Sunteți pe pagina 1din 23

PLANIFICAREA FISCALĂ INTERNAȚIONALĂ

PROBLEME ACTUALE ALE RELAȚIILOR ECONOMICE, VALUTARE ȘI


FISCALE INTERNAȚIONALE

Studiu de caz

Lumea de azi nu este numai una a progresului extraordinar grație revoluției științifice și
culturale, ”satului global”, a turismului ca domeniu majoritar prin industria loisirului dar și una
a unor grave dezechilibre între natură și omenire, între țări și etnii până la dispute dure între
membrii aceleiași familii; chiar familia tinde să scape de sub semnul unității lui Adam cu ”coasta
lui”, nu ca o probabilitate anecdotică ci efectivă, prin poarta deschisă de clonare. Omenirea nu
mia este la răscruce. Este gata precum coconul să iasă, să-și deschidă aripile... spre ce? Să
sperăm că nu precum Icar. Oamenii au trebuit să admită ca numai o dezvoltare durabilă poate
dacă nu vindeca, măcar să aline durerile progresului.

În plus, noi și țările din jurul nostru asistăm la un proces unic: reîntoarcerea în trecut, la
capitalism. Doar dacă socialismul – creație artificială după cel de-al doilea război mondial – nu
a fost decât un accident sau o ”greșeală” de planificare sau o variantă profitabilă a geopoliticii
post război. Și atunci drumul de la socialism la capitalism capătă sens, nu mai este o excepție
curioasă.

Dar poate cel mai greu apasă, știut sau nu, asupra tuturor – factori de decizie sau simpli
muritori care percept realitatea inconștient – claustrofobia: spațiul îngust ce a devenit lumea
prin explozia telecomunicațiilor și informaticii. Aproape nu te mai poți mișca de ”zidurile –
mesaje” ce răsar din toate părțile, mereu mai multe și mai revendicative. Viața palpabilă trece
cu fiecare zi tot mai mult în lumea simbolurilor imateriale, abstracte, neînțelese dar implacabile.
”Criză pe bursele de mărfuri” anunță televiziunea și fugi repede să faci câteva rezerve fără să
știi de ce. ”iminent conflict în zona...” și mii de oameni lucrează ca nebunii la salvarea
investițiilor, a locului de muncă fără să înțeleagă exact despre ce este vorba. Sau, cea mai
neînțeleasă și constantă situație ”prăbușirea bursei monetare, haos pe piața...”și principiul
dominoului aleargă amețitor în domenii unde nici prin vis nu visai. Sau, banal, dar sigur precum
valurile oceanului devalorizarea zilnică a monedei: și omul de rând și specialistul încep să
calculeze în dolari, în euro etc. și să vadă ce le-a mai rămas, fără să poată să-și explice de ce li
s-a luat. Și renunță să se mai uite la televizor unde părerile specialiștilor se bat cap în cap.

Mesajele te bombardează. Dar forma lor criptică, imensitatea informației de care ai nevoie să
înțelegi fenomenul te fac să te simți fără ajutor, mai ales datorită rapidității cu care se succed.
Și, parcă ca o reacție de apărare ridici un ”zid” și reacționezi din reflex. Dar comunitățile nu-și
permit. Ele trebuie să se apere. Mai ales în domeniul financiar valutar unde, empiric constatăm
noi aici, în ”lumea tranziției” și nu numai, că fluxul câștigurilor merge mereu într-o direcție iar
cea pierderilor în cealaltă.

În vremea comerțului atotputernic, a producției globale întâlnim tot mai multe și mai puternice
reacții ale etos-ului, a comunităților pentru autoconservare. Rămânând la domeniul financiar
valutar constatăm că grupurile de interese, fie ele locale, naționale, transnaționale sau globale
își fortifică apărarea închizând, într-o formă sau alta scurgerile spre alte zone. Politici, tehnici și
tactici au fost elaborate.
Puține sunt însă noi sub soare: aceleași probleme se puneau și înainte de prăbușirea
comunismului. Trecând peste ideologii, instinctul de conservare este general uman ca și cel de
apartenență la colectivitate (sau uneori la haită – din păcate). Vum prezentul își trage seva din
trecut și istoria economiei este o garanție majoră a unei bune prognoze pentru viitor am hotărât
să public o lucrare din 1988 la un curs postuniversitar sub îndrumarea distinsului Profesor Iulia
Văcărel, apărută în condițiile de atunci sub regimul ”secret de serviciu” în numai 5 exemplare,
cât a fost permis. Notele de subsol vor încerca să explice celor mai tineri sensul unor termeni
sau fenomene din acea perioadă.

Cu regret constat că, la noi, atunci ca și acum o analiză pertinentă este greu de făcut din lipsa
fondului statistic: atunci sub obrocul securității acum inexistent sau nerelevant. Acum, ca și
atunci numărul de exemplare este mic dar sper să ajungă în locurile unde ar putea fi de folos.
Atunci, ca și acum guvernele anunțau creșterea exporturilor ca pe o victorie, deși era vorba de
un simplu lohn. Dar acum, oamenii de afaceri, cei mici care și-au schimbat viața mizând pe
noua carte încep să se întrebe de ce pierderea este numai a lor. Și cum pot să se apere.
Poate această lucrare va fi de folos celui care îi va învăța și le va arăta cum, când, cu cine, cu
ce.

