe sector
CAEM
MDL economic
D26 Productia altor produse din minerale nemetalifere 508976468 73,1

D159 Fabricarea bauturilor 279727310 55,0
Fabricarea de articole de imbracaminte; prepararea si
D18
vopsirea blanurilor 127674777 78,5
D158 Fabricarea altor produse alimentare 94489654 74,2
I60 Transporturi terestre 42995231 75,3
Inchirierea masinilor si a echipamentelor fara operator, a
K71
bunurilor personale si de uz casnic 19537310 93,5
Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea
A014
animalelor (cu exceptia celor sanitar-veterinare) 7738002 100,0
D153 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 7363544 99,7
A013 Cultura vegetala asociata cu cresterea animalelor 6229115 100,0
Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si a
D156
produselor din amidon 4024270 99,9
Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare,
O90
salubritate si activitati similare 2730455 100,0
Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv productia
D28
de masini si utilaje 1555232 65,5
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale la animale 1378530 99,6
A012 Cresterea animalelor 1138351 99,6
D31 Productia de masini si aparate electrice 860909 62,9
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS
Aceasta denotă că, în afara capitalei, Republica Moldova nu este foarte atractivă pentru in-
vestitori, în special din cauza infrastructurii fizice şi sociale foarte slab dezvoltate. Totuşi, forţa
de muncă mai ieftină în raioane reprezintă un avantaj competitiv al acestora şi a determinat
amplasarea unor companii străine în afara mun. Chişinău. Aceasta se referă la sectoarele in-
tensive în forţă de muncă (cum ar fi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), sectoarele în
care proximitatea faţă de materia primă este importantă (fabricarea băuturilor, prelucrarea
şi conservarea fructelor şi legumelor, producerea materialelor de construcţie) şi sectoare ori-
entate spre deservirea agenţilor economici amplasaţi prioritar în alte zone decât capitala (ex.
închirierea maşinilor şi a echipamentelor fără operator şi servicii pentru agricultură şi servicii
în creşterea animalelor). Mai multe detalii vedeţi în Tabelul 4.
1.3. Factorii care atrag ISD în Moldova

Pentru a înţelege ce factori atrag investiţiile străine în Moldova, am analizat dacă companiile
străine sunt mai intensive în capital (capital-intensive) sau în forţă de muncă (labour-intensi-
ve). Pentru aceasta, în fiecare sector am analizat valoarea medie a intrărilor de active materi-
ale și nemateriale per angajat, în perioada 2004-2008.
Observăm că, în ansamblu, companiile străine sunt concentrate în sectoare mai intense în
capital, fapt ce presupune un nivel mai înalt de tehnologizare şi, respectiv, o valoare mai mare
a activelor care revin unui angajat. Graficul 8 relevă o diferență notabilă a acestui indicator
dintre companiile fără capital străin sau cu o cotă mică a capital străin în total capital (de la 1%
la 25%), în comparație cu companiile unde prezența investitorului străin este mai mare.
Graficul 8. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale per angajat, conform
ponderii capitalului străin în companie, MDL, 2004-2008
300
250
200
Mii MDL
150
100
50
0
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
Cu toate acestea, o privire mai amănunţită asupra datelor relevă variaţii mari la nivelul sec-
toarelor. Tabelul 5, cu mici excepţii, confirmă că investiţiile străine ghidate de costuri sunt
tradiţional orientate spre export, iar cele atrase de conjunctura favorabilă a pieţei interne sunt
orientate spre satisfacerea cererii locale (mai multe vedeţi în subcapitolul 2.3.). Astfel, sec-
toarele cu investiţii străine în sectoarele cele mai intensive în capital (indicator calculat ca
raport total active per angajat) sunt orientate spre piaţa internă. Aceste companii promovează
o politică investiţională mai intensă (vedeţi mai multe în subcapitolul 2.4.), fapt ce a dus la
creşterea esenţială a valorii activelor pe parcursul ultimilor ani. În categoria respectivă, în mod
surprinzător nimeresc şi sectoare considerate, în mod tradiţional, ca fiind intense în forţă de
muncă (activităţi financiare, tranzacții imobiliare, servicii prestate întreprinderilor). Informația
completă cu privire la intensitatea în capital sau în forță de muncă a sectoarelor economiei
este prezentată în Anexa 3.
Pe de altă parte, sectoarele cu o intensitatea mai mare a forţei de muncă, sunt orientate spre
pieţele externe, şi companiile din acest sector promovează o politică investiţională mai pasivă.
Aceasta explică includerea unor sectoare considerate, la general, drept fiind intense în capital,
în categoria celor intense în forţa de muncă (producţia de maşini şi aparate electrice, produc-
ţia de mobilier şi alte activităţi industriale, fabricarea de maşini şi echipamente). Totodată, în
aceeaşi categorie sunt incluse şi sectoarele unde companiile, în mod tradiţional, operează pe
baza contractelor lohn, utilizând intens forţa de munca locală (fabricarea de articole de îmbră-
căminte şi repararea şi vopsirea blănurilor, producția de piei, de articole din piele și fabricarea
încălțămintei).
Tabelul 5. Top-10 sectoare cu companii cu capital străin categorizate conform intensităţii capitalului
sau a forţei de muncă
Sectoarele cele mai intensive Sectoarele cele mai intensive

Valoarea Valoarea
în capital în forța de muncă
Total Total
Cod Cod
Descrierea active per Descrierea active per
CAEM CAEM
angajat angaja
I642 Telecomunicatii 1034889,0 D16 Fabricarea produselor de 4313,7

tutun
E401 Productia si distributia 794493,8 D31 Productia de masini si 6113,9

energiei electrice aparate electrice
K70 Tranzactii imobiliare 318979,3 D18 Fabricarea de articole de 7509,7

imbracaminte; prepararea si
vopsirea blanurilor
D37 Recuperarea deseurilor 315919,1 D20 Prelucrarea lemnului si 8457,6

si resturilor de materiale fabricarea articolelor din
reciclabile lemn
O90 Eliminarea deseurilor si 256493,1 D36 Productia de mobilier si alte 10868,0

a apelor uzate; asanare, activitati industriale
salubritate si activitati similare
D26 Productia altor produse din 238948,3 D153 Prelucrarea si conservarea 12098,28
minerale nemetalifere fructelor si legumelor
A012 Cresterea animalelor 169702 D19 Productia de piei, de articole 14404,13

din piele si fabricarea
incaltamintei
J65 Activitati financiare 151881,8 D21 Fabricarea hirtiei si 17205,48

cartonului
K74 Alte activitati servicii prestate 149660,8 K72 Tehnica de calcul si activitati 17441
in principal intreprinderilor conexe
D154 Fabricarea uleiurilor si 149660,8 D29 Fabricarea de masini si 18433,63

grasimilor vegetale la animale echipamente
Surse: calculele autorilor pe baza datelor BNS;

Tabelul 6. Top-10 sectoare după media valorii activelor per companie cu capital străin
Ponderea
Total active
Cod capitalului
Descriere per companie,
CAEM străin în total
lei
capital, %
1 E402 Producţia şi distribuţia combustibilului gazos 3.092.055.419 28,3
2 E401 Producţia şi distribuţia energiei electrice 912.277.023 51,2
3 D26 Producţia altor produse din minerale nemetalifere 180.641.594 44,9
4 J65 Activităţi financiare 116.448.942 31,1
5 D159 Fabricarea băuturilor 112.909.484 27,4
6 I642 Telecomunicaţii 106.933.437 16,0
7 D21 Fabricarea hârtiei şi a cartonului 84.173.841 61,4
8 D158 Fabricarea altor produse alimentare 74.750.018 30,1
9 D23 Cocsificarea cărbunelului, distilarea ţiţeiului şi tratarea

combustibililor nucleari 69.475.358 66,1
10 G50 Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi

motocicletelor; comerţul cu amănuntul al carburanţilor 46.863.326 53,4
Deloc surprinzător, topul sectoarelor cu cele mai mari active per companie cu capital străin
sunt cele intense în capital. Acestea sunt reprezentate, în special, de sectorul energetic (Ta-
belul 6), unde activează inclusiv aşa companii-gigant ca „Moldova Gaz” S.A. (proprietate rusă)
şi „Red Union Fenosa” S.A. (proprietate spaniolă). Totodată, creşterea puternică a investiţiilor
străine directe în activităţile financiare (sectorul bancar, sectorul de asigurări, sectorul de lea-
sing) din anii 2007-2008 a determinat şi avansarea acestui gen de activitate în top. Pe seg-
mentul fabricării băuturilor, un impact major l-a avut activitatea companiilor de producere
a băuturilor alcoolice (vinuri, bere), iar în domeniul telecomunicaţiilor –companiile „Orange
Moldova” S.A. şi „Moldcell” S.A.. Informația completă cu privire la dimensiunea companiilor
(total active per companie) este prezentată în Anexa 2.
Această analiză ne conduce la concluzia că principalii factori care au atras cele mai mari
investiții în Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani au fost programele de privatizare sau
proiectele de convertire a datoriilor în acţiuni (în special, în sectorul energetic) și conjunctura
favorabilă a pieței interne (activitățile financiare și telecomunicațiile). Totodată, un alt factor
esenţial care a atras companiile străine în Moldova este costul redus al forţei de muncă, în
special în raport cu ţările din Europa Centrală şi de Sud-est şi în raport cu Rusia. Astfel, salariul
mediu lunar per angajat, în 2009, în Republica Moldova a constituit circa 174 Euro, în timp ce
în Ucraina acesta a fost de 198 Euro, Rusia – 481 Euro, iar România – 447 Euro7.
7
Datele birourilor naționale de statistică a țărilor respective.
CAPITOLUL 2.
IMPACTUL INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE
ASUPRA ECONOMIEI MOLDOVENEŞTI
2.1. Impactul ISD asupra creşterii economice
Deşi Republica Moldova se plasează printre statele „codaşe” conform stocului de ISD per ca-
pita (720 USD per capita în 2008, în comparaţie cu 826 USD în medie în ţările CSI, 2406 USD în
medie pe toate ţările în tranziţie şi 4335 USD în ţările Central şi Est-europene care au aderat
la UE), rolul benefic al acestora asupra economiei moldoveneşti nu poate fi neglijat. În primul
rând există câteva sectoare care s-au dezvoltat aproape exclusiv datorită ISD şi în care ponde-
rea acestora în prezent este de peste 50% (Tabelul 7).
Tabelul 7. Ponderea capitalului străin în sectoarele economice cu peste 20% capital străin (%), 2008
Ponderea
Cod capitalului
Descrierea
CAEM străin în
sector, %
D35 Productia altor mijloace de transport 93,4
D18 Fabricarea de articole de imbracaminte; prepararea si vopsirea blanurilor 66,8
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea titeiului si tratarea combustibililor nucleari 66,1
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 61,4
G50 Vinzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor;
comertul cu amanuntul al carburantilor pentru mijloacele de transport cu
motoare cu ardere interna 53,4
E401 Productia si distributia energiei electrice 51,2
D26 Productia altor produse din minerale nemetalifere 44,9
H55 Hoteluri si restaurante 35,7
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri, exclusiv comertul cu autovehicule si
motociclete 34,0
D19 Productia de piei, de articole din piele si fabricarea incaltamintei 31,5
J65 Activitati financiare 31,1
D158 Fabricarea altor produse alimentare 30,1
D24 Industria chimica 28,5
E402 Productia si distributia combustibilului gazos 28,3
K70 Tranzactii imobiliare 27,5
D25 Productia de articole din cauciuc si din material plastic 28,2
D159 Fabricarea bauturilor 27,4
D25 Productia de articole din cauciuc si din material plastic 27,4
D155 Fabricarea produselor lactate 26,9
K71 Inchirierea masinilor si a echipamentelor fara operator, a bunurilor personale
si de uz casnic 24,6
D29 Fabricarea de masini si echipamente 21,7
D152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste 21,3
Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor BNS
Capitolul 2. Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei moldoveneşti 23
Printre acestea se numără şi sectoare care au impact direct şi vital pentru funcţio-
narea normală a întregii economii. Astfel, participarea investitorului străin la privati-
zarea în sectorul de producţie şi distribuire a energiei electrice a rezolvat problema
datoriilor reciproce în sector şi a prevenit înrăutăţirea situaţiei până la proporţii si-
milare cu cea actuală din sectorul producţiei şi distribuţiei de energie termică. Însă,
sectorul de producţie şi distribuţie a energiei electrice, deşi este dominat de capital
străin, este reprezentat de numai un singur agent economic cu investiţii străine foarte
mari. Situaţia este similară şi în sectorul de cocsificare a cărbunelui, distilare a ţiţeiu-
lui şi tratare a combustibililor nucleari unde există doar două companii străine, sau
producţia cimentului, unde există un singur mare producător cu capital străin. Un alt
exemplu de sector economic care practic a fost creat de la zero de investitorii străini
sunt telecomunicaţiile mobile, reprezentat de două companii cu capital străin (plus
una cu capital de stat).
Însă alte sectoare economice sunt mai puţin concentrate în jurul unui singur mare
investitor străin. În unele sectoare dominate în prezent de ISD, investitorii străini au
pătruns mai târziu, dar au fost mai numeroşi, cum ar fi, de exemplu, fabricarea de
articole de îmbrăcăminte. În acest sector investiţiile străine directe au crescut după
2004 şi au fost determinate de investiţiile în întreprinderile de procesare externă a
producţiei şi pentru care Moldova a fost atractivă prin forţa de muncă mai ieftină
comparativ cu ţările europene.
În afară de cele dominate integral de capitalul străin, mai sunt şi alte sectoare atrac-
tive pentru investitori, deşi cu o pondere mai mică a investiţiilor străine. În Tabelul
7 sunt ilustrate toate sectoarele în care ponderea ISD în totalul capitalului social şi
suplimentar la nivel de sector este de peste 20%. Dintre acestea fac parte şi unele
sectoare tradiţionale pentru economia moldovenească, cum ar fi fabricarea băuturi-
lor, fabricarea produselor lactate. Totodată, majoritatea ramurilor industriei alimen-
tare – considerată în perioada sovietică un sector deosebit de competitiv - nu au
atras investiţii străine semnificative, ponderea acestora în sector fiind relativ scăzută
(Tabelul 8).
Şi în sectorul agricol - un alt sector „tradiţional” pentru economia moldovenească

- investiţiile străine au fost şi rămân foarte mici. Aceasta este consecinţa directă a
limitărilor la procurarea terenurilor agricole de către investitorii străini, ceea ce nu a
permis exploatarea plenară a celei mai valoroase resurse naturale pe care o deţine
Republica Moldova – solul fertil. Astfel, în sectorul de cultură vegetală doar 5,5% din
capital este capital străin, iar în sectorul de creştere a animalelor – doar 0,62%. Nici
nu ne aşteptăm ca investitorii străini să fie atraşi de aceste sectoare atât timp cât
aceştia legal nu pot intra în posesia elementului de bază a procesului tehnologic -
terenurile agricole.
Totodată, există câteva sectoare care în general nu au fost atrăgătoare pentru ISD,
inclusiv unele, dezvoltarea cărora se bazează integral pe tehnologii avansate şi pe
capital uman de cea mai înaltă calificare. Exemple de asemenea sectoare omise de pe
agenda investitorilor străini sunt producţia de aparatură şi instrumente medicale, de
precizie, optice şi de ceasuri, producţia de echipamente şi aparate de radio, televiziu-
ne şi comunicaţii, fabricarea de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou.
Tabelul 8. Ponderea capitalului străin în sectoarele economice cu mai puţin de 20% capital străin, anul
2008, % din total capital pe sector
Cod
Descriere Ponderea
CAEM
O92 Activitati recreative, culturale si sportive 18,6
I642 Telecomunicatii 16,0
G52 Comert cu amanuntul; repararea obiectelor de uz casnic si personale 13,3
D22 Edituri, poligrafie si reproducerea materialelor informative 13,2
K74 Alte activitati servicii prestate in principal intreprinderilor 12,2
D151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne 9,6
D17 Fabricarea produselor textile 8,2
I63 Activitati anexe si auxiliare de transport; activitati ale agentiilor de turism 8,1
A013 Cultura vegetala asociata cu cresterea animalelor 7,7
D37 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile 7,6
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 6,7
A014 Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea animalelor (cu exceptia celor
sanitar-veterinare) 5,5
A011 Cultura vegetala 5,5
D20 Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din lemn 5,2
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale la animale 4,3
D36 Productia de mobilier si alte activitati industriale 4,1
I62 Transporturi aeriene 3,1
D31 Productia de masini si aparate electrice 3,0
O93 Activitati de servicii particulare 2,6
D156 Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si a produselor din amidon 2,2
D153 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 2,1
F45 Constructii 1,9
O90 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare 1,9
I60 Transporturi terestre 1,7
D16 Fabricarea produselor de tutun 1,4
D28 Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv productia de masini si utilaje 1,3
A012 Cresterea animalelor 0,6
O91 Activitati asociative 0
D33 Productia de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si productia de
ceasuri 0
I641 Activitati de posta si de curier 0
K73 Cercetare si dezvoltare 0
C1 Industria extractiva 0
D32 Productia de echipamente si aparate de radio, televiziune si comunicatii 0
A02 Silvicultura, exploatari forestiere si servicii anexe 0
B05 Pescuitul, piscicultura 0
D157 Fabricarea nutreturilor gata pentru animale 0
D27 Industria metalurgica 0
D30 Fabricarea de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou 0
D34 Productia mijloacelor de transport rutier 0
Cod
Descriere Ponderea
CAEM
E403 Aprovizionarea cu aburi si apa calda 0
E41 Captarea, epurarea si distributia apei 0
I61 Transporturi pe apa 0
Sursa: Calculele autorilor pe baza datelor BNS.
Nu doar analizele bazate pe date sectoriale, dar şi datele statistice din publicaţiile ordinare ale
BNS demonstrează că ISD au avut un rol major ca motor de creştere economică în Moldova.
Astfel, ponderea medie a investiţiilor străine în total investiţii brute de capital fix pe economie
a crescut de la 18,9% în 1995-1999, la 29,8% în 2000-2004 (36,7% dacă includem efectul „Uni-
on Fenosa” din 2000) şi la 30,1% în 2005-2008. Rolul esenţial al ISD în creşterea economică
din Moldova este demonstrat şi de creşterea esenţială şi aproape constantă a cotei întreprin-
derilor proprietate mixtă şi străină în PIB, de la 4,9% în 1995-1999 la 10,4% în 2000-2004 şi la
15,2% în 2005-2008 (Graficul 9). În contextul crizei financiare globale ponderea ISD în investiţi-
ile brute de capital fix au scăzut la 7,1%, dar cota în PIB a întreprinderilor cu proprietate mixtă
şi străină nu s-a schimba esenţial, conform estimărilor noastre.
Graficul 9. Evoluţia cotei companiilor cu capital străin în PIB şi a cotei ISD în finanţarea investiţiilor
brute de capital fix, % din total.
cota companiilor cu capital străin în PIB

cota ISD în inves�ţii brute de capital fix (axa din dreapta)
25 70
60
20
50
15 40
10 30
20
5
10
0 00
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Surse: calculele autorilor pe baza datelor BNS si BNS.
Utilizând datele furnizate de BNS pentru acest studiu, noi am analizat contribuţia ISD la creş-
terea economică prin prisma creşterii veniturilor din vânzări în dependenţă de ponderea ca-
pitalului străin, atât la nivelul întregii economii, cât şi la nivel de sectoare economice. Aceasta
permite identificarea sectoarelor în care ISD au avut un rol major în raport cu cele în care con-
tribuţia ISD a fost insignifiantă. La nivelul întregii economii, din 2004 până în 2008, veniturile
din vânzări ale companiilor cu capital străin au crescut de 2,5 ori8, în comparaţie cu o rată de
creştere de 2,1 ori a veniturilor companiilor autohtone. O rată mai semnificativă de creştere
a fost înregistrată la companiile străine care au nu doar o prezenţă formală a investitorului
străin, ci cu ponderea capitalului străin de peste 25% (Graficul 10).
8
Aici şi mai departe ratele de creştere şi descreştere sunt reflectate în expresia nominală, deoarece Expert-Grup nu a
dispus de dezagregările suficiente ale indicilor preţurilor industriale necesare pentru a calcula creşterea reală.
Graficul 10. Creşterea veniturilor din vânzări în 2004-2008 în dependenţă de ponderea capitalului
străin în capitalul companiei, %
350
Creşterea veniturilor din vânzări, %
300
250
200
150
100
50
0
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
Sectoarele cu cea mai puternică creştere a veniturilor din vânzări în perioada 2004-2008 sunt
cele cu ponderea relativ înaltă a ISD (Tabelul 9). Mai mult ca atât, există sectoare în care veni-
turile din vânzări au crescut aproape în exclusivitate datorită intrării pe piaţa moldovenească a
investitorilor străini. Acesta este cazul distilării ţiţeiului, unde 2 întreprinderi cu capital străin a
contribuit la creşterea semnificativă a veniturilor din vânzări în acest sector.
Tabelul 9. Sectoarele economice cu cea mai înaltă creştere a veniturilor din vânzări 2004-2008.
Creşterea Ponderea
Cod
Descriere veniturilor din capitalului
CAEM
vânzări, ori străin, %
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea titeiului si tratarea
combustibililor nucleari 53 66,1
D35 Productia altor mijloace de transport 8,3 93,4
J65 Activitati financiare 6,8 31,1
G50 Vinzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si
motocicletelor; comertul cu amanuntul al carburantilor
pentru mijloacele de transport cu motoare cu ardere interna 4,6 53,4
D152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste 3,7 21,3
D24 Industria chimica 3,7 28,5
Totuşi, o analiză dezagregată la nivel de sectoare economice relevă faptul că nu în toate sec-
toarele veniturile din vânzări ale companiilor cu capital străin au crescut mai puternic în com-
paraţie cu cele ale companiilor autohtone. În industria alimentară în ansamblu, fabricarea
produselor textile, prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn, fabricarea hârtiei
şi cartonului, producţia altor mijloace de transport, întreprinderile autohtone au înregistrat
creşteri mai semnificative a veniturilor din vânzări în comparaţie cu întreprinderile străine.
La nivelul întregii industrii prelucrătoare nu există o corelaţie pozitivă semnificativă între creş-
terea volumului de producţie pe sectoare şi ponderea capitalului străin în companii. Astfel,
chiar dacă în ramurile industriei alimentare ponderea investițiilor străine a fost mai mică decât
în industria nealimentară, cererea internă înaltă pe parcursul ultimilor ani pentru produsele
alimentare a contribuit la creșterea veniturilor din vânzări în sector la fel de semnificativ ca în
sectoarele industriei nealimentare.
2.2. Competitivitatea companiilor cu capital străin faţă de

companiile locale
Adeseori se invocă argumentul că companiile cu capital străin sau mixte sunt în mod necesar
mai competitive decât cele locale. Pentru a analiza valabilitatea acestui argument, am utilizat
doi indicatori ce reflectă gradul de competitivitate: 1) penetrarea pe piaţă comparată cu pon-
derea capitalului străin în sector şi 2) vânzările per angajat.
Datele existente nu permit stabilirea unei corelații univoce între penetrarea pe piață a vânzări-
lor și ponderea capitalului străin, situaţia variind mult de la un sector la altul (Tabelul 10).
Tabelul 10. Sectoarele economice conform raportului dintre penetrarea pe piaţă a vânzărilor şi a
ponderii capitalului străin
Penetrarea vânzărilor pe piaţă mai mică ca Penetrarea vânzărilor pe piaţă mai mare ca
ponderea capitalului străin la nivel de sector ponderea capitalului străin la nivel de sector
Cod Cod
Descrierea Descrierea
CAEM CAEM
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea D26 Productia altor produse din minerale
titeiului si tratarea combustibililor nemetalifere
nucleari
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului E402 Productia si distributia combustibilului

gazos
E401 Productia si distributia energiei electrice D159 Fabricarea bauturilor
D155 Fabricarea produselor lactate J65 Activitati financiare
D35 Productia altor mijloace de transport K71 Inchirierea masinilor si a echipamentelor

fara operator, a bunurilor personale si de
uz casnic
D29 Fabricarea de masini si echipamente D152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a

produselor din peste
H55 Hoteluri si restaurante I642 Telecomunicatii

Sursa: ratingul autorilor pe baza datelor BNS
Veniturile din vânzări per angajat reprezintă un alt indicator important pentru analiza poziţiei
pe piaţă a companiilor, determinarea competitivităţii acestora şi a eficienţei politicilor de mar-
keting. La nivelul întregii economii moldoveneşti se înregistrează o corelaţie destul de slabă
între veniturile din vânzări per angajat şi ponderea capitalului străin în sectoarele economice
(Graficul 11).
Graficul 11. Corelaţia dintre ponderea capitalului străin în capitalul companiilor şi venituri din vânzări/
angajat, 2008.
900
800
700
din vânzări 2004-2008, %
Creşterea veniturilor
600
500
400
300 linie de regresie
200
100
0
0 10 20 30 40 50 60 70
ponderea capitalului străin 2008, %
Graficul 12. Veniturile din vânzări/angajat pe grupe de întreprinderi după ponderea capitalului străin
în capitalul companiei, MDL.
1000
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
900
800
700
600
Mii MDL
500
400
300
200
100
0
2004 2005 2006 2007 2008
Însă o asemenea legătură este vizibilă la nivelul grupelor de companii după ponderea capi-
talului străin. Astfel, din 2004 până în 2008 întreprinderile cu capital străin au înregistrat în
mod constant venituri din vânzări per angajat superioare companiilor locale în ansamblu pe
economie (Graficul 12), cât şi la nivelul majorităţii sectoarelor (vedeţi Anexa 1). Corelaţia dată
este validă pentru toate sectoarele economice cu excepţia industriei alimentare în ansamblu,
fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn, unde com-
paniile autohtone au înregistrat venituri din vânzări per angajat superioare faţă de companiile
aflate în proprietate străină şi mixtă. În aceste sectoare producătorii autohtoni au fost mai com-
petitivi, probabil datorită experienței mai îndelungate pe piața moldovenească și a gradului de

cunoaștere a pieței locale. O altă explicaţie este că în unele sectoare (spre exemplu, fabricarea
produselor textile), companiile locale generează valoarea adăugată şi nu doar sunt integrate în
lanţurile valorice ale companiilor străine pe baza angajamentelor de procesare externă.
Astfel, analiza arată că companiile străine tind să fie poziţionate mai bine pe piaţa locală, poli-
ticile de marketing ale acestora sunt mai eficiente, iar în medie acestea sunt mai competitive.
Aceasta se referă atât la economie în ansamblu, cât şi la majoritatea sectoarelor economice în
parte. Există totuşi şi unele sectoare în care companiile locale rămân mai competitive.
2.3. ISD şi eficienţa managementului companiilor

Eficienţa vânzărilor este analizată cu ajutorul unor asemenea indicatori ca raportul costurilor de
producţie la total vânzări şi rotaţia stocurilor. Analiza ponderii costurilor de producţie în total
venituri din vânzări a demonstrat că companiile cu o pondere majoritară a capitalului străin, pe
parcursul ultimilor ani, înregistrează mai mici costuri raportate la o unitate de produs/serviciu
vândut (Graficul 13). Este necesar de menţionat că companiile străine au reuşit o asemenea
performanţă având şi salarii mai mari plătite angajaţilor, fapt ce se reflectă asupra costului total
al vânzărilor. Explicaţia majoră constă în efectul producerii de scară care derivă din faptul că
companiile cu capital străin, per ansamblu, au dimensiuni mai mari faţă de cele autohtone.
Aceasta le permite să desfăşoare linii de producere mai extensive, creşterea volumului de pro-
ducţie fiind asociată, în mod normal, cu diminuarea costurilor unitare. În final, aceasta permite
companiilor străine să fie mai competitive prin preţ şi să câştige teren în faţa celor autohtone.
Graficul 13. Ponderea costurilor în total venituri din vânzări conform ponderii capitalului străin în
capitalul companiei, %
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%

100
95
90
85
%
80
75
70
65
60
2004 2005 2006 2007 2008
Cele mai mici costuri unitare sunt înregistrate în sectorul telecomunicaţiilor, în medie 53,9%
din vânzări în 2008, iar costurile înregistrate de companiile cu capital autohton sunt semnifica-
tiv mai mari faţă de cele înregistrate de companiile cu capital străin. Alte sectoare, unde au fost
atestate diferenţe majore dintre nivelul de eficienţă a vânzărilor în companiile cu capital străin
faţă de cele cu capital autohton sunt (vezi mai multe detalii în Anexa 4):
 producţia altor mijloace de transport;

 producţia de mobilier şi alte activităţi industriale;
 activităţile financiare;
 industria chimică;
 comerţul cu amănuntul; repararea obiectelor de uz casnic;
 construcţii.
În toate aceste sectoare, eficienţa vânzărilor creşte odată cu creşterea ponderii capitalului
străin în companii. Această performanţă este determinată de nivelul relativ mai înalt de teh-
nologizare, precum şi dimensiunile relativ mari ale companiilor străine şi, respectiv, efectul
producţiei de scară. O altă cauză este eficienţa strategiilor de marketing care influenţează po-
ziţionarea şi penetrarea pe piaţă a companiilor, fapt ce se reflectă asupra eficienţei vânzărilor.
Totodată, există o serie de sectoare unde companiile cu capital străin au înregistrat perfor-
manţe mai proaste la capitolul eficienţei vânzărilor, faţă de cele cu capital autohton. Aceste
sectoare includ:
 cultura vegetală;
 prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor;
 transporturi terestre;
 activităţi anexe şi auxiliare de transport; activităţi ale agenţiilor de turism;
 tranzacţii imobiliare.
Analizând ponderile de capital străin în companiile din sectoarele enumerate mai sus putem
observa că, cu mici excepţii, sectoarele cele mai atractive pentru investitorii străini au înre-
gistrat şi o eficienţă mai mare a vânzărilor. În acelaşi timp, în sectoarele care s-au dezvoltat
preponderent pe baza capitalului autohton, companiile cu capital străin au înregistrat costuri
unitare mai mari.
Un alt indicator al eficienţei managementului este gestiunea stocurilor, aspect de care depinde
solvabilitatea companiilor. Solvabilitatea este influenţată de viteza rotaţiei stocurilor, aceasta
fiind calculată ca raport dintre volumul vânzărilor şi valoarea stocurilor. Graficul 14 relevă o
corelaţie negativă dintre ponderea capitalului străin în capitalul companiilor şi viteza de rotaţie
a stocurilor. Teoria managementului corporativ ar deduce din aceasta că companiile cu capital
străin demonstrează o gestionare mai ineficientă a stocurilor sau/şi că întâmpină mai multe
probleme la capitolul pieţelor de desfacere. Însă această concluzie nu prea se împacă cu reali-
tate, mai ales luând în consideraţie faptul că companiile cu capital străin înregistrează mai mari
vânzări per angajat. Cauza acestui aparent paradox constă în dimensiunea stocurilor deţinute
de companii. Deoarece, companiile cu capital autohton sunt, de regulă, de dimensiuni mai
mici şi înregistrează venituri din vânzări mai mici per angajat, acestea nu sunt orientate spre
acumularea volumelor mari de stocuri. În acelaşi timp, companiile cu capital străin, având cifre
de afaceri mai mari, au o politică diferită de gestiune a stocurilor, care permite acumularea
unor volume mai mari de stocuri păstrate pe perioade mai lungi de timp. Respectiv, şi rata de
rotaţie a stocurilor în aceste companii este mai mică.
Totodată, rata respectivă se încadrează în valori admisibile din punct de vedere financiar, fiind
superioară nivelului minim necesar (5 unităţi, indicator adimensional). Excepţie face categoria
de companii cu ponderea capitalului străin de la 51% la 75%, în care se încadrează un număr
mai mic de companii. Prin urmare, o rotaţie a stocurilor mai lentă, observată la companiile cu
capital străin pare destul de firească pentru mărimea acestora. Mai mult ca atât, în cele mai
multe cazuri, companiile cu capital străin pot beneficia de mai multe surse externe de finanţa-
re a mijloacelor circulante, fapt ce permite întreţinerea volumelor de stocuri respective.
Graficul 14. Rata medie de rotaţie a stocurilor în 2004-2008, conform ponderii capitalului străin în
capitalul companie, %
7
6,60
6,5
6,11 5,94
6
5,68
5,5
5
%
4,5
4
3,72
3,5
3
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
Tabelul 11. Distribuirea sectoarelor în dependenţă de evoluţia ratei de rotaţie a stocurilor conform
ponderii capitalului străin în companii
Rata de rotaţie a stocurilor creşte odată cu Rata de rotaţie a stocurilor scade odată cu
creşterea ponderii capitalului străin creşterea ponderii capitalului străin
Creşterea animalelor Fabricarea produselor lactate
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea altor produse alimentare
Fabricarea produselor textile Industria chimică
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; prepararea Producţia articolelor din cauciuc şi din material
şi vopsirea blănurilor plastic
Prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv
lemn producţia de maşini şi utilaje
Edituri poligrafice şi reproducerea materialelor Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale
informative
Producţia altor produse din minerale nemetalifere Construcţii
Fabricarea de maşini şi echipamente
Producţia de maşini şi aparate electrice
Alte activităţi şi servicii prestate în principal
întreprinderilor.
Fireşte, această situaţie nu este comună tuturor sectoarelor (Tabelul 11). Astfel, în sectoarele
orientate spre export (ex: textilele, îmbrăcămintea, maşini şi echipamente, aparate electrice),
companiile cu capital străin înregistrează rate de rotaţii mai mari a stocurilor faţă de cele cu
capital autohton (mai multe detalii vezi Anexa 5). Probabil aceasta se explică prin faptul că
companiile cu capital străin au mai multe contacte stabilite cu cumpărătorii de peste hotare
şi, respectiv, întâmpină mai puţine dificultăţi legate de pieţele externe de desfacere. Pe de
altă parte, într-o serie de sectoare companiile cu capital străin înregistrează rotaţii mai lente a
stocurilor, fie din cauza politicilor diferite de gestiune a stocurilor faţă de companiile cu capital
autohton, menţionată anterior, fie datorită problemelor ce ţin de comercializarea produselor.
2.4. Influenţa capitalului străin asupra investiţiilor

corporative
Per ansamblu, companiile cu capital străin, promovează o politică investițională mai activă,
fapt ce se reflectă, la rândul său, asupra extinderii acestor companii atât ca dimensiuni (va-
loarea activelor per companie), cât și ca producție de scară (volumul producției per compa-
nie). Performanțele economice mai bune ale companiilor cu capital străin, precum și accesul
mai larg la sursele externe de finanțare au determinat o valoare medie mai mare a intrărilor
de active materiale și nemateriale în companiile cu capital străin în ultimii ani (Graficul 15).
Companiile cu cele mai mari ponderi ale capitalului străin (76-100%) înregistrează un volum
de investiții de aproximativ 5 ori mai mare față de celelalte companii, iar companiile care
funcționează totalmente pe baza capitalului autohton, înregistrează un volum nesemnificativ
de investiții (circa 1,9 mil. MDL).
Graficul 15. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale per companie pentru
perioada 2004-2008, conform ponderii capitalului străin în companii, mil. MDL
30
25
20
Mil. MDL
15
10
0
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
Existenţa capitalului străin are, astfel, un impact sesizabil asupra activităţii de investiţii a com-
paniilor. În 2008 ponderea investiţiilor în active materiale şi nemateriale a companiilor străi-
ne a constituit 43% din investiţiile totale ale tuturor companiilor la nivelul întregii economii.
Aceasta reprezintă un nivel semnificativ mai înalt comparativ cu ponderea capitalului străin în
economie. Totuşi, o creştere semnificativă a investiţiilor în active materiale şi nemateriale ale
companiilor cu capital străin a avut loc abia în 2008, până atunci nivelul acestora figurând în jur
de 30% (Graficul 16). Cel mai rapid au crescut investiţiile companiilor cu capital preponderent
străin (76-100%), indicând asupra faptului că anume acestea sunt predispuse în primul rând
să-şi extindă activitatea.
Graficul 16. Structura investiţiilor în active pe termen lung, la nivelul întregii economii, pe grupe de
companii după ponderea capitalului străin în companii, %
100%
90%
80%
ponderea inves�ţiilor în
ac�ve pe termen lung
70%
60% 76-100%
50% 51-75%
40%
26-50%
30%
20% 1-25%
10% 0%
0%
2004 2005 2006 2007 2008
Mai mult ca atât, dacă analizăm intrările de active nemateriale, constatăm că în 2008 în pro-
porţie de 70% acestea aparţineau companiilor cu capital străin. Aceasta se datorează, în mare
parte, numeroaselor companii cu capital străin din domeniul IT în Republica Moldova. Deşi
numărul companiilor străine din sectorul tehnicii de calcul şi a activităţilor conexe reprezintă
21,6% din numărul total de întreprinderi din sector (86 din 398 întreprinderi înregistrate),
acestea întreprinderi sunt în medie mai mari (ca şi valoare a activelor) şi care s-au extins mai
puternic pe parcursul ultimilor ani.
La nivelul întregii economii, ponderea activelor materiale şi nemateriale intrate în total active
pentru întreprinderile autohtone a stagnat, în timp ce pentru întreprinderile străine acest indi-
cator a fost în creştere, depăşind cu mult întreprinderile autohtone (Graficul 17). Aceasta are
loc însă în mare parte pe baza intrării de active în companiile cu peste 50% capital străin, restul
companiilor mixte nu au fost mai eficiente în comparaţie cu întreprinderile autohtone în ceea
ce priveşte achiziţionarea de active pe termen lung.
Graficul 17. Ponderea intrărilor de active pe termen lung în total active în întreprinderile autohtone şi
cele cu capital străin, %
25
autohtone străine
20
15
10
0
2004 2005 2006 2007 2008