Ne-am confruntat în timpul cercetării cu greutăţi deosebite, mai ales pentru că multe fenomene
şi activităţi, deşi sunt cunoscute, datele statistice lipsesc sau sunt indisponibile. Din această
cauză a trebuit să renunţăm la clasicul stil academic de ilustrare a faptelor prin serii statistice
comentate şi interpretate şi de multe ori să facem numai o descriere simplă a realităţii, a
implicaţiilor posibile şi propuneri de abordare sistematică ştiinţifică.

Am insistat asupra motivelor pentru că dorim să subliniem încă o dată că în “calea de o mie de
li” a sectorului terţiar de mâine n-am făcut decât câţiva paşi, iar timpul rămas este deja prea
scurt.

Inainte de a trece la analiza propriu-zisă dorim să facem o precizare metodologică, de principiu


: relaţiile economice internaţionale, sunt relaţii sociale, de natură economică vizând atât
schimburile internaţionale pentru satisfacerea de nevoi, dar mai ales -prin relaţiile financiar
valutare internaţionale - redistribuiri de produs social şi mai ales de venit naţional. Formele de
comensurare ale obiectelor schimburilor sunt foarte diverse, cea mai comodă fiind expresia
valorică. Dat fiind specializarea înaltă şi complexitatea relaţiilor finnaciar valutare, la analiza
cazului unui judeţ am ales ca “unitate etalon finală” de comparare scurgerea, câştigul, sau
schimbul de venit naţional sau produs social, exprimate în unitatea cea mai explicită.

Am încercat, adică, să vedem dacă exportatorul (producătorul intern) poate să stabilească dacă
activitatea lui de “export intern” este profitabilă şi ţării sau nu şi ce metodă de analiză (şi
mijloace) poate întrebuinţa pentru influenţarea şi adaptarea activităţii sale la condiţiile
conjuncturale. Ar fi trebuit să luăm de fiecare dată, două momente temporare în analiză : cel al
încasării / plăţii şi cel al investiţiei / recuperării valorii. La nivelul unui judeţ însă, dat find şi
volumul mic al tranzacţiilor dar şi centralizarea fondurilor la banca centrală, distincţia
temporară este lipsită de valoarea practică. Practic judeţul numai încasează, cheltuielile
( investiţiile ) se fac centralizat 1, astfel încât rentabilitatea investiţilor făcute din încasările din
“export intern” nu se pot analiza.

Industria turistică a judeţului Sibiu este bine dezvoltată. Oficiul Judeţean de turism Sibiu şi
celelalte întreprinderi, dispun de o bază materială largă, deşi majoritatea uzată fizic şi moral.

1
Distribuirea fondurilor se făcea prin planul de stat care colecta practic toate resursele. În ultimii ani din
deceniul opt au existat și tentative de descentralizar, dar rămase mai mult formale
Judeţul Sibiu are un patrimoniu turistic deosebit de bogat şi divers : munţii Cibin, munţii
Făgăraş (Alpii României), depresiuni (a Săliştei, a Oltului, a Târnavelor), dealuri şi coline
(Dealul Frumos - frumos nume pentru centrul geografic al României! ), cursuri de apă (Cibinul,
Otul, Hârtibaciul, Târnava etc.) factori naturali de cură (Ocna Sibiului şi Bazna), o viaţă
economică intensă şi diversă (practic toate ramurile industriale) cu realizări notabile în
agricultura intensivă, dar mai ales o viaţă culturală de tradiţie şi bogată: dovadă complexele
muzeale, biblliotecile, teatrele (clasic, păpuşi, pantomimă), filarmonica, festivaluri şi
manifestări, de talie naţionale şi internaţională, publicaţii, o activitate artistică de amatori
rodnică, etc. Acelaşi lucru se poate spune şi despre sport. ën plus, datorită poziţiei geografice
judeţul Sibiu joacă rolul de “placă turnantă” pentru turismul de circuit şi de tranzit, fiind greu
de organizat un tur al României fără trecere prin Sibiu.

3.1 Circulaţia turistică.

Circulaţia turistică internţională înregistrată în unităţile de cazare ale judeţului Sibiu a evoluat
astfel:

1975 1979 1985 1987


Total
turișri – 353764 400266 320307 335085
număr
Din care
Străini 67498 91966 55858 53252
Din care
Est 30891 41216 33325 33224
Vest 36607 50750 22533 19128

Total
zile 835407 844167 698168 694969
turist
Din care
Străini 93711 125243 77283 70376
Din care
Est 42035 52746 38352 38067
vest 51676 72497 38931 32306

Sursa : Statistici OJT Sibiu

Obiectul cercetării noastre îl constituie numai “circulaţia turistică vestică”, furnizoare de


încasări în devize convertibile. Analizăm şi “totalul” şi “circulaţia estică”, pentru a avea o
imagine mai clară a turismului internaţional în judeţ, pentru a depista imaginea fiecărui factor în
deciziile luate de întreprinderile de turism, pentru care, din punct de vedere al indicatorilor
“cazare turistică” şi “desfaceri de mărfuri” nu este nici o deosebire între “est” şi “vest”, iar
“totalul “ determină nivelul retribuţiilor. Abia din 1986 încasările în ruble transferabile şi devize
convertibile intră în componenţa indicatorului de retribuire, până atunci fiind numai o condiţie
de acordare integrală a retribuţiilor. De altfel şi acum “coeficientul total de utilizare al bazei de
cazare” inflenţează mai mult retribuţiile şi rezultatele în întrecerea socialistă decât realizarea
circulaţiei turistice planificate.
Considerând anul 1975 ca an de bază , circulaţia turistică a evoluat astfel :
1975 1979 1985 1987
Total
turișri – 100 113 90,5 94,8
număr
Din care
Străini 100 136 82,7 77,6
Din care
Est 100 133,4 107,9 107,6
Vest 100 138,6 68,6 52,2