Analiza datelor privind valoarea activelor deţinute de companii relevă faptul că companiile cu
capital străin sunt de dimensiuni mai mari, având la bilanţ o valoarea mai mare a activelor faţă
de cele autohtone (Graficul 18). Prin urmare, acestea dispun de un spectru mai vast de instru-
mente care le permit să fie mai competitive pe piaţă, să angajeze un număr mai mare de per-
soane şi să desfăşoare mai multe proiecte investiţionale. Pe parcursul ultimilor ani, indicatorul
respectiv a înregistrat o creştere, mai mult sau mai puţin constantă, cu excepţia grupurilor unde
capital străin este de 51-75% și 76-100%. Prin urmare, dinamizarea fluxurilor investiţionale de
peste hotare a condiţionat creşterea dimensiunilor companiilor cu capital străin, determinând
astfel importanţa tot mai pronunţată a investiţiilor străine pentru economia naţională a Repu-
blicii Moldova. Totodată, o valoare mai mare a activelor este un atu în plus în concurenţa pentru
resursele creditoare ale băncilor comerciale. Astfel, companiile cu capital străin pot beneficia
de o confidenţă mai mare din partea băncilor locale, având un acces mai mare la capital, luând
în consideraţie valoarea mai mare a activelor care ar putea fi depusă în calitate de gaj. Chiar
dacă au acces mai larg la capital străin mai ieftin, avantajele dimensiunilor le permit companii-
lor cu capital străin să contracteze mai uşor şi credite bancare, dacă au nevoie.
Graficul 18. Valoarea activelor per companie, conform ponderii capitalului străin în companie,
perioada 2004-008, milioane MDL
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%

60
Milioane
50
40
30
20
10
0
2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS
Totuşi, nu în toate sectoarele poate fi observată această corelaţie, cum ar fi cele care, pe parcur-
sul ultimilor ani, s-au dezvoltat preponderent pe baza capitalului autohton. Astfel, companiile
autohtone specializate în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din car-
ne, fabricarea produselor de tutun, prelucrarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile şi
transporturi aeriene sunt de dimensiuni mai mari faţă de cele cu capital străin. Totodată, există
câteva sectoare unde, chiar dacă este prezent mai mult capital străin, companiile autohtone, sunt
de dimensiuni mai mari faţă de cele cu capital străin, cu excepţia celor cu o pondere de la 76% la
100% a capitalului străin. Acestea sunt: fabricarea produselor lactate, fabricarea uleiurilor şi gră-
similor vegetale la animale şi producţia de mobilier şi alte activităţi industriale. Mai multe detalii
vedeți în Anexa 2. Per ansamblu, sectoarele menţionate au rămas niţel în afara ariei de interes
a investitorilor străini, atât din cauza unor aranjamente anti-competitive pe unele segmente ale
pieţii, instituite inclusiv din cauza indiferenţei agenţiilor de reglementare ale statului, cât şi din
cauza pieţei mici de desfacere şi lipsei avantajelor competitive faţă de alte state din regiune.
Tabelul 12 sugerează că investiţiile străine directe înregistrate în Republica Moldova pe par-

cursul ultimilor ani pot fi clasificate în 2 mari categorii: investiţii ghidate de costuri sau preţul
factorilor de producţie (cost-driven investments) orientate spre export, şi investiţii ghidate de
potenţialul pieţei autohtone (market-driven investments), orientate spre satisfacerea cererii
interne. Prin urmare, în partea stângă a tabelului au nimerit o serie de sectoare orientate
preponderent spre piața internă: telecomunicațiile, fabricarea produselor lactate, producția
și distribuția combustibilului gazos, activități financiare, transporturi aeriene tranzacții imobi-
liare, care au înregistrat cele mai mari investiții per companie din ultimii ani. În același timp,
cele mai mici investiții per companie din ultimii ani au fost înregistrate în așa sectoare precum:
producția altor mijloace de transport, tehnică de calcul și activități conexe, producția de mo-
bilier, care sunt orientate, în mare parte, spre export, care au incluse în partea dreaptă a tabe-
lului. Excepție în acest sens au făcut o serie de sectoare unde, de altfel, ponderea capitalului
străin este, de-a dreptul, neînsemnată: transporturi terestre, activități de servicii particulare,
recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile.
Tabelul 12. Primele 10 sectoare cu cele mai mari și cele mai mici investiții per companie, valoarea
medie din anii 2004-2008
Primele 10 sectoare cu cele mai mari investiții Primele 10 sectoare cu cele mai mici investiții
per companie per companie
Cod Valoarea, Cod Valoarea,

Descrierea Descrierea
CAEM MDL CAEM MDL
E401 Productia si distributia 364102363,4 D16 Fabricarea produselor de tutun 235429,2
energiei electrice
I642 Telecomunicatii 49569770,2 K71 Inchirierea masinilor si a 256125,8
echipamentelor fara operator,
a bunurilor personale si de uz
casnic
D26 Productia altor produse 29791670 K72 Tehnica de calcul si activitati 300709,6
din minerale nemetalifere conexe
D159 Fabricarea bauturilor 13770083,1 D35 Productia altor mijloace de 335655,1
transport
E402 Productia si distributia 9661831,5 D36 Productia de mobilier si alte 362115,7
combustibilului gazos activitati industriale
D155 Fabricarea produselor 9506753 D23 Cocsificarea carbunelui, 379123
lactate distilarea titeiului si tratarea
combustibililor nucleari
K70 Tranzactii imobiliare 7353438,4 D20 Prelucrarea lemnului si 380544,4
fabricarea articolelor din lemn
D158 Fabricarea altor produse 6695782,9 D37 Recuperarea deseurilor si re- 396877
alimentare sturilor de materiale reciclabile
J65 Activitati financiare 5778184,9 O93 Activitati de servicii particulare 541984,3
D21 Fabricarea hirtiei si 5479013,3 I60 Transporturi terestre 779376,2
cartonului
În concluzie, companiile cu capital străin sunt de dimensiuni mai mari și promovează o politică
investițională mai activă față de companiile cu capital autohton. Producția de scară mai mare,
performanțele economice mai bune și accesul mai larg la surse externe de finanțare au permis
companiilor cu capital străin să înregistreze valori esențial mai mari a intrărilor de active mate-
riale și nemateriale pe parcursul ultimilor ani. Totodată, s-a demonstrat că, cu anumite excepții,
companiile orientate spre satisfacerea cererii interne promovează o politică investițională mai
activă față de cele orientate preponderent spre export.
2.5. Impactul ISD asupra comerţului extern (exporturilor)

La etapa de planificare a acestui studiu, Expert-Grup a mizat pe faptul că va putea obţine de la
Biroul Naţional de Statistică date din rapoartele financiare la nivel de întreprindere (codificate
astfel încât să fie păstrat anonimatul) integrate prin intermediul codului fiscal cu datele din
declaraţiile vamale ale întreprinderilor respective. Acest set de date ar fi permis analizarea
impactului ISD asupra fluxurilor comerciale externe ale ţării şi identificarea mai mult sau mai
puţin exactă a direcţiei şi intensităţii legăturilor cauzale. Însă, din varii motive, asemenea date
nu a fost posibil de obţinut, de aceea analiza se bazează în mare parte pe legătura de cores-
pondenţă pe care Expert-Grup a stabilit-o independent între sectoarele de activitate (pe baza
Clasificatorului Activităţilor în Economia Naţională) şi grupele de mărfuri (pe baza Clasificării
Standard a Comerţului Internaţional) şi servicii exportate (pe baza Clasificării Serviciilor în Ba-
lanţa de Plăţi). Stabilirea acestei corespondenţe se bazează pe ipoteza realistă că genurilor de
activitate le sunt specifice mărfuri tipice pe care acestea le exportă. Acelaşi artificiu nu poate fi
aplicat în cazul importurilor, deoarece corespondenţa dintre bunurile intermediare importate
şi genurile de activitate este mult mai neclară. În categoria mărfuri exportate ne-am limitat
numai la sectoarele agricultură şi industrie, iar în categoria servicii exportate - la ramura cal-
culatoare şi activităţi conexe. În Anexa 6 este ilustrată corespondenţa dintre acele denumiri de
mărfuri şi sectoare de activitate pentru care a fost posibilă de stabilit această corespondenţă.
Evident, corespondenţa dintre sectoarele de activitate şi grupele de mărfuri şi servicii comer-
cializabil internaţional este una aproximativă, din care cauză şi concluziile noastre sunt destul
de precaute.
Analiza efectuată permite, totuşi, constatarea anumitor lucruri. Astfel, există o corelaţie foarte
strânsă între valoarea exportului unui sector economic şi numărul de companii cu capital străin
care activează în respectivul sector (corelaţia dintre valoarea exporturilor şi cota ISD în secto-
rul respectiv este practic nulă). Implicaţia de politică a acestei legături ar putea să pară eviden-
tă: Guvernul trebuie să asigure venirea cât mai multor companii cu capital străin dacă doreşte
să sporească valoarea exporturilor. Dar este evident că această corelaţie este mai degrabă una
firească din punct de vedere aritmetic (prin definiţie, mai multe companii într-un sector = mai
multe vânzări la export a acestui sector) decât economic.
În multe sectoare, creşterea numărului de companii cu capital străin într-adevăr a fost însoţită
de creşterea exporturilor. De exemplu, în 2004-2008 creşterea exportului materialelor plastice
(219%) a fost însoţită de o creştere puternică şi a numărului de companii cu ISD care activează
în sectorul respectiv (de la 15 în anul 2004 la 30 în anul 2008). Sectorul serviciilor informatice
este un alt exemplu similar, unde creşterea medie anuală a exporturilor de circa 80% a fost
însoţită de o creştere medie anuală cu 48% a numărului de companii cu capital străin. Un alt
sector interesant este exportul „produselor de metale”: în 2005-2008 valoarea medie anuală
a exporturilor respective au crescut cu 80%, iar numărul de companii a ajuns de la 5 în anul
2004 la 24 în anul 2008. Dar nu toate sectoarele au fost atât de rapide în creştere exportului.
De exemplu, exportul de „articole şi accesorii de îmbrăcăminte” a crescut în medie anuală cu
14%, în timp ce numărul de companii cu ISD a crescut de 2,4 ori, de la 28 unităţi în 2004 la 67
în 2008. Mai multe detalii vizavi de valoarea exporturilor şi numărul de companii cu capital
străin vedeţi în Anexa 7.
Graficul 19. Creşterea numărului de companii cu ISD şi creşterea valorii exporturilor
180
Creşterea medie a numărului de companii cu ISD
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 50 100 150 200 250 300 350
Creşterea medie anuală a exporturilor pe sectoare de ac�vitate
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS;
Evident, este greu pe baza datelor imperfecte (vedeţi primul paragraf din această secţiune), de
stabilit direcţia legăturii cauzale, mai ales că această corelaţie aparent este foarte slabă (Grafi-
cul 18). De exemplu, creşterea numărului de companii cu capital străin în industria băuturilor
nu a stopat declinul exporturilor cauzat de factori exogeni foarte puternici (embargoul instituit
de Federaţia Rusă vizavi de importurile de băuturi alcoolice din Moldova). Pe de altă parte,
dispariţia întreprinderilor cu capital străin din sectorul „produse din piele şi blănuri prelucrate”
nu a împiedicat creşterea puternică a exporturilor din acest sector. Exact acelaşi lucru se poate
spune despre sectorul „aparate pentru telecomunicaţii, TV, audio, video”. Cu alte cuvinte, nici
numărul de companii cu capital străin într-un anumit an, nici creşterea numărului de companii
pe o durată mai mare de timp, nu explică suficient de bine creşterea exporturilor în economia
moldovenească în ansamblu.
2.6. Influenţa ISD asupra producătorii locali

Investiţiile străine directe pot să aibă diverse repercusiuni asupra producătorilor naţionali. De
exemplu, pe orizontală, companiile străine sau mixte pot avea efecte pozitive şi negative. Efec-
tele pozitive se materializează dacă know-how-ul companiilor străine până la urmă ajunge să
fie învăţat şi însuşit şi de cele locale (inclusiv prin circulaţia forţei de muncă şi cadrelor de ma-
nagement de la companiile străine către cele locale). Însă efectele orizontale pot fi şi negative
dacă companiile străine intrate în ţară, se orientează în special la piaţa internă şi se angajează
într-o competiţie strategică cu cele locale, ultimele având toate şansele să nu reziste concu-
renţei. Pe verticală, ISD pot să aibă efecte pozitive dacă venirea acestora duce la apariţia noilor
lanţuri tehnologice în care furnizorii şi clienţii locali beneficiază de eficienţa sporită a compa-
niilor cu capital străin. Dar ISD pot să aibă şi efecte verticale negative, dacă aceste companii
preferă să lucreze cu furnizorii şi clienţii externi, fiind atraşi în special de costul mai mic al unor
factori de producţie locali (în special, munca).
Analiza efectelor orizontale am efectuat-o comparând evoluţia numărului de companii cu capi-

tal străin cu vânzările per angajat al companiilor locale. Datele statistice disponibile au acoperit
o perioadă prea scurtă de timp (2004-2008) şi nu au fost suficient de detaliate pentru ca să
formulăm careva concluzii univoce vizavi de efectele verticale ale ISD. Din această cauză, am
încercat să studiem efectele verticale cu ajutorul a două studii de caz: clusterul „articole de
îmbrăcăminte” şi clusterul „băuturi”.
Efectele orizontale ale ISD

Analiza efectuată permite identificarea câtorva sectoare relevante, în care vânzările companii-
lor locale corelează negativ cu numărul de companii cu capital străin prezente în sector. Astfel,
scăderea numărului de companii cu capital străin în sectorul „prelucrarea lemnului şi fabrica-
rea articolelor de lemn” pare să fi influenţat pozitiv creşterea vânzărilor la companiile locale. O
explicaţie validată de datele statistice este că companiile locale din acest sector pierd forţa de
muncă în favoarea celor cu capital străin. O anumită legătură negativă, deşi de intensitate mai
slabă, probabil există şi în sectorul „producţia de maşini şi aparate electrice”. Creşterea numă-
rului de competitori străini (de la 2 în 2004 la 5 în 2007) pare să incomodeze într-o anumită
măsură şi companiile moldoveneşti din sectorul „fabricarea hârtiei şi cartonului” (mai multe
detalii vedeţi în Anexa 8). Şi în aceste două sectoare se observă o plecare a muncitorilor de la
companiile moldoveneşti. Similară pare a fi şi situaţia în sectorul „prelucrarea şi conservarea
fructelor şi legumelor”, refluxul muncitorilor fiind şi mai puternic, şi acesta nu a fost compen-
sat de renovarea echipamentului.
Însă în majoritatea sectoarelor nu se observă un comportament „răpitor” din partea compa-

niilor cu capital străin vizavi de concurenţii locali. În Tabelul 13 sunt incluse primele 10 ramuri
în care creşterea numărului de companii cu capital străin a fost însoţită de o creştere puter-
nică atât a numărului de companii locale, cât şi a vânzărilor per angajat al companiilor locale.
Evident, nu afirmăm că evoluţia pozitivă a companiilor locale s-ar fi produs doar din cauza că
acestea simţeau „suflul rece” al competitorilor străini şi aceasta le-a impus să fie mai compe-
titive. În ultimă instanţă, toate sectoarele economiei moldoveneşti sunt încă departe de satu-
raţie ca şi număr de jucători şi ele vor continua încă mult timp să se dezvolte. Totuşi, se pare
că există câteva canale orizontale prin care prezenţa companiilor cu capital străin influenţează
pozitiv companiile locale. Multe companii locale imită şi preiau strategiile de marketing (cum
ar fi comerţul, activitatea hotelieră şi restaurantele), altele probabil că observă şi preiau ino-
vaţiile tehnologice (construcţiile, telecomunicaţiile). Totodată, există, se pare, şi un circuit de
personal, mai ales la nivel de management, care asigură transmiterea deprinderilor învăţate în
cadrul întreprinderilor cu capital străin către cele locale.
Generalizând la nivelul economiei în ansamblu, se poate afirma că efectele orizontale ale com-
paniilor care au ISD sunt pozitive, creşterea numărului acestora generând anumite efecte po-
zitive şi asupra competitorilor lor locali.
Tabelul 13. Top-10 ramuri semnificative (>10 companii cu capital străin) în care efectele orizontale ale
investiţiilor străine directe sunt pozitive
Cod Descrierea Indicator 2004 2005 2006 2007 2008

K74 Alte activitati număr companii cu ISD 72 88 119 163 189
servicii număr companii locale 945 1045 1182 1386 1585
prestate in
vânzări anuale per angajat 90029 110644 130257 151610 177684
principal
la companiile locale, MDL
intreprinderilor
G52 Comert cu număr companii cu ISD 108 123 133 169 187
amanuntul; număr companii locale 3696 4141 4629 5324 5856
repar. obiecte-
lor de uz casnic
si personale
Cod Descrierea Indicator 2004 2005 2006 2007 2008

D28 Fabricarea pro- număr companii cu ISD 5 11 13 18 24
duselor finite număr companii locale 222 256 287 334 376
din metal, excl.
produc. masini
si utilaje
H55 Hoteluri si număr companii cu ISD 27 36 42 59 62
restaurante număr companii locale 628 683 743 793 817
I642 Telecomuni- număr companii cu ISD 20 24 25 34 38
catii număr companii locale 167 244 302 323 253
F45 Construcţii număr companii cu ISD 33 35 51 63 60
număr companii locale 1158 1253 1405 1577 1694
G51 Comertul cu număr companii cu ISD 353 419 464 497 517
ridicata si număr companii locale 3561 3657 3789 3991 4039
intermedieri
G50 Vinzarea, număr companii cu ISD 27 31 38 43 45
intretinerea si
repararea au-
tovehiculelor si număr companii locale 668 756 822 914 927
motocicletelor;
comertul cu
amanuntul al vânzări anuale per angajat 266965 269414 399437 387119 533400
carburantilor la companiile locale, MDL
A011 Cultura număr companii cu ISD 20 22 30 29 30
vegetala număr companii locale 1118 1154 1160 1212 1214
D18 Fabricarea de număr companii cu ISD 29 37 50 57 67
articole de număr companii locale 135 153 171 192 195
imbracaminte;
prepar. si vops.
blanurilor
Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS;
Efectele verticale: clusterul „articole de îmbrăcăminte”

ISD au avut o contribuţie majoră la dezvoltarea sectorului de fabricare a articolelor de îmbră-
căminte. Astfel, deşi numărul întreprinderilor cu capital străin din sector reprezintă doar 26%
din numărul total de întreprinderi, veniturile din vânzări ale acestor companii acoperă 64% din
veniturile totale din vânzări ale sectorului. Concomitent cu creşterea înregistrată în sectorul
de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte s-a dezvoltat şi industria textilă şi de confecţii. To-
tuşi, creşterea înregistrată de companiile străine de fabricare a îmbrăcămintei iniţial nu a avut

impact pozitiv asupra numărului de întreprinderi textile care furnizează materie primă secto-
rului de fabricare a îmbrăcămintei. În 2005 numărul acestora chiar a scăzut cu 8%, începând
să crească doar din 2006. Totodată, s-a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor din
vânzări a companiilor străine de textile în anii 2005-2006, şi mai târziu creşterea veniturilor din
vânzări a companiilor autohtone (graficul 20).
Graficul 20. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări pe sectoare de activitate, %
Fabricarea ar�colelor de îmbrăcăminte Tex�le şi confecţii (companii străine)

Tex�le şi confecţii (companii autohtone)
600
500
400
300
%
200
100
0
2005 2006 2007 2008
Astfel, iniţial companiile cu capital străin, specializate în fabricare a articolelor de îmbrăcămin-

te şi activând pe baza contractelor de procesare externă a producţiei în mare parte, impor-
tau materia primă sau se deserveau la companiile de textile subsidiare plasate în Republica
Moldova, ceea ce a determinat creşterea mai timpurie a veniturilor din vânzări ale acestora.
Creşterea puternică a veniturilor din vânzări a companiilor textile locale în 2007 indică asupra
faptului că unele companii de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte s-au orientat şi către
furnizorii locali. De ex. în ramura de pregătire a fibrelor şi filare în lână companiile străine şi-au
retras capitalul, din 2007 acest segment fiind deservit doar de companiile locale, unde a avut
loc o creştere de peste 27 de ori a veniturilor din vânzări. De asemenea, în ţesătorie şi fabrica-
rea articolelor confecţionate din textile, cu excepţia îmbrăcămintei, creşterea mai importantă
a veniturilor din vânzări a fost înregistrată în companiile autohtone din 2007 care s-au orientat
atât la exportul produselor, dar şi la deservirea companiilor străine de fabricare a articolelor
de îmbrăcăminte noi intrate pe piaţa moldovenească (Tabelul 14). Cu toate că exportul acestor
produse a crescut, rata de creştere a fost inferioară ratei de creştere a veniturilor din vânzări,
fapt ce indică asupra creşterii cererii interne (nu doar a cererii externe), inclusiv de la compa-
niile străine de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte care au crescut ca număr şi volum de
producţie mai rapid decât companiile locale.
Tabelul 14. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări a companiilor din sectorul textile şi confecţii, %
Descrierea genului de activitate companii 2005 2006 2007 2008

Pregatirea fibrelor si filarea in fire autohtone 56,9 107,7 2745,2 83,2
străine 93,8 19,6
Tesatorie autohtone 25,3 221,7 295,4 108,4
străine 1238,2 168,2 129,7 62,6
Finisarea tesaturilor autohtone 32,9 183,9 197,8 82,0
străine 94,6 174,3 145,5
Fabricarea de articole confectionate din autohtone 111,0 95,6 106,3 131,3
textile, cu exceptia imbracamintei străine 196,3 228,4 9,7 28,5
În aceste clase ale industriei de textile şi confecţii s-a majorat atât numărul de întreprinderi
autohtone (cu 14% în 5 ani), cât şi veniturile din vânzări ale companiilor deja existente. De ase-
menea, până în 2007 creşterea veniturilor din vânzări per angajat în companiile din sectorul
textilelor şi confecţiilor a fost mai înaltă în companiile străine. Din 2007 companiile autohtone
au înregistrat ritmuri de creştere superioare indicând asupra creşterii productivităţii în aceste
întreprinderi odată cu creşterea cererii pentru produsele acestora, inclusiv din partea compa-
niilor străine din sectorul de fabricării articolelor de îmbrăcăminte.
Graficul 21. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări per angajat, %
Fabricarea ar�colelor de îmbrăcăminte Tex�le şi confecţii (companii străine)

Tex�le şi confecţii (companii autohtone)
450
400
350
300
250
%
200
150
100
50
0
2005 2006 2007 2008
Astfel, industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte nu a avut impact imediat asupra in-
dustriei de confecţii din cauza importului de materie primă pe baza contractelor de procesare
externă a producţiei conform cărora funcţionează acestea. Totuşi, din 2007, pe piaţa moldove-
nească au apărut şi investitori străini care contractează companiile locale de textile şi confecţii
pentru acoperirea necesităţilor de materie primă. Creşterea cererii externe şi interne pentru
furnizorii locali a determinat creşterea de peste cinci ori a veniturilor din vânzări şi de peste
trei ori a veniturilor din vânzări per angajat ale companiilor autohtone în 2007. Aceasta cel mai
mult s-a reflectat asupra clasei de fabricare a fibrelor şi filare în fire care reprezintă peste 70%
din veniturile din vânzări ale companiilor textile autohtone.
Efectele verticale: clusterul „industria băuturilor”

În mod firesc, activitatea companiilor specializate în fabricarea băuturilor exercită un impact
direct asupra întreprinderilor care fabrică ambalaje din sticlă. Această complementaritate este
relevată de analiza activității companiilor din aceste sectoare pe parcursul ultimilor ani. Astfel,
dezvoltarea/regresul sectorului de fabricare a băuturilor determina imediat și creșterea/scă-
derea cererii pentru materia primă produsă de întreprinderile specializate în fabricarea amba-
lajelor din sticlă. Mai mult ca atât, luând în considerație faptul că, pe parcursul ultimilor ani,
sectorul de fabricare a băuturilor a beneficiat de un influx relativ mare de capital străin (în pe-
rioada 2004-2008 ISD s-au dublat, majorându-se de la 246,4 mil. MDL până la 509 mil. MDL),
impactul investițiilor străine asupra dezvoltării acestor două sectoare este unul sesizabil.
Atractivitatea industriei de fabricare a băuturilor pentru investitorii străini este relevată de du-
blarea valorii capitalului străin și a creșterii ponderii acestuia în companii de la 18,3% în 2004,
până la 27,4% în 2008. Graficul 22 denotă faptul că pe parcursul ultimilor ani sectorul respectiv
s-a dezvoltat, în special, pe baza investițiilor străine. Astfel, companiile cu capital străin sunt de
dimensiuni esențial mai mari față de cele cu capital autohton, fapt ce le permite să dezvolte
linii de producere mai extensive și, în același timp, mai competitive prin preț grație diminuării
costurilor unitare. Totodată, creșterea influxurilor de investiții în acest sector a determinat și
creșterea dimensiunilor companiilor cu capital străin în perioada 2004-2008.
Graficul 22. Valoarea activelor per companie conform ponderii capitalului străin în companie, mil. MDL
0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%

200
180
160
140
Mil. MLD
120
100
80
60
40
20
0
2004 2005 2006 2007 2008
O atare evoluție a investițiilor străine în sector a influențat corespunzător și sectorul de pro-

ducere a ambalajelor din sticlă. Graficul 23 relevă faptul că extinderea companiilor străine
specializate în fabricarea băuturilor a contribuit, la rândul său, la extinderea celor specializate
în producerea de sticlă. Aceasta relevă externalitățile pozitive generate de investițiile străine,
fapt ce presupune că efectul acestora nu se limitează doar la nivelul sectoarelor unde au fost
plasate, ci se extinde și asupra altor sectoare interconectate.
Graficul 23. Creșterea anuală a valorii activelor per companie în companiile cu capital străin
specializate în fabricarea băuturilor şi în companiile specializate în fabricarea ambalajelor din sticlă, %
Fabricarea băuturilor Fabricarea ambalajelor din s�clă

120
100
80
60
40
20
0
2005 2006 2007 2008
Observăm că companiile din ambele sectoare urmează o evoluție practic similară. Diminuarea
indicatorului din 2006 este explicată de embargoul comercial aplicat de Federația Rusă pentru
exporturile moldovenești de vinuri. În condițiile în care vinurile reprezintă o cincime din vânză-
rile totale de băuturi, o asemenea intervenție, firește, a avut efecte negative asupra companii-
lor din ambele sectoare, unele fiind afectate direct, iar altele – indirect. Totodată, pe parcursul
ultimilor ani rata de creștere a activelor în companiile specializate în fabricarea băuturilor a
fost esențial superioară celor specializate în fabricarea ambalaje din sticlă (în 2008 companiile
specializate în fabricarea băuturilor au înregistrat o creștere de 17,7% față de 2,1% pentru
companiile specializate în fabricarea ambalajelor din sticlă). Aceasta se explică de ponderea
mai mare a capitalului străin în companiile care fabrică băuturi, ceea ce determină o politică
investițională mai intensă a acestora. Totodată, eficiența vânzărilor în aceste companii este
mai mare, costurile înregistrând ponderi mai mici din totalul vânzărilor (74,6% față de 79,9% în
2008), fapt ce a oferit mai multe posibilități pentru extinderea companiilor.
Graficul 24 relevă impactul pe care îl au vânzările companiilor cu investiții străine care fabrică
băuturi asupra vânzărilor din sectorul de fabricare a ambalajelor din sticlă. Astfel, se atestă
aceeași sinergie între ambele sectoare, fiind simțit practic la egal și embargoul vinicol din 2006.
Companiile specializate în producerea ambalajelor din sticlă au înregistrat, pe parcursul ulti-
milor ani (2004-2008), valori superioare ale vânzărilor per angajat (în 2008 acestea au fost mai
mari de două ori decât în 2004: 480,6 mii. MDL față de 239,1 mii. MDL). Aceasta a fost cauzată
de faptul că, companiile specializate în fabricarea băuturilor sunt orientate spre acumularea
unui volum mai mare de stocuri, fapt ce permite companiilor care produc ambalaje de sticlă să
înregistreze creșteri mai mari a veniturilor de vânzări per angajat. Astfel, în sectorul băuturilor,
în mod tradițional, se înregistrează rotații a stocurilor de circa 3-5 ori mai lente în comparație
cu sectorul de fabricare a sticlei. Totodată, o bună parte din ambalajele din sticlă sunt exporta-
te generând, astfel, venituri suplimentare pentru companii.
Graficul 24. Creșterea anuală a veniturilor din vânzări per angajat în companiile cu capital străin
specializate în fabricarea băuturilor şi companiile specializate în fabricarea ambalajelor din sticlă, %
Fabricarea băuturilor Fabricarea ambalajelor din s�clă

140
120
100
80
60
40
20
0
2005 2006 2007 2008
În concluzie, investițiile străine directe au determinat, în mare parte, dezvoltarea sectorului

de fabricare a băuturilor, contribuind astfel, în mod indirect, la dezvoltarea sectorului de fa-
bricare a ambalajelor din sticlă. Interconexiunea dintre aceste sectoare este una firească, fapt
ce a determinat și evoluția sinergică a acestora pe parcursul ultimilor ani (2004-2008). Astfel,
creșterea influxurilor de investiții străine în companiile specializate în fabricarea băuturilor a
influențat pozitiv dezvoltarea celor care fabrică ambalaje din sticlă, alimentând, astfel, cererea
pentru aceste produse. Acest studiu de caz este un exemplu elocvent despre efectele multi-
dimensionale generate de investițiile străine directe asupra dezvoltării companiilor. În mod
evident, impactul pozitiv al acestor investiții nu se limitează doar la sectoarele unde au fost
plasate acestea, ci și asupra altor sectoare complementare, generând externalități pozitive
asupra economiei naționale. Prin urmare, această concluzie trebuie să fie luată în calcul de
către decidenții politici în vederea prioritizării adecvate a sectoarelor care necesită o abordare
“locală” privind ameliorarea climatului de afaceri (ex: optimizarea proceselor de autorizare a
anumitor activități economice, eliminarea unor constrângeri birocratice în anumite sectoare).
2.7. Impactul ISD asupra pieţei muncii

Întreprinderile cu capital străin au o contribuţie deocamdată destul de modestă, dar în creşte-
re, în ocuparea populaţiei din Republica Moldova. Structura ocupării pe tipuri de întreprinderi
clasificate după cota capitalului străin depinde, evident, de baza generală de raportare. Dacă
ţinem cont de totalul populaţiei ocupate în calitate de salariaţi în sectorul real formal şi cel
bugetar (circa 729 mii persoane în anul 2008, conform calculelor noastre bazate pe datele An-
chetei Forţei de Muncă realizate de BNS), atunci întreprinderilor cu capital străin le revenea o
cotă de 9%. Dacă ne raportăm la numărul total de întreprinderi „economic viabile” (adică cele
din sectorul real care prezintă autorităţilor fiscale şi statistice rapoarte financiare în care nu fi-
gurează active sau vânzări nule), cota întreprinderilor cu capital străin în total personal angajat
este ceva mai mare (circa 14% din total în 2008). Acest nivel de ocupare a populaţiei de către
companiile cu capital străin este mai mic decât în ţările central şi est-europene: cota întreprin-
derilor cu capital străin în total ocupare în sectorul industrial în Cehia, România şi Polonia este
de circa 34%, iar în Ungaria – circa 45%9. Însă în perioada 2004-2008 cota întreprinderilor cu
9
Conform bazei de date a Viena Institute for International Economic Studies.
capital străin în ocuparea forţei de muncă a fost în creştere continuă (Tabelul 15), de aceea am
putea să ne aşteptăm la o anumită convergenţă a Moldovei faţă de Europa Centrală şi de Est în
sensul ocupării forţei de muncă de către întreprinderile cu capital străin.
Tabelul 15. Distribuţia angajaţilor pe întreprinderile economic viabile clasificate după cota capitalului
străin, % din total angajaţi, %
Cota capitalului străin în capitalul

2004 2005 2006 2007 2008
companiei
capital străin = 0% 90,67 89,45 88,20 87,09 85,69
0% < capital străin <=25% 1,09 1,08 1,08 1,05 0,83
25% < capital străin <=50% 1,12 1,23 1,71 1,88 2,14
50% < capital străin <=75% 1,49 1,56 1,72 1,87 1,84
capital străin > 75% 5,64 6,69 7,28 8,11 9,50
total angajaţi 455772 461584 457931 456258 452717
Surse: calculele autorilor pe baza datelor BNS.
Este de remarcat faptul că din întreprinderile cu capital străin cea mai proeminentă prezenţă
pe piaţa forţei de muncă aparţine întreprinderilor în care capitalul străin este dominant (adi-
că cu o cotă mai mare de 75% în total capital social şi suplimentar). Cota acestora în totalul
personalului angajat (9,5%) este disproporţionat de mare comparativ cu ponderea acestora în
numărul total de întreprinderi (4,2%).
Totodată, observăm că în perioada 2005-2008 numărul personalului în întreprinderile fără ca-

pital străin (din categoria celor economic viabile analizată de noi) a scăzut cu circa 25,3 mii
oameni (-6% faţă de nivelul anului 2004), iar în cele unde capitalul străin deţine o cotă sub 25%
din total - cu 1,2 mii oameni (-24%). În aceeaşi perioadă, companiile în care capitalul străin
reprezintă peste 75% au angajat circa 17,3 mii oameni (+67% faţă de 2004). Luate împreună,
întreprinderile în care capitalul străin depăşeşte 25% din total au compensat în proporţie de
88,5% reducerile de personal în companiile unde capitalul străin este mai puţin de 25% sau
nul. Într-un fel, aceste evoluţii sprijină ipoteza ca întreprinderile în care investitorul străin are o
prezenţă mai mult decât formală tind să fie mai eficiente în angajarea şi reţinerea personalului
decât în alte cazuri.
Să remarcăm aici că la nivel intra-sectorial se observă în unele sectoare un reflux al forţei de

muncă de la companiile locale către cele cu capital străin. Spre exemplu, acesta este cazul
următoarelor sectoare importante: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prepararea şi vop-
sirea blănurilor, producția de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei, industria
chimică, producţia altor produse din minerale nemetalifere, producţia de maşini şi aparate
electrice. În alte sectoare însă, companiile cu capital străin, chiar dacă eventual ademenesc
o parte din forţa de muncă şi de la concurenţii locali, ca efect net acestea generează totuşi
noi locuri de muncă. Această constatare este valabilă, de exemplu, în sectorul de construcţii,
comercializarea carburanţilor, comerţul cu amănuntul, cu ridicata şi intermedierea comercială,
hoteluri şi restaurante, activităţi financiare. În acest context, un stereotip pe care îl demon-
strează analiza noastră este că companiile cu capital străin care intră în sectorul tehnologiilor
informaţionale nu fac decât să ademenească în mod continuu forţa de muncă de la cele locale,
astfel subminând „clusterul local”: în realitate, acest fenomen s-a observat numai în 2008,
când o mică parte din forţa de muncă eliberată de companiile soft locale şi-a găsit refugiu în
companiile cu capital străin. În restul perioadei, companiile locale din acest sector al tehno-
logiilor informaţionale au fost practic la fel de eficiente în crearea şi menţinerea locurilor de
muncă ca şi cele străine (mai multe detalii vedeţi în Anexa 9).
Rolul benefic al companiilor cu capital străin în generarea locurilor de muncă este demonstrat
şi de faptul că mărimea întreprinderii – exprimată ca număr de personal angajat - creşte în
mod evident odată cu creşterea ponderii capitalului străin. Această legătură se vede în mod
clar în Tabelul 16, iar diferenţele între cele 5 categorii de întreprinderii sunt statistic semnifi-
cative. Mai mult ca atât, pentru perioada 2004-2008 se observă că în timp ce numărul total
de întreprinderi cu capital străin creşte, numărul mediu de personal angajat de acestea scade,
ceea ce sugerează că companiile străine concurează nu doar cu cele locale, dar şi între ele,
pentru atragerea forţei de muncă.
Tabelul 16. Numărul mediu a personalului în întreprinderile economic viabile clasificate după cota
capitalului străin, persoane
2004 2005 2006 2007 2008

capital străin = 0% 23,4 21,5 19,3 17,2 16,0
0% < capital străin <=25% 32,8 30,0 29,7 27,1 20,4
25% < capital străin <=50% 23,9 23,8 27,5 25,9 27,7
50% < capital străin <=75% 43,9 38,8 37,7 36,1 34,9
capital străin > 75% 45,2 45,7 39,1 36,5 38,8
Prin ce anume este atras personalul de către întreprinderile cu capital străin? Aparent, există
mai multe aspecte interesante pentru salariaţi, iar datele disponibile în mod clar permit con-
statarea celui mai important – nivelul de salarizare. Tabelul 17 demonstrează cu prisosinţă că
salariile în întreprinderile unde este prezent capitalul străin sunt cu mult mai mari (în medie de
2 ori, dar în unele sectoare de 3-4 ori) decât în cele în care nu există capital străin. Totodată, la
nivelul întregii economii salariul mediu tinde să crească odată cu creşterea ponderii capitalului
străin, o excepţie bizară fiind întreprinderile în care capitalul străin are o pondere între 25%
şi 50% şi unde salariile în mod constant sunt mai mici decât în cele unde capitalul străin este
sub 25%. Corelaţia pozitivă dintre valoarea salariului plătit personalului şi ponderea capitalului
străin rămâne validă şi consistentă practic pentru toate sectoarele economice.
Tabelul 17. Salariul mediu lunar şi vânzări/unitate de personal în întreprinderile economic viabile
clasificate după cota capitalului străin, lei
2004 2005 2006 2007 2008