Total zile
100 101 83,6 83,2
turist
Din care
Străini 100 134 82,5 76,1
Din care
Est 100 125,5 91,2 90,6
vest 100 140,3 75,3 62,5

Datele statistice ilustrează şi consideraţiile din paragraful precedent. Anul 1979 se constituie ca
an de vârf. Dacă numărul total de turişti cunoşte o scădere în 1985 şi 1987 faţă de 1975 şi
1979, zilele - turist (înnoptările) scad mult mai mult în aceeaşi perioadă, ceea ce înseamnă că şi
în timpul cât au existat consumatori în judeţ a scăzut continuu. Dacă circulaţia turistică estică
( aflată sub influenţa economiilor planificate) a cunoscut tendinţe mai stabile (uşoară creştere a
numărului de turişti , reducere cu 10% a înnoptărilor din cauza scurtării sejurului) în schimb
circulaţia turistică vestică, după ce cunoşte o explozie în 1979 se reduce an de an,
înjumătăţindu-se numărul de turişti faţă de 1975, iar innoptările reducându-se cu 37,5% ceea
cea redus îngrijorător volumul “materiei prime” atât pentru realizarea încasărilor din cazare cât
şi din desfacere şi alte servicii. ën capitolul următor vom vedea influenţa acestui fenomen în
încasări.

Totuşi, înnoptarea medie a turiştilor vestici a evoluat astfel :

1975 1979 1985 1987


Înnoptare
medie
Zile turist 1,4 1,4 1,7 1,7

Se vede că circulaţia turistică vestică în judeţul Sibiu are un pronunţat caracter de tranzit,
timpul cât turistul este în judeţ - deci abordabil pentru vânzarea de servicii şi cheltuirea de
valută - este foarte scurt, ceea ce implică structurarea întregii activităţi turistice internaţionale
vestice foarte specializat: pentru turistul “grăbit”. Dacă OJT Sibiu a reuşit acest lucru, vom
putea eventual constata în capitolul următor, pentru că uşoara creştere a innoptării medie, deci
a timpului de cât turistul a stat în judeţ (de la 1,4 zile la 1,7 zile) ar fi putut compensa parţial
scăderea numărului de înnoptări.

Ponderea circulaţiei turistice internaţionale în totalul circulaţiei turistice a evoluat astfel:


1975 1979 1985 1987
Număr de 8,7 10,3 10,4 9,9
turiștu est %
Număr de 10,4 12,7 7 5,7
turiști vest %
Zile turist est 5 6,2 5,5 5,5
%
Zile turist vest 6,2 8,4 5,6 4,6
%

Circulaţia turistică vestică are o pondere modestă în totalul circulaţiei turistice, cu tendinţa la
scădere . Contribuţia sa la totalul încasărilor turistice este însă mult mai mare (vezi cap. 3.2).

Nu este obiectul acestei lucrări să analizăm cauzele şi să propunem remedii pentru scădrea
drastică a circulaţiei turistice. Reţinem pentru scopul nostru, că producătorul intern are la
îndemână mijloace de analiză economice, cuantificabile pentru stabilirea factorilor care
inflenţează domeniile, modificările în evoluţia lui, contribuţia diferitelor componente la
schimbarea circulaţiei turistice putând stabili previziuni şi lua decizii de corectare a evoluţiei
fenomenului (schimbarea gradului de interes în obiectivele întreprinderii şi cointeresarea
lucrătorilor, corectarea unei componente prin modificarea alteia, relaţiei între circulaţie şi
încasări, pentru stabilirea structurii şi modului de organizare a activităţii etc.).

Nu putem încheia acest capitol fără a pune în discuţie o subramură a circulaţiei vestice :
“turismul la rude”, pentru care nu dispunem practic de date statistice pentru o analiză
pertinentă. Populaţia judeţului Sibiu reprezenta la 1 iulie 1987 2,2 % din totalul populaţiei ţării.
Din totalul populaţiei judeţului 19,1 % sunt de naţionalitate germană 4,3 % sunt de
naţionalitate maghiară şi 8,1 % de alte naţionalităţi ( evrei, greci, ţigani etc.). Deci 31,5 % din
populaţie este susceptibilă de a avea rude în străinătate. Pe noi ne interesază mai ales populaţia
română de naţionalitate germană, care are rude în ţări cu valută convertibilă. Să adăugăm aici şi
rudele din străinătate ale populaţiei româneşti, mai ales din satele Mărginimii Sibiului care au
emigrat masiv înainte şi după primul război modial mai ales spre SUA. Este cert, se poate
observa pe stradă, dar se constată mai ales în încasările din magazinele de vânzare pe valută şi
în depunerile de devize în cont personal (cadouri), că suntem vizitaţi de un număr mare de
“turişti rudişti”. Datele statistice lipsesc sau sunt indisponibile. Mulţi fiind rude de gradul unu
nu locuiesc în hotel, singurele informaţii există la frontieră şi sunt inaccesibile. O parte sunt
incluşi în circulaţia turistică din unităţile de cazare, dar nu se poate stabili câţi. Sosirea se face
mai ales cu autoturismul şi autocarul, dar şi cu trenul şi avionul. Un indiciu ar putea fi dat de
volumul carburanţilor ridicaţi la staţiile PECO pe valută liber convertibilă, dar numai iarna,
vara amestecându-se fluxul turistic. OJT Sibiu a reuşit să contracteze două firme de
transporturi Kessler-Reisen şi Gabor-Reisen, din RFG, specializate în organizarea transportului
cu autocarul în special a turiştilor rudişti. Gabor Reisen a făcut în 1987 21 de transporturi a
circa 30 de turişti adică minimun 630 de turişti cu sejur de 7 zile iar Kessler 29 de drumuri
respectiv 870 de turişti. Nu se poate stabili câţi au rămas în judeţul Sibiu, întrcât punctele de
debarcare sunt Arad, Timişoara, Lugoj, Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Braşov.

Iată deci, că în această piaţă nu putem aplica nici una din metodele de analiză cunoscute. Se
impune totuşi cartografierea ei cel puţin din două motive :
- încasările de la turiştii rudişti şi din depunerile “cadou” au început să fie majoritare în
vânzarea de marfă pe valută (vezi cap. 3.3) ;
- nu avem posibilitatea de a studia în RFG această piaţă, (mică, ca importanţă pentru o agenţie
de voiaj din această ţară) din cauza costurilor externe mari.
Se pot obţine însă informaţii indirecte în ţară.

Prin studierea ştiinţifică a acestei pieţe se poate institui o politică de monopol, controlând atât
încasările turistice (corelarea în timp şi conţinut a ofertei cu posibilităţile cererii) cât şi efectele
secundare (vezi cap. 6.2).

3.2 Evoluţia încasărilor în devize convertibile în industria turistică sibiană.

ëncasările în devize convertibile din turism în judeţul Sibiu se prezintă astfel: (datele cuprind
activitatea OJT-Sibiu, care include şi încasările din turismul instituţionalizat).

1975 1979 1985 1987


Total $ 655455 1520327 1063301 1814300
Din care
vânzări
de 373545 1161407 915401 1598900
mărfuri $
Progarm
e
29825 64950 22600 50300
turistice
$
Schimb
252085 293970 125300 165100
valutar $

Sursa : Statistici OJT Sibiu.

Bineînţeles se poate începe analiza prin compararea acestor date cu realizările pe total ţară sau
pe plan mondial. Nu dorim să stabilim importanţa judeţului Sibiuîn turismul românesc şi
renunţăm şi la analiza comparativă cu evoluţia turismului mondial.

Să vedem pentru început care este dinamica încasărilor valutare.

1975 1979 1985 1987


Total $ 100 231,9 162,2 276,8

Se observă o explozie în 1979 apoi o revenire în 1987, care par a confirma studiile de
prognoză. Să încercăm acum să aplicăm câteva mijloace recomandate de literatura de
specialitate pentru a stabili câştigul de venit naţional.

Aceste încasări s-au făcut în diverse monede. Nu avem date privind structura încasărilor pe
feluri de valute, ci numai în $, la cursul de evidenţă. ën anexa 2 am stabilit evoluţia cursurilor
valutare şi a monedelor în această perioadă. Remarcăm întâi că doar dolarul la curs oficial
cunoaşte o depreciere (aproape 23 %) în timp ce cursul turistic (folosit la schimb valutar)
rămâne constant în perioada 1975-1979 pentru ca apoi să floteze şi să ducă la deprecierea
dolarului cu 30 %. (anexa 2 pct. A). Tot datele de la pct. A ne indică că în 1979 şi 1987 faţă de
1975 au avut loc deprecieri mari ale dolarului faţă de marcă, francul francez şi francul elveţian
în timp ce faţă de lira sterlină, dolarul marchează uşoare revalorizări. ën anul 1985 faţă de
1975, dolarul a cunoscut o revalorizare, cu nivel culminant la francul francez. Acelaşi lucru se
constată şi din datele din anexa 3 pct. B dacă urmărim evoluţia mărcii, francului francez,
francului elveţian şi lirei, devenind şi mai clară constatarea că piaţa valutară a oglindit fidel
zguduirile produse de criza economică mondială marcând schimbări importante ale raportului
de schimb a valutelor în condiţiile flotabilităţii. Acest lucru este mai sugestiv ilustrat de datele
din anexa 4 pct. 1 unde se observă că raportul de schimb a cunoscut abateri de la -20% până la
+74%.

Concluziile sunt similare şi dacă se studiază datele din anexa 2 pct. B. Se remarcă în plus, că
Banca Naţională a dus o politică elastică în stabilirea parităţii valutelor faţă de cotaţiile de pe
pieţele mondiale. Nu acelaşi lucru se poate spune despre raportul de schimb al valutelor în lei.
Dacă echivalentul în lei al mărcii, francului francez, francului elveţian, lieri sterline -
principalele valute de încasare în judeţul Sibiu - oglindesc mersul pieţelor mondiale (vezi anexa
3 pct. B şi anexa 2 pct. C şi D), cursul dolarului în lei, atât cursul oficial cât şi cel turistic au
fost mult mai rigide, banca menţinând un nivel ridicat atât pentru cursul oficial cât şi pentru
cursul turistic (v. anexa 3 pct. A şi anexa 2 pct. A).

Mai interesantă a fost evoluţia preţului aurului. Uncia de aur s-a scumpit în dolari continuu,
fără căderi,ajungând de 3,6 ori mai scumpă în 1985 faţă de 1979. Se remarcă că în celelalte
monede evoluţia a nuanţată (v. anexa 2 pct. F). Preţul în mărci creşte continuu (excepţie 1987),
la fel preţul în franci francezi şi lire sterline cu menţiunea că preţul în ultimile două monede a
cunoscut salturi spectaculoase (de 6,8 ori respectiv 4,3 ori faţă de 1975). ën schimb preţul în
franci elveţieni scade în 1979 şi 1987.