salariul
capital străin = 0% 521,2 610,8 727,4 876,7 1092,0
0% < capital străin <=25% 930,4 1038,0 1168,9 1422,1 1981,8
25% < capital străin <=50% 891,1 884,6 1102,8 1323,4 1448,0
50% < capital străin <=75% 989,3 1756,4 1450,6 1750,3 2160,6
capital străin > 75% 1319,4 1344,8 1636,9 2135,5 2540,1
vânzări per angajat
capital străin = 0% 259271 297228 308016 364610 414294
0% < capital străin <=25% 599118 691651 877764 597194 705654
25% < capital străin <=50% 573407 556185 711267 858161 914033
50% < capital străin <=75% 585714 762630 556718 669910 744271
capital străin > 75% 560106 490764 557178 571442 618563
Prin ce sunt explicate aceste diferenţe salariale? Productivitatea muncii pare să fie un factor cu
o mare putere explicativă, chiar dacă nu explică integral, direct şi pe deplin satisfăcător aceste
diferenţe salariale (Tabelul 17). În general, personalul angajat de companiile cu capital străin
demonstrează o productivitate mai înaltă a muncii decât în cele locale, dar aceasta nu creşte
proporţional – după cum este în cazul salariului – odată cu creşterea ponderii capitalului străin.
Cu alte cuvinte, companiile în care ponderea capitalului străin este cea mai mare preferă să
plătească salarii mai mari personalului chiar dacă eventual vânzările sunt mai mici. Probabil că
şi unele elemente de responsabilitate socială corporativă explică această generozitate, dar noi
credem că media statistică pur şi simplu „camuflează” salariile foarte mari pe care le primeşte
managementul în cazul companiilor cu capital predominant străin, management care de cele
mai dese ori este format din personal străin.
Tabelul 18. Numărul de angajaţi în întreprinderile cu capital străin, pe ramuri de activitate, persoane
Cod
Denumirea 2004 2005 2006 2007 2008
CAEM
A011 Cultura vegetala 680 769 879 1011 1160
A012 Cresterea animalelor 8 11 62 32 106
A013 Cultura vegetala asociata cu cresterea animalelor 20 35
A014 Servicii pentru agricultura si servicii in cresterea
animalelor 132 103 58 32 48
D151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii si
produselor din carne 194 214 284 265 181
D152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor
din peste 55 201 125 120 203
D153 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 724 1228 1326 1091 871
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale la animale 12 71 98 48 60
D155 Fabricarea produselor lactate 489 498 437 487 411
D156 Fabr. prod. de morarit, a amidonului si a produselor
din amidon 307 217 248 55 40
D158 Fabricarea altor produse alimentare 2232 2198 1930 1693 1256
D159 Fabricarea bauturilor 6131 6603 6048 5829 6119
D16 Fabricarea produselor de tutun 66 41 41 42 102
D17 Fabricarea produselor textile 1620 894 1166 1287 925
D18 Fabricarea de articole de imbracaminte; prepar. si
vops. blanurilor 6434 9509 11066 11888 12390
D19 Productia de piei, de articole din piele si fabricarea
incaltamintei 428 422 804 1031 1371
D20 Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor din
lemn 352 414 389 263 222
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 913 959 860 841 739
D22 Edituri, poligrafie si reproducerea materialelor
informative 215 210 160 166 156
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea titeiului 108 82 18
D24 Industria chimica 462 511 561 503 569
D25 Productia de articole din cauciuc si din material
plastic 432 534 678 824 1006
D26 Productia altor produse din minerale nemetalifere 902 1094 1614 1590 1569
Cod
Denumirea 2004 2005 2006 2007 2008
CAEM
D28 Fabricarea produselor finite din metal, excl. produc.
masini si utilaje 162 268 274 305 397
D29 Fabricarea de masini si echipamente 1341 1123 594 536 559
D31 Productia de masini si aparate electrice 82 71 159 516 1554
D35 Productia altor mijloace de transport 3 3 2 13 7
D36 Productia de mobilier si alte activitati industriale 121 429 308 715 400
D37 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale
reciclabile 73 43 22 3 1
E401 Productia si distributia energiei electrice 1776 1561 1656 1423 1307
E402 Productia si distributia combustibilului gazos 109 108 113 112 233
F45 Construcţii 586 509 1174 1463 1325
G50 Vinzarea si repararea autoveh. si motocicl.; com. cu
aman. al carb. 557 473 670 2547 2769
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri 6538 7992 9232 8867 10023
G52 Comert cu amanuntul; repar. obiectelor de uz casnic
si personale 2043 2428 3182 3825 5039
H55 Hoteluri si restaurante 876 916 1188 1447 1700
I60 Transporturi terestre 387 563 286 312 311
I62 Transporturi aeriene 319 327 408 364 308
I63 Activitati anexe si auxiliare de transport; agentii de
turism 714 646 637 782 792
I642 Telecomunicatii 747 874 940 1284 1366
J65 Activitati financiare 162 204 319 439 432
K70 Tranzactii imobiliare 789 757 1099 959 1667
K71 Inchirierea mas. si echip. fara operator, a bunurilor
pers. si de uz 43 50 55 57 37
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 372 472 666 999 1385
K74 Alte activitati servicii prestate in principal
intreprinderilor 1307 1338 1108 1329 2012
O90 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare,
salubritate etc. 33 15
O92 Activitati recreative, culturale si sportive 608 790 924 1311 1549
O93 Activitati de servicii particulare 41 56 67 75 60
Total 42544 48702 54025 58916 64805
Surse: Calcule EG pe baza datelor BNS şi ME;
Chiar dacă se observă în mod clar că întreprinderile cu capital străin preferă să se stabilească
şi să angajeze forţă de muncă în Chişinău sau mai aproape de Chişinău, în principiu, acestea
sunt prezente ca angajatori în majoritatea ramurilor de activitate şi nu există o concentrare la
nivel de sectoare de activitate a ocupării în companiile cu capital străin (Tabelul 18). Totuşi,
întreprinderile cu capital străin care vin în Moldova par să fie atrase mai mult de sectoarele
în care procesele tehnologice sunt mai degrabă intensive în forţă de muncă cu un nivel inferi-
or sau mediu de calificare (fabricarea de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, prepararea
şi vopsirea blănurilor, comerţul, hoteluri şi restaurante) şi mai puţin de cele unde procesele
tehnologice necesită calificare superioară sau sunt intensive mai degrabă în capital decât în
muncă (industria de construcţii de maşini, producerea echipamentului electric).
Dar în preferinţele investitorilor străini sunt prezente şi activităţi intensive în tehnologii mediu
avansate (fabricarea băuturilor, producţia materialelor de construcţie) sau înalt avansate (teh-
nica de calcul şi activităţi conexe, producţia de maşini şi aparate electrice). În unele sectoare
– cum ar fi producţia de energie electrică, fabricarea hârtiei şi cartonului - dominate de una sau
câteva companii cu capital străin, se observă că respectivele companii sunt angajate într-un
proces de restructurare a industriei, restructurare asociată cu eliberarea personalului. Tabelul
18 localizează şi câteva sectoare care nu sunt concentrate în jurul unor mari jucători şi care de-
vin tot mai puţin atractive pentru companiile străine, ele angajând tot mai puţin personal sau
în general abandonând sectorul: textile, fabricarea de maşini şi echipamente, fabricarea pro-
duselor lactate, fabricarea altor produse alimentare, prelucrarea lemnului şi fabricarea produ-
selor din lemn, produse din carne, servicii pentru agricultură, fabricarea amidonului şi făinii.
CAPITOLUL 3.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI DE POLITICI
În continuare sunt expuse concluziile majore ale acestui studiu din perspectiva implicaţiilor pe
care acestea le au pentru politicile statului şi recomandările de politici care derivă din aces-
tea.
3.1. Concluziile majore ale analizei

 Luate în ansamblu, ţările în tranziţie au înregistrat o evoluţie spectaculoasă în atragerea
investiţiilor străine directe (ISD). Ponderea acestora ca recipiente-nete în fluxul global de
ISD a crescut de la 0,03% în 1990 la 7% în 2008. Dar diferite ţări au progresat în mod diferit,
traiectoria ISD depinzând mult de potenţialul economic al fiecărei ţări în parte, existenţa
resurselor naturale şi caracteristicile instituţionale ale ţărilor.
 Neavând nici potenţial economic atractiv, nici resurse naturale şi nici un mediu investiţio-
nal atractiv, Moldova a fost una din cele mai „înrăite” restanţiere în atragerea investiţiilor
străine directe în economia sa. Dacă în anul 2008 stocul de ISD per capita în ţările în tranzi-
ţie era de circa 2363 USD, iar în ţările din Europa de Est şi Caucaz circa 866 USD, în Moldova
indicatorul respectiv era de 720 USD şi aceasta după o creştere puternică înregistrată a
influxului de investiţii înregistrată în 2007-2008 (circa 10% din PIB).
 Introducerea cotei zero la venitul reinvestit a influenţat pozitiv deciziile de investire a ve-
nitului, lucru demonstrat de creşterea puternică a venitului reinvestit de companiile cu ca-
pital străin imediat după introducerea cotei zero în primul trimestru al anului 2008. Totuşi,
analiza noastră arată că planurile investitorilor au fost în mod crucial influenţate de evolu-
ţia crizei financiare globale. Însă faptul că în 2008, totuşi, au crescut constant investiţiile în
capitalul social arată că nu totul poate fi aruncat pe seama crizei financiare.
 Criza financiară a avut un impact cu totul dramatic asupra investiţiilor străine în Moldova,
influxurile de ISD diminuând în anul 2009 de peste 8 ori, aceasta fiind una dintre cele mai
puternice scăderi în Europa Centrală şi de Est. Deşi în scădere esenţială, investiţiile în capi-
tal social au rămas totuşi pozitive în 2009 (155 milioane USD), pe când investiţiile în forma
de „venit reinvestit” şi „alt capital” au fost negative (-25 şi, respectiv, -44 milioane USD),
semnificând retrageri nete de capital din ţară.
 Două treimi din capitalul străin prezent în Moldova este investit în companiile aflate în pro-
prietate mixtă, iar restul aparţine celor aflate în proprietate străină. Atât ca valoare totală
a capitalului, cât şi ca număr, companiile cu capital străin sunt concentrate în segmentul de
companii unde capitalul străin are o pondere mai mare (75-100%), ceea ce demonstrează
că investitorii străini preferă să controleze cât mai mult posibil sau chiar integral manage-
mentul companiilor.
 În perioada 2005-2008 investiţiile străine au crescut ca volum absolut şi s-au diversificat.

Dacă la sfârşitul anului 2005 ISD erau concentrate în mare parte în „industria prelucrătoa-
re”, „energie electrică şi termică, gaze şi apă” şi „comerţ cu ridicata şi amănuntul; repara-
rea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi personale”, atunci la sfârşit de
an 2008 a crescut ponderea „activităţilor financiare” şi a „tranzacţiilor mobiliare, închirieri
Capitolul 3. Concluzii şi recomandări de politici 51
şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. Însă se poate observa că aceste investiţii

sunt alocate în sectoare care nu produc bunuri sau servicii internaţional comercializabile.
Într-adevăr, cu numai 16,8% din stocul total de ISD fiind în industria prelucrătoare, este clar
că ISD au avut deocamdată un rol modest în dezvoltarea competitivităţii internaţionale a
ţării.
 Structura ISD pe originea geografică a investitorilor a suferit schimbări esenţiale în 2004-

2008, dar aici trebuie de făcut precizarea importantă că originea reală a unor investiţii
venind din paradisuri fiscale sau ţări cu regim fiscal tolerant este adeseori diferită de cea
raportată. De exemplu, în 2008, peste 31% din stocul total de investiţii era raportat ca
avându-şi originea din Olanda şi Cipru, care ocupă primul şi, respectiv, al doilea loc în topul
ISD după originea declarată a capitalului. Dar ambele ţări sunt binecunoscute prin faptul
că adăpostesc capitaluri de cu totul altă origine (inclusiv rusă, românească, ucraineană,
moldovenească). Un progres considerabil l-au demonstrat investiţiile italiene pe parcursul
ultimilor ani, evoluând către 2008 până pe locul trei în top, iar stocul total de investiţii
italiene a crescut de 10 ori. Este important să remarcăm scăderea ca volum absolut a sto-
cului de investiţii din Elveţia şi Spania şi apariţia Ucrainei şi Israelului ca importante ţări de
origine a investiţiilor străine în Moldova.
 Un alt specific al ISD în Moldova este că acestea sunt foarte concentrate sub aspect teri-
torial şi că în timp această concentrare doar s-a consolidat. În anul 2008 municipiului Chi-
şinău îi revenea 79,8% din stocul total de ISD. Forţa de muncă mai ieftină (relevant pentru
textile), proximitatea faţă de materia primă (materiale de construcţie) şi existenţa unei
pieţe de desfacere specifică (servicii pentru agricultori) sunt singurele avantaje pe care le
pot oferi regiunile din Moldova investitorilor străini.
 Pe termen lung, ISD au avut un rol major în asigurarea creşterii economice în Republica
Moldova, ponderea companiilor străine şi mixte în PIB crescând de la 1% în 1995 la circa
19% în 2008. Multe sectoare au fost practic create de la zero (cum ar fi telecomunicaţiile
mobile) sau au fost salvate de la colaps (producţia şi distribuţia de energie electrică) de
companiile cu capital străin. În 2004-2008 companiile cu capital străin au realizat vânzări
mai mari decât cele autohtone. Sectoarele cu cea mai puternică creştere a veniturilor din
vânzări în perioada 2004-2008 sunt cele cu ponderea relativ înaltă sau foarte înaltă a ISD.
 Analiză arată că, în medie, companiile străine tind să fie poziţionate mai bine pe piaţa lo-
cală, politicile de marketing ale acestora sunt mai eficiente, iar în medie acestea sunt mai
competitive. Aceasta se referă la economie în ansamblu, cât şi la majoritatea sectoarelor
economice în parte. Există totuşi şi unele sectoare în care companiile locale rămân mai
competitive.
 Companiile cu capital străin sunt de dimensiuni mai mari decât cele locale și promovează
o politică investițională mai activă față de companiile cu capital autohton. Producția de
scară mai mare, performanțele economice mai bune și accesul mai larg la surse externe
de finanțare a permis companiilor cu capital străin să înregistreze valori esențial mai mari
a intrărilor de active materiale și nemateriale pe parcursul ultimilor ani. Totodată, s-a de-
monstrat, deși cu unele excepții, faptul că companiile orientate spre satisfacerea cererii in-
terne, promovează o politică investițională mai activă față de cele orientate preponderent
spre export.
 Datele disponibile nu au permis stabilirea directă şi univocă a rolului companiilor cu capital

străin în promovarea exporturilor moldoveneşti. Nici numărul de companii cu capital străin
într-un anumit an, nici creşterea numărului de companii pe o durată mai mare de timp, nu
explică suficient de bine creşterea exporturilor în economia moldovenească în ansamblu.

Totodată, există sectoare orientate la export care au fost integral dezvoltate de întreprin-
deri cu capital străin.
 Analiza efectelor orizontale ale ISD (efecte asupra competitorilor autohtoni în sector) şi
verticale (asupra furnizorilor) arată că efectele pozitive prevalează asupra celor negative.
Deşi există unele sectoare în care companiile autohtone se pare că au suferit din cauza
venirii celor cu capital străin (şi s-au resuscitat când ultimele au plecat), în majoritatea
sectoarelor nu se observă efecte negative asupra competitorilor locali. În nivelul de deza-
gregare la care noi am lucrat se observă că în majoritatea sectoarelor creşterea numărului
de companii străine a fost însoţită de creşterea numărului de întreprinderi locale, dar şi de
creşterea vânzărilor companiilor locale. În ultimă instanţă, se pare că toate sectoarele eco-
nomiei moldoveneşti sunt încă departe de saturaţie şi că numărul de jucători pe ele poate
încă ceva timp să se crească. Nu a fost posibil de realizat o analiză a efectelor verticale ale
ISD la nivelul întregii economii, dar cele două studii de caz realizate (clusterul articolelor de
îmbrăcăminte şi clusterul băuturilor) arată că venirea ISD în economie a influenţat favora-
bil, deşi nu în mod necesar imediat, situaţia economică a companiilor furnizoare locale.
 Întreprinderile cu capital străin au o contribuţie deocamdată destul de modestă, dar în

creştere, în ocuparea populaţiei din Republica Moldova. Conform estimărilor noastre, cota
întreprinderilor cu capital străin în total angajaţi (pe categoria întreprinderilor „economic
viabile”) a crescut de la 9,3% în 2004 la circa 14,3% în 2008. Este de remarcat faptul că din
întreprinderile cu capital străin cea mai proeminentă prezenţă pe piaţa forţei de muncă
aparţine întreprinderilor în care capitalul străin este dominant (adică cu o cotă mai mare
de 75% în total capital social şi suplimentar). În general, predomină efectul de creare netă
a noilor locuri de muncă de către companiile cu capital străin, dar sunt şi sectoare în care
se observă un reflux de forţă de muncă de la companiile autohtone către cele cu capital
străin. Principalul punct de atracţie pentru forţa de muncă, evident, sunt salariile, care în
companiile cu capital străin sunt semnificativ mai înalte. Totodată, la nivelul întregii eco-
nomii se observă că salariul mediu tinde să crească odată cu creşterea ponderii capitalului
străin în capitalul companiei.
3.2. Recomandări de politici pentru atragerea ISD

Pornind de la concluzia principală a analizei – şi anume, că efectele economice pozitive ale ISD
depăşesc cu mult efectele lor negative - este clar că Guvernul trebuie în continuare să urmă-
rească maximizarea volumului de ISD în economia moldovenească. Mai jos urmează o serie
de propuneri menite să sporească influxul de ISD în economie, dar şi capacităţile economiei
moldoveneşti de a absorbi în mod eficient aceste investiţii:
 În politica de atragere a ISD trebuie de ţinut cont de faptul că – din cauza potenţialului său
economic limitat şi lipsei de resurse naturale - Republica Moldova este în mod obiectiv una
dintre cele mai puţin atractive ţări ca locaţie pentru companiile cu capital străin. O parte
din actualele avantaje ale ţării ar putea să dispară cu timpul. De exemplu, forţa de muncă
care la moment încă este relativ ieftină şi relativ calificată, ar putea în timp să devină mai
scumpă, dar nu în mod necesar şi mai calificată. Din această cauză, Moldova trebuie să
pună la punct un cadru instituţional foarte încurajator pentru investiţii şi afaceri şi să asi-
gure dezvoltarea bună a celei mai preţioase resurse pe care (încă) o are – capitalul uman.
 Deşi nu a fost obiectul cercetării noastre, reforma sectorului educaţional este o premisă-
cheie pentru a asigura pe termen lung dezvoltarea capitalului uman în Moldova şi majora-
rea capacităţilor de absorbţie a investiţiilor străine. Am menţionat acest subiect pe primul
loc deoarece alte cercetări au identificat că lipsa unei oferte educaţionale corespunzătoare
este principala cauză care împiedică dezvoltarea şi extinderea companiilor private. Multe
idei investiţionale nu se materializează efectiv inclusiv din cauza că Moldova suferă de un
deficit acut forţa de muncă de calificare medie sau înaltă. Totodată, instituţiile de la trep-
tele educaţiei profesionale ar trebui să cultive studenţilor şi o cultură a muncii corespunză-
toare.
 Ţinând cont de efectele orizontale şi verticale pozitive care s-au manifestat până în prezent
ca urmare a influxului de ISD, continuarea atragerii ISD va permite maximizarea producti-
vităţii muncii şi productivităţii totale a factorilor la nivelul întregii economii, cu efecte fun-
damentale şi pozitive pentru dezvoltarea ţării pe termen lung. Pentru aceasta este, totuşi,
necesară încurajarea plantării investiţiilor străine în sectoare comercializabile la nivel in-
ternaţional, astfel încât câştigurile de eficienţă să se transleze direct asupra competitivităţii
internaţionale a ţării.
 Un sector extrem de important din punct de vedere social şi economic – agricultura – nu

s-a dezvoltat pe parcursul ultimelor două decenii din cauza deficitului acut de investiţii.
Unul din factorii care au creat acest deficit este că companiile rezidente cu capital străin nu
sunt în drept să achiziţioneze teren cu destinaţie agricolă. În acelaşi timp, au existat câteva
„portiţe” legale care au permis unor companii cu capital străin achiziţionarea terenuri-
lor. Credem că este necesară anularea interdicţiei impuse companiilor rezidente cu capital
străin de procurare a terenurilor cu destinaţie agricolă. Ţinând cont de implicaţiile politice
ale acestei decizii, tranziţia spre liberalizarea completă ar putea fi graduală şi condiţionată
(de ex. impunerea unui prag maximal pentru suprafeţele care pot fi achiziţionate, existenţa
şi implementarea efectivă a unui plan investiţional clar, deschiderea locurilor de muncă,
etc.)
 Guvernul trebuie să continue şi să intensifice eforturile pentru debirocratizarea cadrului

regulator al activităţii de întreprinzător. În mod special, aceste eforturi trebuie să fie con-
centrate asupra debirocratizării activităţilor antreprenoriale în sectoarele economice care
au impact pozitiv asupra dezvoltării altor sectoare din economia naţională: 1) fabricarea
băuturilor cu impact asupra unui cluster mai larg compus din industria sticlei, industriei
hârtiei şi cartonului, 2) industria alimentară, cu impact asupra culturii vegetale şi creşterii
animalelor, 3) sectorul construcţii, cu impact asupra industriei extractive, industriei pro-
duselor nemetalifere (materiale de construcţii). Alături de altele, sunt necesare eforturi
pentru optimizarea procedurii de raportare financiara a întreprinderilor, atât sub aspectul
numărului de rapoarte prezentate, cât şi a numărului de instituţii către care se raportează.
Aceasta poate fi atins inclusiv prin prestarea pe scară mai largă a serviciilor guvernamenta-
le electronice.
 Până acum, mai puţin de 30% din ISD care au venit în economia moldovenească au fost
plasate în alte regiuni decât municipiul Chişinău. Aceste investiţii sunt în special atrase
de forţa de muncă ieftină, proximitatea materiei prime şi existenţa cererii pentru servicii
pentru agricultură. Este evident că aceşti factori nu au şanse să rămână atractivi pe termen
lung. ISD în regiuni vor veni numai dacă companiile în care se va investi vor putea să ser-
vească segmente mai largi din piaţa regională, naţională sau internaţională. Accesul fizic la
aceste pieţe este împiedicat de conexiunile şi arterele de circulaţie rutieră foarte proaste şi
care majorează esenţial costurile de producţie. Sunt necesare eforturi financiare şi voinţă
politică durabile pentru a asigura reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport în
regiuni pentru ca acestea să devină interesante pentru ISD. Pe termen scurt, cel mai proba-
bil va continua să predomine situaţia când companiile cu ISD sunt atrase în regiuni de cos-
turile mici ale forţei de muncă. Guvernul nu trebuie să se opună acestui proces, deoarece
acesta este unul din puţinele avantaje pe care le pot oferit regiunile. Totodată, este foarte
important ca pe termen lung guvernul să încurajeze mai ales companiile cu ISD din sec-
toare capital-intensive să ţintească locaţii la nivel regional. Pentru aceasta, companiile vor
avea nevoie de resurse umane mult mai bine pregătite şi disponibile să lucreze în regiuni.
Migrarea ISD din regiuni de la sectoarele intensive în muncă către cele intensive în capital
va extinde considerabil baza fiscală la nivel local şi regional şi va permite o dezvoltare mai
sustenabilă a economiei la nivel comunitar.
 Alături de lipsa drumurilor, o altă constrângere esenţială care împiedică venirea ISD în re-
giuni este lipsa sau costurile mari de instalare a infrastructurii comunale necesare pentru
activitatea economică (reţea de gaz de capacitate medie sau mare, conexiuni sigure la re-
ţeaua electrică, apeduct cu destinaţie potabilă şi tehnică, sisteme de canalizare igienică şi
industrială, facilităţi pentru prelucrarea deşeurilor). Alături de drumurile de calitate proas-
tă şi deficienţele instituţionale, aceste lipsuri au împiedicat venirea unui flux mai mare
de investiţii de tip greenfield. Experienţa mondială sugerează că pentru ţări cu nivelul de
dezvoltare al Moldovei singura şansă pentru a depăşi acest neajuns sunt parcurile indus-
triale – publice sau private – care ar oferi potenţialilor investitori platformele industriale
necesare pentru lansarea cu costuri minimale ale proiectelor lor investiţionale.
 Regenerarea platformelor industriale rămase de pe vremea sovietică sau în urma restruc-

turării industriale şi privatizării ar fi o altă opţiune (necontradictorie cu parcurile industri-
ale noi), doar în condiţia că va oferi condiţiile necesare pentru demararea rapidă şi fără
costuri majore a activităţii de producţie.
 Datele statistice utilizate nu au permis să măsurăm cât de amplu şi intens este transferul
tehnologic realizat odată cu venirea investiţiilor cu capital străin. Unii indicatori atestă că
există un asemenea transfer, inclusiv, aceasta rezultă şi din faptul că companiile cu capital
străin sunt mult mai bine capitalizate decât cele locale şi că acestea investesc mult mai
mult în achiziţionarea activelor materiale şi nemateriale. Se observă de asemenea efecte
orizontale şi verticale pozitive între companiile cu capital străin şi cele locale, lucru care
atestă că companiile locale, dacă nu chiar învaţă şi însuşesc tehnologiile străine, cel puţin
sunt forţate de prezenţa competitorilor străini să devină mai eficienţi. Totodată, o cotă
esenţială a ISD vine doar pentru a utiliza avantajul forţei de muncă ieftine pe care îl oferă
Moldova. Pe termen lung, acest avantaj va dispare, iar odată cu el se va retrage şi capitalul
străin care utilizează acest factor. Este important, ca între timp, să fie asigurat transferul
tehnologic efectiv către companiile locale, inclusiv cu politici fiscale mai încurajatoare.
 O constrângere esenţială care împiedică venirea unui flux mai mare de ISD este lipsa defi-
citul de terenuri pentru construcţii (mai ales în regiuni, unde este foarte înaltă ponderea
terenurilor cu destinaţie agricolă, iar cota celor care nu sunt prelucrate creşte de la un
la altul). Este critic necesară simplificarea procedurii de scoaterea a terenurilor agricole
din circuitul agricol, în special în cazul când aceste terenuri urmează să fie alocate pentru
investirea în activităţi productive care pe verticală vor avea impact pozitiv şi asupra agricul-
turii. Totodată, nu este recomandabilă facilitarea acestui proces în cazul când investitorii
se vor orienta la procesarea materiilor prime agricole care riscă să degradeze terenurile
agricole, un exemplu relevant în acest sens fiind extragerea bioetanolului din rapiţă şi alte
culturi care într-o perioadă scurtă de timp pot să epuizeze capacitatea productivă şi rege-
nerativă a solului.
 Este necesară eliminarea aranjamentelor necompetitive care există pe unele segmente de

piaţă şi care împiedică intrarea investiţiilor noi pe pieţele respective sau pe altele conexe.
Un exemplu bun în acest sens este piaţa serviciilor de transport aerian de pasageri. Libera-
lizarea acesteia şi venirea în ţară a unor companii low-cost va reduce esenţial costurile de
călătorie (inclusiv pentru investitorii şi specialiştii străini).
 Liberalizarea accesului la infrastructura de telecomunicaţii şi de suport (stâlpi, cabluri, ulti-

ma milă) şi care este controlată de operatori de stat sau publici (Moldtelecom, Căile Ferate
ale Moldovei), ar deschide o nişă extrem de atractivă pentru dezvoltarea în continuare a
sectorului telecomunicaţii, inclusiv a Internetului broad-band, la care ar putea contribui
esenţial companiile cu capital străin deja existente sau noi în Moldova.
 Parteneriatul Public Privat este un aranjament contractual al cărui potenţial nu este va-
lorificat deloc, inclusiv pentru atragerea unui flux mai mare de ISD. Pentru valorificarea
acestei oportunităţi, este necesară clarificarea cadrului fiscal şi stabilirea legislativă a res-
ponsabilităţilor juridice ale tuturor părţilor implicate în proiectele implementate pe baza
Parteneriatelor Public Private. Totodată, lipsa până acum a oricăror istorii de succes în
acest domeniu sperie potenţialii investitori. Este necesar ca Guvernul să promoveze cel
puţin câteva proiecte de talie mică, dar care au şanse mari de succes pentru ca acestea să
servească ca puncte de atracţie pentru altele mai mari.
 În economia moldovenească trebuie continuată privatizarea! Pentru o ţară atât de săracă,

sectorul public în Moldova este încă extrem de vast şi de ineficient. Companiile publice
nerestructurate şi protejate de concurenţa reală prin tot felul de instrumente, reprezintă
o povară mare pentru economie şi absorb resursele umane şi financiare care ar putea fi
utilizate mult mai eficient. Odată cu atenuarea efectelor crizei financiare globale, va veni o
perioadă potrivită pentru relansarea programului de privatizare şi care ar putea să aducă
mai multe ISD în economie.
 Chiar dacă analiza cadrului statistic şi de raportare pe politici nu a fost obiectul acestui
studiu, este clar că acesta ar putea în continuare îmbunătăţit. În primul rând, este necesar
ca Banca Naţională a Moldovei şi Biroul Naţional de Statistică să cadă de acord asupra unui
standard unic utilizat pentru publicarea datelor statistice. În al doilea rând, trebuie identi-
ficate şi înlăturate cauzele enormelor decalaje între datele asupra ISD publicate de BNM şi
cele ale BNS. În acest context, ar putea fi necesar ca BNM să aibă acces plenar la bazele de
date ale BNS.
ANEXE
Anexa 1.
Venituri din vânzări per angajat după ponderea ISD în capitalul social al companiei, MDL, 2008
Codul
Descriere 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
A011 Cultura vegetala 120832 67402 158654 139319 234045
A012 Cresterea animalelor 207191 1618554 71303 324861
A013 Cultura vegetala asociata cu cresterea
animalelor 85514 65035
A014 Servicii pentru agricultura si servicii in
cresterea animalelor (cu exceptia celor
sanitar-veterinare) 86246 3708523 357655
D151 Productia, prelucrarea si conservarea
carnii si a produselor din carne 373674 275543 278209 234954
D152 Prelucrarea si conservarea pestelui si a
produselor din peste 640856 1236178 153405
D153 Prelucrarea si conservarea fructelor si
legumelor 264204 1749437 93019 242800 123508
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor
vegetale la animale 163820 34560 72822
D155 Fabricarea produselor lactate 246342 302767 782359 308694
D156 Fabricarea produselor de morarit, a
amidonului si a produselor din amidon 159271 172511 123930 468415
D158 Fabricarea altor produse alimentare 127501 99968 197120 293322 1903297
D159 Fabricarea bauturilor 216735 262006 212299 166984 469460
D16 Fabricarea produselor de tutun 301208 441226 217242
D17 Fabricarea produselor textile 110859 98787 41326 125750 64424
D18 Fabricarea de articole de
imbracaminte; prepararea si vopsirea
blanurilor 56601 40294 49012 86882 89845
D19 Productia de piei, de articole din piele
si fabricarea incaltamintei 72865 46991 5625 71242
D20 Prelucrarea lemnului si fabricarea
articolelor din lemn 150068 52940 47882 119716 71297
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 448698 74151 137196
D22 Edituri, poligrafie si reproducerea
materialelor informative 166266 235716 243369 502403 530609
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea
titeiului si tratarea combustibililor
nucleari 725014 143372 2102213
D24 Industria chimica 307735 247318 502179 287600 471822
D25 Productia de articole din cauciuc si din
material plastic 241148 411689 214229 202541 266739
Anexe 57
Codul
Descriere 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D26 Productia altor produse din minerale
nemetalifere 256844 3056415 310227 864832 989599
D28 Fabricarea produselor finite din metal,
exclusiv productia de masini si utilaje 260095 713942 300914 398720 143422
D29 Fabricarea de masini si echipamente 175957 160470 58391 365396 266974
D31 Productia de masini si aparate
electrice 123013 131740 111066
D35 Productia altor mijloace de transport 142957 27196 43100 655699
D36 Productia de mobilier si alte activitati
industriale 114875 56515 79268 370060
D37 Recuperarea deseurilor si resturilor de
materiale reciclabile 451212 1700000
F45 Constructii 301574 530140 307372 442163 351403
G50 Vinzarea, intretinerea si repararea
autovehiculelor si motocicletelor;
comertul cu amanuntul al
carburantilor pentru mijloacele de
transport cu motoare cu ardere
interna 533400 3610204 1085739 933724 1045977
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri,
exclusiv comertul cu autovehicule si
motociclete 1225287 979075 868298 1908963 993640
G52 Comert cu amanuntul; repararea
obiectelor de uz casnic si personale 283485 420380 547569 297219 628894
H55 Hoteluri si restaurante 82875 137855 118371 106258 127028
I60 Transporturi terestre 287875 300270 187834 142221 2504973
I62 Transporturi aeriene 398872 381489 4491033 320987
I63 Activitati anexe si auxiliare de
transport; activitati ale agentiilor de
turism 580086 2116054 3755222 2016365 894160
I642 Telecomunicatii 145546 343196 376073 706388 614814
J65 Activitati financiare 894191 502435 6710106 258858 1201904
K70 Tranzactii imobiliare 125007 181720 466225 241002 349555
K71 Inchirierea masinilor si a
echipamentelor fara operator, a
bunurilor personale si de uz casnic 89281 18356 2527499 390154
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 152421 207122 276278 111832 182219
K74 Alte activitati servicii prestate in
principal intreprinderilor 177684 294754 109652 321181 374607
O90 Eliminarea deseurilor si a apelor
uzate; asanare, salubritate si activitati
similare 53791 6954
O92 Activitati asociative 128109 283722 95184 178052 721041
O93 Activitati de servicii particulare 33942 151809 101528 32982
Sursa: calculele Expert-Grup pe baza datelor BNS;

Anexa 2.
Valoarea medie a activelor per companie, pe grupe de activități economice şi grupe de întreprinderi
conform cotei capitalului străin în total capital social şi suplimentar, mii lei, 2008
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
A011 Cultura vegetala 5098,0 16944,2 6922,2 22293,7 8481,1
A012 Cresterea animalelor 8495,8 6117,1 215,9 13704,3
A013 Cultura vegetala asociata cu
cresterea animalelor 8490,7 10710,3
A014 Servicii pentru agricultura si
servicii in cresterea animalelor
(cu exceptia celor sanitar-
veterinare) 3725,0 2832,1 7167,3
D151 Productia, prelucrarea si
conservarea carnii si a produselor
din carne 10729,1 2498,5 7109,8 7238,6
D152 Prelucrarea si conservarea
pestelui si a produselor din peste 6331,0 41512,2 25588,0
D153 Prelucrarea si conservarea
fructelor si legumelor 17824,5 7043,0 30210,0 3325,8 9248,0
vegetale la animale 13108,9 1503,0 22783,4
D155 Fabricarea produselor lactate 51831,4 7603,4 1392,6 66389,8
D156 Fabricarea produselor de morarit,
a amidonului si a produselor din
amidon 3700,4 23645,6 2618,1 2692,7
D158 Fabricarea altor produse
alimentare 6027,6 7092,1 263,6 148641,8 81913,7
D159 Fabricarea bauturilor 35488,4 37985,6 38959,7 112658,7 187422,6
D16 Fabricarea produselor de tutun 42344,7 20074,5 8995,2
D17 Fabricarea produselor textile 10341,8 1350,4 588,6 13245,8 1808,6
D18 Fabricarea de articole de
imbracaminte; prepararea si
vopsirea blanurilor 2271,0 1988,4 3037,6 3570,0 9899,9
D19 Productia de piei, de articole din
piele si fabricarea incaltamintei 4887,7 5815,7 81,7 13059,3
articolelor din lemn 1259,7 723,6 1032,2 2601,9 12982,8
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 1759,2 3495,2 1873,0 2154,1 15956,9
materialelor informative 64830,0 71410,7 67540,0
nucleari 64830,0 71410,7 67540,0
D24 Industria chimica 10248,2 56463,3 6528,5 17681,3 12316,8
D25 Productia de articole din cauciuc
si din material plastic 3871,2 105357,7 19998,0 4287,4 12573,8
Anexe 59
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D26 Productia altor produse din
minerale nemetalifere 7682,2 33915,8 141594,0 8931,2 337867,0
D28 Fabricarea produselor finite din
metal, exclusiv productia de
masini si utilaje 3262,2 5885,3 15046,1 1976,1 5531,9
D29 Fabricarea de masini si
echipamente 4981,5 15075,0 158,9 2521,4 22027,2
D31 Productia de masini si aparate
electrice 3704,1 762,9 17745,3
D35 Productia altor mijloace de
transport 1819,5 62,4 38,8 3141,1
D36 Productia de mobilier si alte
activitati industriale 2970,2 1070,1 376,7 5020,0
D37 Recuperarea deseurilor si
resturilor de materiale reciclabile 20519,2 15494,5
E401 Productia si distributia energiei
electrice 313120,7 14026,8 2708777,5
E402 Productia si distributia
combustibilului gazos 246666,1 8930812,5 334849,5 10504,2
F45 Constructii 6111,0 15379,5 12038,0 23581,1 16254,3
comertul cu amanuntul al
carburantilor pentru mijloacele
de transport cu motoare cu
ardere interna 3824,0 5712,9 22972,4 8803,0 90972,6
G51 Comertul cu ridicata si
intermedieri, exclusiv comertul cu
autovehicule si motociclete 4921,9 8884,2 20217,1 12653,6 16875,7
obiectelor de uz casnic si
personale 1958,0 8047,6 6636,8 27142,9 13676,8
H55 Hoteluri si restaurante 1958,0 24429,2 1566,4 5627,1 12249,2
I60 Transporturi terestre 6128,4 5089,9 1029,7 857,1 10665,5
I62 Transporturi aeriene 60644,5 30432,5 45512,9 1185,0
transport; activitati ale agentiilor
de turism 4120,1 7839,4 4356,6 7631,0 5146,2
I642 Telecomunicatii 18262,4 2333,1 3227,3 372057,1 62432,0
J65 Activitati financiare 36207,8 436302,3 96597,4 507,5 122700,7
K70 Tranzactii imobiliare 4804,3 32908,2 32258,1 43096,5 33799,5
echipamentelor fara operator,
a bunurilor personale si de uz
casnic 2732,8 242,3 13270,5 3346,3
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
K72 Tehnica de calcul si activitati
conexe 1924,8 56,5 874,2 3184,0 2002,7
principal intreprinderilor 4106,2 4417,5 755,6 1473,6 16898,7
O90 Eliminarea deseurilor si a apelor
uzate; asanare, salubritate si
activitati similare 29120,7 8584,3
O92 Activitati recreative, culturale si
sportive 5464,4 8918,3 2989,0 15692,4 13696,0
O93 Activitati de servicii particulare 496,6 1975,6 1150,7 622,4
Anexe 61
Anexa 3.
Valoarea medie a activelor per angajat, pe grupe de activități economice şi grupe de întreprinderi
conform cotei capitalului străin în total capital social şi suplimentar, mii lei, 2008
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
animalelor 113,55 612,02
sanitar-veterinare) 212,82 1416,05 623,24
D151 Productia, prelucrarea si conservarea
carnii si a produselor din carne 285,25 208,21 263,32 254,88
produselor din peste 298,63 1383,74 357,87
legumelor 390,38 2347,66 326,59 56,05 91,56
vegetale la animale 607,28 214,71 1289,63
D155 Fabricarea produselor lactate 607,28 214,71 1289,63
amidonului si a produselor din amidon 282,38 5911,39 137,79 475,17
D158 Fabricarea altor produse alimentare 133,91 202,63 105,46 1088,15 1339,71
D18 Fabricarea de articole de imbracaminte;
prepararea si vopsirea blanurilor 58,92 110,47 11,12 16,52 57,91
D19 Productia de piei, de articole din piele
si fabricarea incaltamintei 76,05 38,77 40,86 134,38
articolelor din lemn 175,07 217,09 93,84 216,82 276,23
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 430,85 529,95 224,92
materialelor informative 192,77 332,88 234,13 239,35 1196,77
nucleari 913,10 10201,53 6140,00
material plastic 326,65 540,30 510,15 223,69 427,51
nemetalifere 375,24 2826,31 1273,33 470,06 2532,19
exclusiv productia de masini si utilaje 266,71 321,02 578,70 263,48 370,69
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D29 Fabricarea de masini si echipamente 157,67 628,12 35,30 124,51 313,93
D31 Productia de masini si aparate electrice 169,94 76,29 45,97
D35 Productia altor mijloace de transport 49,51 20,79 38,78 1047,02
industriale 196,75 107,01 98,26 112,49
materiale reciclabile 787,42 15494,54
E401 Productia si distributia energiei
electrice 1268,51 2003,83 2094,96
E402 Productia si distributia combustibilului
gazos 683,44 84252,95 2790,41 1500,61
F45 Constructii 307,99 718,67 560,91 924,75 751,90
comertul cu amanuntul al carburantilor
pentru mijloacele de transport cu
motoare cu ardere interna 446,06 1269,53 825,36 690,43 749,56
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri,
exclusiv comertul cu autovehicule si
motociclete 625,84 737,55 900,49 930,65 819,61
obiectelor de uz casnic si personale 251,71 791,56 434,55 1756,64 363,16
transport; activitati ale agentiilor de
turism 351,29 368,91 533,46 401,63 300,00
echipamentelor fara operator, a
bunurilor personale si de uz casnic 500,21 121,15 1658,81 1338,50
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 115,20 35,28 169,62 262,21 99,72
principal intreprinderilor 405,83 592,29 131,59 297,20 1210,19
O90 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate;
asanare, salubritate si activitati similare 696,34 572,29
O92 Activitati recreative, culturale si
sportive 237,88 137,20 61,10 128,63 340,44