Erodarea puterii de cumpărare a valutelor exprimată conform credinţei populare prin preţul
aurului este sugestiv ilustrată de datele din anexa 2 pct. B şi (pentru un dolar) şi pct. E.
Tendinţa a fost constant descendentă, ajungând să scadă până la jumătate sau chiar la un sfert
în 1987 faţă de puterea de cumpărare exprimată prin aur în 1975.

ënainte de a încheia observaţiile asupra evoluţiei cursurilor de schimb, valutelor şi unciei de aur
să mai aruncăm o privire în anexa 3, pentru a scoate în evidenţă evoluţia contradictorie,
diferenţele mari, tendinţele divergente ale dinamicii, funcţie de metoda de exprimare a fiecărei
monede. Reamintindu-ne că amplitudinea variaţiilor a fost între +74,5% şi -20,1% adică de
aproape 100%, considerăm că, exportatorul intern, organizatorul de turism din judeţul Sibiu,
care nu are cunoştinţe de strictă specialitate în acest domeniu, este firesc să rămâmă uşor
contrariat în acest păienjeniş de “evoluţii” şi să-şi pună fireasca întrebare : “Oare nu cumva, din
cauza siatemului financiar-valutar echivalentul în venit naţional al muncii mele a scăzut sau nu
cumva am ieşit în pagubă?”

Să vedem, în coformitate cu scopul lucrării noastre dacă are la îndemână mijloace de analiză.

Să procedăm mai întâi la recalcularea încasărilor valutare, luând ca an de bază 1975 (credem că
mai corect ar fi fost 1987, an mai apropiat de momentul valorificării valutei încasate, la extern,
pentru importuri).

Unitatea față de care Valori recalculate mii $


se face
recalcularea 1975 1979 1985 4989
1.Față de cursuk 655,5 1366,7 860,2 1402,5
oficial al
$ la BN
2.Față de cursul 655,5 1520,3 995,2 1273,6
turistic al
$ la BN
3.Față de cursul $ 655,5 1246,3 1319,6 1585,7
exprimat
În DM, Fr.Fr. SFn (v
anexa 4)
Curs BN
4.Față de cursul $ 655,5 1277 1278,1 1596,4
exprimat
În DM,Fr.Fr. SF,lire
(v. anexa4)
Curs
5.Echivalent în uncii 4703,7 7394,6 3281,8 2639,5
aur
Exprimat în prețul
aurului
(decembrie)
6.După paritatea față 4703,7 10907 7630 13008
de aur
Calculată prin
echivalent $
v. anexa 4)

Încasările în statistica 655,5 1520,3 1063,3 1814,3


OJT $

Abaterile în valori absolute ale încasărilor recalculate faţă de volumul încasărilor exprimate în $
conform statisticii OJT se prezintă astfel:

Unitatea față de Abateri mii $


care s-a
făcut recalcularea 1975 1979 1985 1987
1.Față de cursul 0 -153 -203 -411
oficial al $ la BN
2.față de cursul 0 0 -68,1 -540
turistic al $ la BN
3. față de cursul $ 0 -274 -246 -2280
exprimat în DM
FR:FR SF-r, lire
curs BN
4. față de curusl $ 0 -243 -214 -244
exprimat în DM
FR.FR, SF-R. lire
curs R.E.

Se vede uşort că abaterile sunt mari, peste 10%, cu oscilaţii importante după metoda folosită.

Dinamica încasărilor recalculate se prezintă astfel (an de bază 1975):


1975 1979 1985 1987
1.Față de cursul 100 157 70 77
oficial al $ la BN
2.față de cursul 100 232 152 194
turistic al $ la BN
3. față de cursul $ 100 190 202 242
exprimat în DM
FR:FR SF-r, lire
curs BN
4. față de curusl $ 100 195 195 239
exprimat în DM
FR.FR, SF-R. lire
curs R.E.
5. după 100 232 162 276
paritateafață de aur
calculată prin
echivalent
1. După 100 232 162 277
staatistica
OJT Sibiu

Confirmând concluzia anterioară.


Dacă comparăm : şi :
1975 1979 1985 1987
Îmcasările în $ 100 232 162 277
statistica OJT
Echivalentul in 100 157,2 69,8 77,4
uncii aur
exprimat în
prețul aurului
(decembrie)
Zile turist vest 100 1403 75 34,5

ajungem la concluzia că exportatorul intern îşi poate evalua contribuţia sa la sporirea venitului
naţional şi poate stabili domeniile asupra cărora să intervină pentru creşterea eficienţei ei :
creşterea încasărilor în valutele cu putere mare de cumpărare a aurului, creşterea numărului de
turişti şi a timpului cât stau pe tertoriul judeţului etc., dar mai ales analiza continuă a
rezultatului final al încasărilor turistice (exprimate prin puterea de cumpărare la extern) fără să
se mulţumească cu realizarea planului “în dolari”.

Să adâncim analiza şi să vedem care este structura încasărilor în devize convertibile.


1975 1979 1985 1987
Total % 100 100 100 100
Din care
-vânzări de mărfuri 57,2 76,4 86,1 88,1
-Schimb valutar % 38,4 19,3 11,8 9,1
-programe turistice % 4,5 4,3 2,1 2,8
Subliniem că acestea reprezintă numai încasările locale directe în devize convertibile,
neincluzându-se şi c/valoarea în lei a serviciilor prestate în judeţ dar încasate în afara lui (ONT
Litoral, ONT Carpaţi Bucureşti etc.).