Anexe 63
Anexa 4.
Ponderea costurilor în vânzările companiilor, pe grupe de activități economice şi grupe de întreprinderi
conform cotei capitalului străin în total capital social şi suplimentar, %
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii
si a produselor din carne 84,7 80,0 81,8 88,3
legumelor 78,9 87,4 92,4 87,8 93,7
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale
la animale 83,6 162,9 94,5
amidonului si a produselor din amidon 85,5 46,4 97,6 79,7
D19 Productia de piei, de articole din piele si
fabricarea incaltamintei 75,1 52,9 78,4 78,9
D20 Prelucrarea lemnului si fabricarea articolelor
din lemn 74,4 80,7 68,3 71,0 81,8
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 81,5 76,6 105,6
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea titeiului si
tratarea combustibililor nucleari 56,5 3,7 91,0
nemetalifere 80,9 80,3 80,5 82,0 65,4
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D31 Productia de masini si aparate electrice 82,2 46,6 79,8
D35 Productia altor mijloace de transport 72,4 23,0 36,8 46,3
industriale 75,0 69,3 65,0 64,9
materiale reciclabile 83,6 99,6
E401 Productia si distributia energiei electrice 90,0 73,6 90,9
E402 Productia si distributia combustibilului gazos 85,0 98,4 80,7 93,5
F45 Constructii 80,7 76,1 64,8 84,9 76,3
autovehiculelor si motocicletelor; comertul
cu amanuntul al carburantilor pentru
mijloacele de transport cu motoare cu
ardere interna 85,2 91,0 80,0 87,8 86,3
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri, exclusiv
comertul cu autovehicule si motociclete 86,1 78,0 84,5 89,7 84,2
G52 Comert cu amanuntul; repararea obiectelor
de uz casnic si personale 82,9 81,0 82,3 88,0 79,1
I63 Activitati anexe si auxiliare de transport;
activitati ale agentiilor de turism 79,3 92,5 95,2 94,8 88,1
K71 Inchirierea masinilor si a echipamentelor
fara operator, a bunurilor personale si de uz
casnic 68,4 28,3 86,9 44,0
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 67,2 93,8 73,9 76,9 60,2
intreprinderilor 58,6 53,9 58,0 80,5 68,8
asanare, salubritate si activitati similare 76,1 100,0
O92 Activitati recreative, culturale si sportive 63,8 73,4 49,9 84,4 72,1

Anexe 65
Anexa 5.
Rata medie de rotație a stocurilor (venitul din vânzări per valoarea stocurilor)
pe grupe de activități economice şi grupe de întreprinderi conform ponderii
capitalului străin în total capital social şi suplimentar.
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
A012 Cresterea animalelor 18,14 31,54 95,34
D151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii
si a produselor din carne 12,87 10,47 16,33 0,69 28,34
legumelor 2,92 2,42 2,29 7,00 7,71
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale
la animale 16,46 79,29 1,11 2,79
amidonului si a produselor din amidon 13,66 10,16 33,77 43,37 4,84
fabricarea incaltamintei 13,83 3,58
din lemn 14,21 6,27 24,33 14,71 351,61
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 51,38 179,53 2,00 15,85
nemetalifere 11,25 14,34 10,20 14,10 18,72
D31 Productia de masini si aparate electrice 42,02 416,20 113,71 42,89
Codul
Descrierea 0% 1-25% 26-50% 51-75% 76-100%
CAEM
D35 Productia altor mijloace de transport 9,24 1,86
industriale 14,34 5,18 9,52 7,69 25,39
F45 Constructii 8,03 2,92 4,62 3,09 10,46
H55 Hoteluri si restaurante 25,82 8,61 1278,95 14,02
J65 Activitati financiare 0,96
K71 Inchirierea masinilor si a echipamentelor
fara operator, a bunurilor personale si de uz
casnic 32,34
intreprinderilor 60,16 714,00 109,04 75,23
Anexe 67
Anexa 6.
Corespondenţa dintre produsele exportate conform CSCI şi genurile de activitate conform CAEM.
Cod CSCI Denumirea conform CSCI Cod CAEM

00 Animale vii A01210 A01222 A01230
A01221 A01223 A01241
01 Carne şi produse de carne D15110 D15120 D15130
02 Produse de lapte şi ouă de păsări D15510 A01242
D15520 A01243
03 Peşte, crustacee, moluşte D15200
04 Cereale şi produse cerealiere A01111 D15612 D15820
D15611 D15810 D15850
05 Legume şi fructe A01121 A01131 D15320
A01122 A01132 D15330
A01123 A01133
A01124 D15310
06 Zahăr, produse de zahăr, miere D15830 D15840 A01251
07 Cafea, ceai, cacao, condimente D15860 D15870
08 Hrană pentru animale A01115 D15710 D15720
09 Diverse produse şi preparate comestibile D15880 D15892 D15430
D15891 D15899
11 Băuturi D15910 D15940 D15970
D15920 D15950 D15980
D15930 D15960
12 Tutun şi produse de tutun D16000
21 Piei şi blănuri, neprelucrate D19101 D19102
24 Plută şi lemn D20101 D20102 D20103
25 Pastă de lemn şi deşeuri de hîrtie D21110
26 Fibre textile şi deşeuri de acestea D17111 D17141 D17163
D17112 D17142 D17164
D17121 D17151 D17171
D17122 D17152 D17172
D17131 D17161
D17132 D17162
42 Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile D15410 D15420
51 Produse chimice organice D24141 D24149
52 Produse chimice neorganice D24130
53 Extracte tanante sau coloranţi D24120 D24301 D24302
54 Produse medicinale şi farmaceutice D24410 D24422
D24421 D24423
55 Uleiuri eterice, cosmetică şi produse de parfumerie D24510 D24520 D24630
56 Îngrăşăminte minerale sau chimice D24151 D24152
57 Materiale plastice, forme primare D24160
58 Materiale plastice, forme neprimare D25210 D25230
D25220 D25240

61 Produse de piele şi blănuri prelucrate D18301 D18302 D18303
62 Produse de cauciuc D25110 D25131
D25120 D25132
63 Produse de plută şi lemn (exclusiv mobilă) D20200 D20303 D20512
D20301 D20400 D20520
D20302 D20511
64 Hîrtie, carton şi articole de acestea D21211 D21220 D21240
D21212 D21230 D21250
65 Lînă, fibre textile, materiale şi produse de acestea D17210 D17300 D17541
D17220 D17400 D17542
D17230 D17510 D17549
D17240 D17521 D17600
D17251 D17522 D17710
D17259 D17530 D17720
66 Produse minerale nemetalice D26110 D26250 D26632
D26120 D26260 D26640
D26131 D26300 D26650
D26132 D26400 D26660
D26140 D26510 D26700
D26151 D26521 D26810
D26152 D26522 D26821
D26159 D26530 D26822
D26211 D26611 D26823
D26212 D26612 D26824
D26220 D26613 D26825
D26230 D26620 D26826
D26240 D26631
67 Fier şi oţel D27100 D27310 D27340
D27210 D27320 D27510
D27220 D27330 D27520
68 Metale neferoase D27410 D27451 D27455
D27420 D27452 D27530
D27430 D27453 D27540
D27440 D27454
69 Produse de metal D28111 D28401 D28710
D28112 D28402 D28720
D28113 D28510 D28730
D28114 D28520 D28740
D28120 D28610 D28751
D28210 D28621 D28752
D28220 D28622 D28759
D28300 D28630
71 Echipament şi aparate generatoare de energie electrică D29111 D29225 D29242
D29112 D29226 D29243
D29119 D29229 D29244
D29221 D29231 D29245
D29222 D29232 D29248
D29223 D29239 D29249
D29224 D29241
Anexe 69

72 Aparate specializate pentru anumite activităţi industriale D29311 D29524 D29551
D29319 D29525 D29559
D29321 D29529 D29561
D29322 D29531 D29562
D29323 D29539 D29563
D29329 D29541 D29564
D29511 D29542 D29565
D29519 D29543 D29566
D29521 D29544 D29567
D29522 D29545 D29568
D29523 D29549 D29569
73 Strunguri pentru prelucrarea metalelor, maşini-unelte D29410 D29420 D29430
74 Echipament, aparate pentru industria de bază D29121 D29130 D29211
D29122 D29141 D29212
D29123 D29142 D29219
D29129 D29149
75 Calculatoare şi aparate de birou D30010 D30020
76 Aparate pentru telecomunicaţii, TV, audio, video D32201 D32209 D32309
D32202 D32301
77 Aparate şi echipament electric D31101 D31501 D31623
D31109 D31502 D31628
D31201 D31611 D31629
D31209 D31619 D29711
D31300 D31621 D29712
D31400 D31622
78 Autovehicule D34101 D34201 D34301
D34102 D34202 D34302
79 Alt echipament de transport D35111 D35208 D35410
D35119 D35209 D35420
D35121 D35301 D35430
D35129 D35302 D35500
D35201 D35309
82 Mobilă, paturi, saltele D36110 D36130 D36150
D36120 D36140
83 Bunuri pentru călătorii, genţi şi mărfuri similare D19201 D19202
84 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte D18100 D18220 D18241
D18210 D18230 D18249
85 Încălţăminte D19300
87 Instrumente şi aparate de control, profesionale şi D33201 D33204 D33209
ştiinţifice D33202 D33205 D33301
D33203 D33206 D33309
88 Aparate fotografice, optice, ceasuri D33401 D33409 D33503
D33402 D33501
D33403 D33502

89 Diverse articole fabricate D29600 D22240 D36620
D22110 D22250 D36631
D22120 D36220 D36632
D22130 D36301 D36633
D22140 D36309 D36634
D22210 D36400 D36635
D22220 D36500 D36636
D22230 D36610 D36639
BOPS 262 Servicii de informatică şi informaţionale K72100 K72220 K72500
K72200 K72300 K72600
K72210 K72400
Sursa: Expert-Grup;
Anexa 7.
Valoarea exporturilor şi numărul estimat de companii pe categorii de mărfuri.
Anexe
Cod valoarea exporturilor, mii USD numar companii straine

descrierea
CSCI 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
00 Animale vii 1741,0 1956,7 3869,2 2179,8 367,3 3 4 5 6 7
01 Carne şi produse din carne 11804,4 3214,8 3478,7 7516,3 2446,4 6 8 9 6 7
02 Produse din lapte şi ouă de păsări 9436,0 14000,0 12373,1 7357,5 9203,6 7 7 9 8 8
03 Peşte, crustacee, moluşte 43,5 201,9 80,2 35,5 6,0 1 2 2 2 4
04 Cereale şi produse cerealiere 26682,9 46301,5 45320,4 21100,4 56759,5 23 17 21 25 27
05 Legume şi fructe 107222,9 111683,9 112340,8 174090,1 140092,1 23 27 33 29 23
06 Zahăr, produse din zahăr, miere 4734,2 7872,0 19496,1 23882,9 16079,8 5 5 5 5 3
07 Cafea, ceai, cacao, condimente 1106,7 2284,4 2174,5 2280,4 2960,7 0 1 1 1 1
08 Hrană pentru animale 8175,2 8182,9 8647,1 10767,3 17767,1 0 0 0 0 0
09 Diverse produse şi preparate comestibile 796,2 920,6 974,7 2978,3 2057,1 4 3 4 3 3
11 Băuturi 277820,3 314463,2 186410,6 135271,7 195777,0 41 43 44 46 45
12 Tutun şi produse din tutun 8921,2 11893,8 10169,6 15356,3 18820,1 2 1 1 1 3
21 Piei şi blănuri, neprelucrate 64895,5 56621,4 4543,5 6178,8 3532,0 1 1 1 2 2
24 Plută şi lemn 1414,6 1402,1 2152,5 2556,1 1935,5 4 4 6 5 4
26 Fibre textile şi deşeuri din acestea 429,5 646,9 488,3 1218,6 355,0 1 1 1 0 0
42 Uleiuri şi grăsimi vegetale stabile 41060,7 37752,8 34781,6 54881,2 62777,4 2 3 3 3 4
51 Produse chimice organice 214,8 274,3 710,4 360,4 369,0 0 0 0 0 1
53 Extracte tanante sau coloranţi 238,3 258,1 206,7 290,0 344,4 1 2 2 3 3
54 Produse medicinale şi farmaceutice 3903,3 4669,5 10089,8 14754,8 16517,1 6 5 6 6 5
55 Uleiuri eterice, cosmetică şi produse de
3389,7 7743,5 8568,8 10002,8 13377,5 2 3 3 7 5
parfumerie
56 Îngrăşăminte minerale sau chimice 724,6 1439,1 185,1 250,3 205,2 0 0 0 0 0
57 Materiale plastice, forme primare 384,2 1508,4 1025,1 2350,9 3905,6 1 2 3 2 2
58 Materiale plastice, forme neprimare 474,2 1625,3 1565,3 1332,6 5052,9 14 14 16 23 28
61 Produse din piele şi blănuri prelucrate 2838,1 4056,6 5626,0 5024,3 7037,0 1 1 1 0 0
62 Produse din cauciuc 2081,0 2001,8 2202,3 10964,1 11937,3 1 0 1 1 1
63 Produse din plută şi lemn (exclusiv mobilă) 2173,3 888,3 1835,8 1749,3 3455,0 11 11 10 9 8
71
valoarea exporturilor, mii USD numar companii straine 72
Cod
descrierea
CSCI 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
64 Hîrtie, carton şi articole din acestea 6443,3 10001,2 15180,4 23231,9 11145,5 2 4 4 5 2
65 Lînă, fibre textile, materiale şi produse din acestea
13781,9 22573,8 28006,2 37459,1 48853,8 10 9 12 19 21
66 Produse minerale nemetalice 17817,0 21111,5 34660,7 57267,2 52349,3 8 11 17 18 18
67 Fier şi oţel 14718,6 17339,5 31073,0 31185,9 56671,5 0 0 0 0 0
68 Metale neferoase 1253,3 85,2 110,2 877,0 2521,8 0 0 0 0 0
69 Produse din metal 6641,6 22521,5 31992,4 48836,3 42115,0 5 11 13 18 24
71 Echipament şi aparate generatoare de energie
2878,5 6703,3 1995,2 2723,8 4479,3 0 0 3 3 2
electrică
72 Aparate specializate pentru anumite activităţi
13183,7 10441,2 10198,9 17339,4 15337,7 4 5 4 3 5
industriale
73 Strunguri pentru prelucrarea metalelor, maşini-
620,3 1133,8 1801,6 7418,7 3280,2 2 2 2 3 2
unelte
74 Echipament, aparate pentru industria de bază 15257,3 15114,4 17515,9 21838,6 24369,4 1 0 1 2 1
75 Calculatoare şi aparate de birou 904,5 879,4 1241,6 1924,5 1995,3 0 0 0 0 0
76 Aparate pentru telecomunicaţii, TV, audio, video 2040,3 2382,7 2735,3 3196,0 3139,1 1 1 1 1 0
77 Aparate şi echipament electric 7451,6 11820,6 18904,3 39235,5 115680,1 3 3 4 8 7
78 Autovehicule 9984,1 9457,4 11788,7 14756,3 12837,1 0 0 0 0 0
79 Alt echipament de transport 10146,7 3594,1 1937,6 958,2 2198,9 1 1 1 1 3
82 Mobilă, paturi, saltele 4826,7 10216,4 17548,1 30678,9 44087,1 7 7 9 13 14
83 Bunuri pentru călătorii, genţi şi mărfuri similare 10068,0 10865,5 13127,5 17487,5 21403,5 0 1 2 3 3
84 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte 156108,9 170962,9 200369,4 238316,2 266607,9 28 36 49 57 67
85 Încălţăminte 21859,9 26442,0 30750,9 39897,4 47555,4 2 3 5 9 9
87 Instrumente şi aparate de control, profesionale şi
6813,8 7671,8 12102,1 22886,5 27862,4 2 2 3 3 4
ştiinţifice
88 Aparate fotografice, optice, ceasuri 980,6 427,0 603,1 685,5 903,6 0 0 0 0 0
89 Diverse articole fabricate 10150,8 13192,7 22140,9 31602,6 32522,1 12 16 17 21 17
B262 Servicii informatice si informationale 2630 3640 7970 14270 26270 19 37 50 68 86
Sursa: Estimările autorilor pe baza datelor BNS;
Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova
Anexa 8.
Numărul de companii cu capital străin şi valoarea medie a vânzărilor în companiile fără capital străin, lei per companie
Anexe
numărul companii cu capital valoarea vânzărilor pe companii fără capital străin,