De la prima vedere se poate constata ponderea mai mult decât modestă a serviciilor turistice,
justificată de obicei prin sejurul scurt al turiştilor la Sibiu. Tendinţa este de scădere.

Aceeaşi tendinţă o are şi schimbul valutar. În schimb a crescut importanţa vânzărilor de mărfuri. Aceste
tendinţe sunt confirmate şi de
1975 1979 1985 1987
total 100 231,9 162,2 276,8
-vânzari 100 311 245 428
mărfuri
-schimb 100 116,6 49,7 65,4
valutar
-programe 100 217,8 75,8 168,6
turistice

Aşa cum vom vedea în capitolul 3.3 vânzările de mărfuri prezintă o mare autonomie faţă de
circulaţia pur turistică (fără tuirştii rudişti). Astfel încât prin cumulul schimbului valutar şi
programelor suplimentare rezultă :

1975 1979 1985 1987


Schimb 281910 35920 147900 215400
+programe$
% 100 127,3 52,5 76,4
Ecivalent în uncii 2023 1976 456 432
aur la prețul
aurului
Îmcasări per 7,7 7,07 6,56 11,26
turist $
Încasări per zi 5,46 4,95 3,8 6,67
turist $
Schimb valutar / 58,6 48,6 36,2 43
zi turist lei curs
turistic
Program tur./ zi 6,9 10,75 6,5 13,1
turist lei curs
turistic

Dacâ ţinem cont că la schimbul valutar este inclus şi schimbul obligatoriu2 al turiştilor rudişti iar la
programe turistice şi încasările în valută pentru cazare de la turiştii pe cont propriu (fără să putem stabili cât
reprezintă, din lipsă de date), încasările directe din activitatea pur turistică locală a OJT Sibiu atât în valoare
absolută cât şi şi ca pondere în total încasări sunt modeste (deci şi contribuţia sa la câştig de venit naţional) mai
ales în comparaţie cu randamentele obţinute pe plan mondial, unde structura încasărilor turistice se prezintă
astfel :
Marea Finla Maroc * Hon Spania
Britanie nda * g **
* * Kong
*
2
Turiștii erau obligați să schimbe o anumită cantitate zilnică de valută. Unele scutiri se aplicau turiștilor sosiți
prin grupuri organizate
1979 1976 1977 1979 1979 1970
cazare 30 10 12 21,5 17,7 5,3
masă 18 14 27 17,8 8,2 16
Transp. 11 15 14 6 - 6,6
local
subtotal 59 39 63 45,3 25,9 27,9
distractie 7 10 12 13,3 3,2 32
Cump. 34 43 28 30,6 65,9 39,2
marfuri
altele - 8 7 10,8 5 0,9
TOTAL 100 100 100 100 100 100

Sursa : Turismul în economia naţională 1981


** N.Z. Ionescu : Exportul intern de mărfuri

De remarcat că ponderile în tabelul de mai sus se referă la întreaga “coşniţă” a cheltuielilor


turistului, în timp ce ponderile pentru OJT - Sibiu sunt calculate faţă de înscasările locale.
Studind programele turistice se constată că, la capitolul distrcaţie-agrement, cheltuielile pentru
judeţul Sibiu sunt incluse în preţul pauşal plătit în străinătate de către turiştii sosiţi prin
aranjamente turistice şi se rezumă la 1-2 intrări la muzee, astfel încât cheltuielile în lei pe
zi/turist nu depăşesc 20-65 lei maximum ( 20 lei = valoare programe turistice/ zi turist + intrare
la muzee, 65 lei = valoare schimb + programe/zi turist + intrare la muzee). Analiza de teren a
arătat că această situaţie se datorează poziţiei marginale a acestor indicatori în ansamblul
activităţii OJT (vânzarea de mărfuri pe valută este majoritară în încasările în valută, încasările în
lei, inclusiv cele din turism internaţional contribuie hotărâtor la volumul total de activitate). Dar
tocmai aceste activităţi, mai ales programele turistice sunt aducătoare de venit naţional, fiind
formate mai ales din “manoperă”.

Să vedem şi care este contribuţia în lei a sosirilor de turişti străini vestici.

Datele tehnice privind evoluţia preţurilor la cazare turistică sunt:


1975 1979 1985 1987
1 loc în cameră cu 2 12,5 16 21,5 27,5
paturi$
Dinamica baza 1975 100 128 172 220
Recalculat după 12,5 14,4 17,4 21,3
cursul $ (BN($))
1 loc în cameră cu 2 150 192 269 300
paturi turiști pe cont
propiu (lei)
Recalculat după 150 192 251,8 210,6
cursul turistic al $
BN (lei)
Recalculat %* 192 241,8 241,4 231,55
cursul anului (lei),
1 loc în cameră cu 2 70 77 83 83
paturi turiști
organizați (lei)
Recalculat în $ la 5,8 6,4 7,4 9,9
cursul anului $
Dinamica baza 1975 100 110,3 127,6 170,7
%

Barem masă per 82 82 110 110


turist organizat lei
Recalculat în $ 6,8 6,8 9,8 13,1
cursul turistic al
anului $
Dinamica baza 1975 100 100 144 192,6
%

Se observă că preţurile la cazare au cunoscut o creştere absolută continuă, inferioară însă


creşterii preţului aurului, dar numai pentru turiştii neorganizaţi. Pentru turiştii organizaţi
preţurile de decontare în lei au crescut rigid şi puţin, dar transformate în dolari la cursul turistic
al anului cunosc şi ele practic o dublare, compensând parţial scăderea numărului de turişti şi
1212üa zilelor turist.

Să remarcăm însă că majorările de preţuri nu au fost corelate cu o creştere a dotărilor din


unităţile de cazare sau a serviciilor oferite (din 1975 sunt în vigoare aceleaşi criterii de
clasificare a unităţilor hoteliere şi de alimentaţie publică) iar la masă, preţurile în lei ale
produselor alimentare au cunoscut câteva majorări succesive, mai mari la produsele de import
şi trufandale, precum şi prin apariţia de noi preparate cu preţuri mai mari, ceea ce se oglindeşte
în calitatea meniurilor oferite.

Dacă ţinem cont de cantităţile medii de produse alimentare consumate zilnic de un turist
( după Clement Gavrilescu - Turismul în economia naţională ) şi de zilele turist realizate
( pentru ce trece peste de o înnoptare medie calculăm pensiune completă adică 83, 110 lei, iar
pentru rest numai demi-pensiune, adică 66, 88 lei aşa cum sunt majoritatea programelor
turistice) rezultă că în judeţul Sibiu s-au consumat de către turiştii străni următoarele cantităţi
de produse alimentare :

Felul produs Cantitatea Cabtitatea totală (tone, mii buc.


pe zi turist Hectolitri)
1975 1979 1985 1987
carne 0,250 kg 12,9 18,1 9,7 8,1
unt 0,08 kg 4,1 5,8 3,1 2,6
ouă 3 buc 155 217,5 116,8 96,9
zahăr 0,07 kg 3,6
legume 0,250 kg 12,9 18,1 9,7 8,1
fructe 0,250 kg 12,9 18,1 9,7 8,1
vin 0,250 kg 129,2 181,2 97,3 80,8
Dolari încasați 305,1 428,1 336,5 372,4
(cursul turistic
al anului la
bare de
83,110,66,88
lei mii $

Se poate calcula şi valoarea la export a acestor produse alimentare pentru comparaţie, dar
oricum produsele livrate de industrie OJT-ului-Sibiu nu au o calitate care să permită exportul.
Menţionăm că şi valoarea în dolari are un caracter orientativ, folosind variantele pesimiste de
calcul. Ca pondere în totalul desfacerii de mărfuri, aceste încasări sunt modeste 3-5 milioane
faţă de 110 mil. în 1975 respectiv 250 mil. în 1987 încasări totale.

Valoarea în lei a serviciilor de cazare prestate turiştilor străini a fost (cuprinde toţi turiştii cu excepţia rudelor
de gradul I):
1975 1979 1985 1987
Cazare tarif strpini
Mii lei Lipsa 9927 8355 7831
date
% ]n total cazare la x 0.33 0.29 0.25
OJT Sibiu
Echivalent în $ la x 827. 744 930
cursul turistic al 2
anuluui mii $

Se remarcă că o dată cu scăderea sosirilor de turişti scad şi încasările în lei, dar prin “jocul”
cursurilor încasările în dolari cresc. ën practică, se “regretă” că scad sosirile de turişti şi “nu se
face planul” dar nu se realizează că echivalentul valutar se obţine.

Recapitulând: o posibilă structură a încasărilor din turism internaţional, atât direct în devize convertibile în
judeţul Sibiu cât şi prin prestări de servicii turistice în lei arată astfel : ( pentru 1975 considerăm arbitrar o
pondere a încasărilor din cazarea turiştilor străini în total încasări din cazare de 30%):
1975 1979 1985 1987
MII DOLARI
cazare 505 827.2 744 930
Masă 305.1 428.1 336.5 372.4
Schimb valutar 252,1 294 125,3 165,1
progr. turistice 29,8 65 22,6 50,3
Vânzare mf 373,6 1161,4 915,4 1598,9
TOTAL 1465,6 2775,7 2143,8 3116,7
Total în uncii 1051,7 1350,1 661,6 624,3
aur la prețul
aaurului
decembrie
Idem în kg aur 33,8 43,3 21,2 20
PONDEREA
SERVICIILOR
cazare 34,4 29,8 34,7 29,8
Masă 20,8 15,4 15,7 12
Schimb valutar 17,2 10,6 5,8 5,3
progr. turistice 2 2,3 1 1,6
Vânzare mf 25,6 41,9 42,8 51,3
TOTAL 100 100 100 100

A nu se compara ponderile din acest tabel cu “coşniţa” cheltuielilor turistului de mai înainte (v.
cap.3.3.)

Nu am reuşit să facem calculul invers, pornind de la preţurile unciei aur la lei, prin preţul de
vânzare al aurului către populaţie, negăsind acest preţ. Astfel încât, tot just considerăm că
putem exprima încasările în devize convertibile din judeţul Sibiu în zile de muncă calculate
ţinând cont de cursul turistic al dolarului în anul respectiv, retribuţia minimă (prima “clasă” de
retribuire) în economie şi echivalentul ei în zile muncă.
1975 1979 1985 1987
-retribuția 1114 1425 1500 1500
minimă eli
-valoarea în mii 17587,2 33308,4 24074,9 26242,6
lei a încasărilor
-echivalent mii 394,7 584,2 385,2 419,9
lei zile muncă
Dinamică% 100 148 97,6 106,4
-echivalent 1051,7 1350,1 661,6 624,3
uncii aur la
prețul anului
decembrie
dinamică 100 128,4 62,9 59,4
Dinamica 100 140,3 75 34,5
zilelor turist
vest
Dinamica 100 147,5 235,5 357,4
prețului unciei
de aur

Pentru ca analiza să fie finalizată ar fi trebuit să putem face o comparaţie şi cu celelate


exporturi din judeţ, dar ne lipsesc datele.

Fără să anticipăm, se poate desprinde concluzia că exportatorul local are mijloace să-şi facă o
imagine asupra activităţii sale în ansamblul internaţional şi să-şi stabilească aportul la sporirea
venitului naţional, să-şi analizeze activitatea, dar din lipsa unui “sistem” de analiză, de date
informative corelative, nu poate decât cu greutate să-şi “apere” activitatea de efectele
conjuncturii internaţionale, care - aşa cum a reieşit din cifre - are o influenţă foarte mare asupra
rezultatelor finale ale activităţii sale.

3.3 Vânzările de mărfuri pe valută în judeţul Sibiu.

Am considerat necesar să acordăm un spaţiu special vânzărilor de mărfuri pe valută întrcât


această activitate are o anumită autonomie faţă de circulaţia turistică (specific judeţean) şi în
acelaşi timp ridică şi câteva posibile puncte de vedere inedite.

Vânzările de mărfuri pe valută s-au făcut prin reţeaua celor 4 magazine şi recepţiile unităţilor
de cazare. Au acces la această reţea atât turiştii străini ( unde va trebui să ţinem cont de turiştii
rudişti, cu rol economic mare) cât şi posesori români de valută, în majoritate posesori de
pensii şi cadouri ( foarte puţini români cu valută obţinută din muncă în străinătate). La casieria
OJT se înregistrează anual cca 1500 de depuneri de valută de către turişti rudişti drept cadou
pentru cumpărare de mărfuri. ën plus, se onorează prin virament aşa numitele “pachete”,
vauchere-cadou emise de firme din strănătate în favoare unor locuitori din judeţ şi onorate în
marfă.
Încasările din vânzări de mărfuri pe valută se prezintă astfel:
1975 1979 1985 1987
Încasări 24291 847842 529220 1141877
prin casă
numerar $
Încasări 107809 285558 340549 397754
prin
documente
$
Pachete $ 17445 28007 45632 59269
TOTAL 373545 1161407 1145401 1598900
Din care
Mărfuri din 149431 163774 55029 1202700
producție
internă $
carburanți Lipsa Lipsa 156284 505576
date date
Sursa : Statistici OJT- Sibiu

Dinamica încasărilor (baza 1975) şi structura lor se prezintă astfel:

1975 1979 1985 1987


-încasări prin casă 100 341 213 460
-încasări pin 100 265 316 369
documente
-pachete 100 160 262 240
TOTAL 100 311 245 428
Din care
-producție internă 100 109, 36,8 805
inclusiv carburanti 6
-carburanți baza x x 100 323
1985
Încasări prin casă 58,4 73 57,8 71,4
Încasări prin 32,1 24,6 37,2 24,9
documente
pachete 9,5 2,4 5 3,7
TOTAL 100 100 100 100
Ponderea mf din 37,1 16,5 23,1 75,2
producție internă
inclusiv carburanți
Ponderea x x 17,1 31,6
carburanților
Ponderea 33,5 27 42,2 28,6
încasărilor prin
documente inclusiv
pachete

Să remarcăm întâi ritmurile înalte de creştere, mai ales explozia vânzărilor din producţie internă
în 1987 ajungând să reprezinte 75,2 % din total urmare schimbării politicii comerciale şi sistării
importului de marfă. Vânzarea mărfurilor din import reprezentând de fapt o operaţie de
reexport. Datele de teren arată că majoritatea mărfurilor din import erau : cosmetice, aparatură
electrică, ţigări, piese auto, băuturi, rămânând în 1987 practic numai cafeaua. Tot la structura
mărfurilor să remarcăm creşterea vânzărilor de carburanţi care au ajuns la jumătate de milion
de dolari.
Analizând ponderea diverşilor subindicatori, observăm că încasările prin documente şi
pachetele au o importanţă deosebită, reprezentând 30-40% din total (cu variaţii). Aceste
vânzări sunt de fapt către populaţia locală, de obicei cadou lăsat la plecarea “rudiştilor” sau
primit din străinătate. Deci, va trebui să adăugăm la ele şi cumpărăturile în numerar făcute de
“rudişti” pe perioada sejurului în judeţ, ceea ce ne duce la concluzia că aceste vânzări sunt
majoritare, cu tendinţă de creştere. Acest lucru este ilustrat şi de următoarele : ën perioada 1
aug. 1987 - 31 iul. 1988 au intrat în magazia OJT 27,3 tone zahăr, 134,5 tone cafea, 244,2
tone făină, 609 televizoare color. Cum stocurile au fost foarte mici, practic putem aprecia că
din 2136,7 mii $ încasaţi în această perioadă, 588 mii $ au fost carburanţi (27,5%), şi 1007,2
mii $ cele 4 produse (47,1%). Scăzând cele 437,2 mii $ cât a reprezentat cafeaua ca marfă de
import, celelalte mărfuri româneşti (zahăr, cafea, TV color) au reprezentat 51% din vânzările
de mărfuri româneşti fără carburanţi, iar cu aceştia 78,5% din vânzările de marfă românească.
Aparent cantităţile par mari, dar raportate la populaţia română de naţionalitate germană
(despre care avem date) sunt mici (1 kg zahăr, 2,5 kg făină pe locuitor). Raportat însă la cei
1500 de deponenţi ar reveni 58 kg. zahăr, 162 kg. făină etc., dar 71% din încasări sunt în
numerar, astfel încât