Cod străin lei per companie
descrierea
CAEM
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
A011 Cultura vegetala 20 22 30 29 30 2490996 2629770 2393922 2174660 3067537
A012 Cresterea animalelor 3 5 6 6 8 3398727 3971545 4191094 4565453 7386351
A013 Cultura vegetala asociata cu cresterea animalelor 1 2 3658667 4645829 4414835 4816392 4929045
cresterea animalelor (cu exceptia celor sanitar-
veterinare) 2 2 2 2 5 1301457 1635156 1091453 1189917 1361242
D151 Productia, prelucrarea si conservarea carnii si
a produselor din carne 6 8 9 6 7 8002331 8892545 9404203 12445363 14832034
produselor din peste 1 2 2 2 4 2112327 2629219 4150257 4259978 11717980
D153 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 13 14 17 17 11 7957152 8704256 9172719 13396433 9642314
D154 Fabricarea uleiurilor si grasimilor vegetale la
animale 2 3 3 3 4 7411211 9495386 9868339 13974589 19787023
D155 Fabricarea produselor lactate 7 7 8 8 7 34469943 66529772 67396375 80056382 97083502
amidonului si a produselor din amidon 8 6 5 4 5 1198765 894931 933546 1191510 2255650
D158 Fabricarea altor produse alimentare 19 16 19 20 18 5194717 5713529 6551472 6990908 8790356
D159 Fabricarea bauturilor 41 43 44 46 45 15461317 18221998 11695647 9351610 11928043
D16 Fabricarea produselor de tutun 2 1 1 1 3 20207872 18105977 18510617 25549278 26573672
D17 Fabricarea produselor textile 11 10 13 19 21 2732063 3399726 2670567 3633595 7516033
prepararea si vopsirea blanurilor 29 37 50 57 67 2095916 2089203 2147237 2154167 1846148
fabricarea incaltamintei 3 5 8 14 14 3266829 4027195 4104169 4646614 4478596
73
numărul companii cu capital 74
valoarea vânzărilor pe companii fără capital străin,
descrierea
CAEM
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
din lemn 15 15 16 14 12 529239 619263 630446 751901 1166375
D21 Fabricarea hirtiei si cartonului 2 4 4 5 2 8994247 11387354 6813481 8289561 9856866
D22 Edituri, poligrafie si reproducerea materialelor
informative 10 12 14 19 16 1523801 1656696 1548634 1728166 1886401
D23 Cocsificarea carbunelui, distilarea titeiului si
tratarea combustibililor nucleari 1 1 2 1428296 51475965
D24 Industria chimica 11 13 16 20 19 2905355 4943017 6615476 9251923 10867748
material plastic 15 14 17 24 29 2186714 2785797 2988702 3389792 3326548
nemetalifere 8 11 17 18 18 6419688 7306133 5730010 5950068 6536620
D28 Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv
productia de masini si utilaje 5 11 13 18 24 1628312 1810431 2282452 2677980 3052382
D29 Fabricarea de masini si echipamente 8 8 11 13 14 3318467 3495027 3874209 3560050 3770354
D31 Productia de masini si aparate electrice 2 2 4 6 5 3037899 2928382 3063132 7121046 4248192
D35 Productia altor mijloace de transport 1 1 1 1 3 772348 2500233 3247330 5222364 6073856
industriale 9 11 13 16 16 1742081 2152948 2293326 2267202 2484153
materiale reciclabile 3 2 2 1 1 22849717 36935503 55763640 58886774 45062037
E401 Productia si distributia energiei electrice 4 3 5 5 3 76460183 84962373 117444773 157975545 207982819
E402 Productia si distributia combustibilului gazos 1 1 2 2 3 89531489 112198424 153299177 229767616 285674231
F45 Constructii 33 35 51 63 60 2494949 3262668 4237382 5068092 5333390
autovehiculelor si motocicletelor; comertul cu
amanuntul al carburantilor pentru mijloacele
de transport cu motoare cu ardere interna 27 31 38 43 45 2926795 3335158 4169640 4855192 5936571
numărul companii cu capital valoarea vânzărilor pe companii fără capital străin,
descrierea
Anexe
CAEM
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
G51 Comertul cu ridicata si intermedieri, exclusiv
comertul cu autovehicule si motociclete 353 419 464 497 517 4432535 5353890 5685158 7179974 8393507
G52 Comert cu amanuntul; repararea obiectelor de
uz casnic si personale 108 123 133 169 187 1553738 1786700 2106323 2277916 2995500
H55 Hoteluri si restaurante 27 36 42 59 62 526407 626980 720413 912995 1197300
I60 Transporturi terestre 29 29 30 37 31 5593406 5686586 7269007 8033468 5151720
I62 Transporturi aeriene 8 8 7 7 7 38766580 36302835 52851362 64948756 82302117
I63 Activitati anexe si auxiliare de transport;
activitati ale agentiilor de turism 45 53 58 60 54 2689764 3237076 3843504 4338865 5191620
I642 Telecomunicatii 20 24 25 34 38 10193151 9047249 8250371 8837652 11621254
J65 Activitati financiare 8 7 13 18 21 2158858 2170529 3299809 6696866 8318600
K70 Tranzactii imobiliare 45 46 80 85 117 563947 534928 604748 690621 947405
K71 Inchirierea masinilor si a echipamentelor fara
operator, a bunurilor personale si de uz casnic 11 12 16 18 13 257081 336887 593494 405776 433875
K72 Tehnica de calcul si activitati conexe 19 37 50 68 86 1500605 2343601 1856559 2275426 2547195
intreprinderilor 72 88 119 163 189 1774837 1975235 2321411 1229918 1303552
asanare, salubritate si activitati similare 1 1 1615097 1712336 2040887 2172950 2717381
O92 Activitati recreative, culturale si sportive 18 23 28 32 30 878672 1132687 1636407 2082635 2086071
O93 Activitati de servicii particulare 4 6 7 8 6 190917 213514 240659 273592 247059
75
Anexa 9. 76
Numărul de angajaţi, total pe sector, în companiile fără capital străin şi în companiile cu capital străin, oameni
cod total companiile fără capital străin companiile cu capital străin

descrierea
CAEM 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
A011 Cultura vegetala 105032 96530 81805 67311 57822 104352 95761 80926 66300 56662 680 769 879 1011 1160
A012 Cresterea animalelor 2592 2812 3185 3219 3067 2584 2801 3123 3187 2961 8 11 62 32 106
A013 Cultura vegetala asociata
cu cresterea animalelor 14614 12695 10384 8672 7737 14614 12695 10384 8652 7702 20 35
A014 Servicii pentru agri-
cultura si servicii in
cresterea animalelor
(cu exceptia celor
sanitar-veterinare) 4988 4724 3613 3027 2971 4856 4621 3555 2995 2923 132 103 58 32 48
D151 Productia, prelucrarea
si conservarea carnii si
a produselor din carne 2929 3148 3432 3442 3491 2735 2934 3148 3177 3310 194 214 284 265 181
D152 Prelucrarea si con-
servarea pestelui si a
produselor din peste 229 335 246 297 521 174 134 121 177 318 55 201 125 120 203
D153 Prelucrarea si
conservarea fructelor
si legumelor 6353 6765 6429 5680 4889 5629 5537 5103 4589 4018 724 1228 1326 1091 871
D154 Fabricarea uleiurilor si
grasimilor vegetale la
animale 1416 1474 1478 1375 1312 1404 1403 1380 1327 1252 12 71 98 48 60
D155 Fabricarea produselor
lactate 4334 4172 4362 4239 4344 3845 3674 3925 3752 3933 489 498 437 487 411
de morarit, a amido-
nului si a produselor
din amidon 2366 2087 2015 1687 1796 2059 1870 1767 1632 1756 307 217 248 55 40
descrierea
CAEM
Anexe
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
D158 Fabricarea altor
produse alimentare 12450 12649 12467 12218 11474 10218 10451 10537 10525 10218 2232 2198 1930 1693 1256
D159 Fabricarea bauturilor 20759 21597 20021 17132 16687 14628 14994 13973 11303 10568 6131 6603 6048 5829 6119
de tutun 2301 2257 2012 1659 1536 2235 2216 1971 1617 1434 66 41 41 42 102
textile 4958 3640 3753 3944 3707 3338 2746 2587 2657 2782 1620 894 1166 1287 925
D18 Fabricarea de articole
de imbracaminte;
prepararea si vopsirea
blanurilor 18026 19730 20895 20791 19906 11592 10221 9829 8903 7516 6434 9509 11066 11888 12390
D19 Productia de piei, de
articole din piele si fa-
bricarea incaltamintei 3902 3951 4366 4664 4456 3474 3529 3562 3633 3085 428 422 804 1031 1371
D20 Prelucrarea lemnului
si fabricarea
articolelor din lemn 2115 2212 2063 1992 1769 1763 1798 1674 1729 1547 352 414 389 263 222
D21 Fabricarea hirtiei si
cartonului 1617 2086 2012 1889 1810 704 1127 1152 1048 1071 913 959 860 841 739
D22 Edituri, poligrafie si
reproducerea materi-
alelor informative 4433 4440 4505 4312 4135 4218 4230 4345 4146 3979 215 210 160 166 156
D23 Cocsificarea carbune-
lui, distilarea titeiului
si tratarea combustibi-
lilor nucleari 22 108 82 89 22 71 108 82 18
D24 Industria chimica 1894 1967 2146 2138 2361 1432 1456 1585 1635 1792 462 511 561 503 569
D25 Productia de articole
din cauciuc si din
material plastic 2264 2447 2707 3217 3554 1832 1913 2029 2393 2548 432 534 678 824 1006
77
total companiile fără capital străin companiile cu capital străin 78
cod
descrierea
CAEM 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
D26 Productia altor
produse din minerale
nemetalifere 7619 7707 7747 8159 7240 6717 6613 6133 6569 5671 902 1094 1614 1590 1569
finite din metal,
exclusiv productia de
masini si utilaje 3846 4274 4480 4690 4996 3684 4006 4206 4385 4599 162 268 274 305 397
D29 Fabricarea de masini
si echipamente 7896 7272 6688 5940 5235 6555 6149 6094 5404 4676 1341 1123 594 536 559
D31 Productia de masini si
aparate electrice 1499 1561 1588 1800 2731 1417 1490 1429 1284 1177 82 71 159 516 1554
D35 Productia altor
mijloace de transport 140 133 146 158 154 137 130 144 145 147 3 3 2 13 7
D36 Productia de mobilier
si alte activitati
industriale 3095 4217 4577 5377 4959 2974 3788 4269 4662 4559 121 429 308 715 400
D37 Recuperarea deseu-
rilor si resturilor de
materiale reciclabile 445 386 419 502 444 372 343 397 499 443 73 43 22 3 1
energiei electrice 6508 6368 6418 6122 5997 4732 4807 4762 4699 4690 1776 1561 1656 1423 1307
combustibilului gazos 3871 4061 4339 4531 4564 3762 3953 4226 4419 4331 109 108 113 112 233
F45 Constructii 24509 27186 30728 34126 34937 23923 26677 29554 32663 33612 586 509 1174 1463 1325
descrierea
CAEM
Anexe
2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
G50 Vinzarea, intretinerea
si repararea autovehi-
culelor si motociclete-
lor; comertul cu ama-
nuntul al carburantilor
pentru mijloacele de
transport cu motoare
cu ardere interna 7135 7861 8059 10193 10716 6578 7388 7389 7646 7947 557 473 670 2547 2769
G51 Comertul cu ridicata
si intermedieri,
exclusiv comertul
cu autovehicule si
motociclete 31543 33818 36279 38676 41788 25005 25826 27047 29809 31765 6538 7992 9232 8867 10023
G52 Comert cu amanuntul;
repararea obiectelor
de uz casnic si
personale 37243 40117 43499 46790 50591 35200 37689 40317 42965 45552 2043 2428 3182 3825 5039
H55 Hoteluri si restaurante 8637 9244 10202 11453 12370 7761 8328 9014 10006 10670 876 916 1188 1447 1700
I60 Transporturi terestre 34053 34053 33110 35597 36289 33666 33490 32824 35285 35978 387 563 286 312 311
I62 Transporturi aeriene 1302 1381 1409 1349 1203 983 1054 1001 985 895 319 327 408 364 308
I63 Activitati anexe si
auxiliare de transport;
activitati ale agentiilor
de turism 10105 9872 9486 9431 7524 9391 9226 8849 8649 6732 714 646 637 782 792
I642 Telecomunicatii 9241 9647 9924 10259 9590 8494 8773 8984 8975 8224 747 874 940 1284 1366
J65 Activitati financiare 561 607 755 918 936 399 403 436 479 504 162 204 319 439 432
K70 Tranzactii imobiliare 10471 10215 10680 11033 14170 9682 9458 9581 10074 12503 789 757 1099 959 1667
79
total companiile fără capital străin companiile cu capital străin 80
cod
descrierea
CAEM 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008 2004 2005 2006 2007 2008
K71 Inchirierea masinilor
si a echipamentelor
fara operator, a
bunurilor personale si
de uz casnic 485 438 430 387 485 442 388 375 330 448 43 50 55 57 37
K72 Tehnica de calcul si
activitati conexe 2943 3768 5686 6396 6598 2571 3296 5020 5397 5213 372 472 666 999 1385
K74 Alte activitati servicii
prestate in principal
intreprinderilor 13904 15092 15962 17234 18049 12597 13754 14854 15905 16037 1307 1338 1108 1329 2012
O90 Eliminarea deseurilor
si a apelor uzate;
asanare, salubritate si
activitati similare 2107 2419 2311 2469 2566 2107 2419 2311 2436 2551 33 15
O92 Activitati recreative,
culturale si sportive 5206 6237 7083 7615 7108 4598 5447 6159 6304 5559 608 790 924 1311 1549
O93 Activitati de servicii
particulare 1814 1932 1922 2066 2043 1773 1876 1855 1991 1983 41 56 67 75 60
total pe coloană 455772 461584 457931 456258 452717 413228 412882 403906 397342 387912 42544 48702 54025 58916 64805

Iis WWW PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iis WWW PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impactul investiţiilor străine directe

asupra economiei Republicii Moldova

Studiu elaborat în cadrul proiectului

“Impactul investiţiilor străine directe

Autori: Valeriu Prohniţchi, Ana Popa, Adrian Lupuşor

Centrul Analitic Independent Expert-Grup

Copyright © PNUD Moldova

Lucrarea a fost elaborată cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Capitol 1. Evoluţii majore ale investiţiilor străine directe în Moldova..................................11

Capitolul 2. Impactul investiţiilor străine directe asupra economiei moldoveneşti.............22

Capitolul 3. Concluzii şi recomandări de politici.................................................................... 50

Graficul 2. Stocul de ISD per capita, 2008, USD...................................................................12

Graficul 3. Fluxul de ISD şi ponderea ISD în PIB, 1995-2009...............................................13

Graficul 4. Structura stocului de ISD pe sectoare economice,

Graficul 5. Structura stocului de ISD pe sectoare economice,

Graficul 6. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare,

Graficul 7. Structura stocului de ISD în industria prelucrătoare,

Graficul 8. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale per angajat,

Graficul 9. Evoluţia cotei companiilor cu capital străin în PIB şi a cotei ISD

Graficul 10. Creşterea veniturilor din vânzări în 2004-2008 în dependenţă

Graficul 11. Corelaţia dintre ponderea capitalului străin în capitalul

Graficul 12. Veniturile din vânzări/angajat pe grupe de întreprinderi după

Graficul 13. Ponderea costurilor în total venituri din vânzări conform

Graficul 14. Rata medie de rotaţie a stocurilor în 2004-2008, conform

Graficul 15. Valoarea medie a intrărilor de active materiale și nemateriale

Graficul 16. Structura investiţiilor în active pe termen lung, la nivelul

Graficul 17. Ponderea intrărilor de active pe termen lung în total active

Graficul 18. Valoarea activelor per companie, conform ponderii capitalului

Graficul 19. Creşterea numărului de companii cu ISD şi creşterea

Graficul 20. Creşterea anuală a veniturilor din vânzări pe sectoare

Graficul 22. Valoarea activelor per companie conform ponderii

Graficul 23. Creșterea anuală a valorii activelor per companie în companiile

Graficul 24. Creșterea anuală a veniturilor din vânzări per angajat

Anexa 2. Valoarea medie a activelor per companie, pe grupe de activități

Anexa 3. Valoarea medie a activelor per angajat, pe grupe de activități

Anexa 4. Ponderea costurilor în vânzările companiilor, pe grupe de activități

Anexa 6. Corespondenţa dintre produsele exportate conform CSCI şi

Anexa 7. Valoarea exporturilor şi numărul estimat de companii pe

Anexa 8. Numărul de companii cu capital străin şi valoarea medie a vânzărilor

Anexa 9. Numărul de angajaţi, total pe sector, în companiile fără capital străin

 Adepţii aşa-numitului „Consens de la Washington (printre care se numără, evident, corpo-

Lucrarea este structurată în felul următor. În capitolul 1 analizăm performanţele Republicii

Graficul 1. Fluxul de ISD per capita în 1989-2008 pe grupuri de ţări, USD

Europa Centrală şi Statele Bal�ce 4492

Europa de Sud-Est 2669

Toate economiile în tranziţie 2363

0 1000 2000 3000 4000 5000

Graficul 2. Stocul de ISD per capita, 2008, USD

Graficul 3. Fluxul de ISD şi ponderea ISD în PIB, 1995-2009

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNM şi BNS.

1.2. ISD în economia Moldovei: aspecte structurale

Tabelul 2. Distribuţia numărului de întreprinderi şi capitalului străin, pe grupe de întreprinderi după

Tranzacţii imobiliare, inchirieri

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS.

Tranzacţii imobiliare, inchirieri Altele, 1.9 Industria

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS.

Altele, 8.5 Industria alimentară, a

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS.

Producţia echipamentelor electrice şi electronice, 2.5 Altele, 5.5 Industria alimentară, a

Producţia de ar�cole din

Fabricarea hâr�ei Industria tex�lă

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS.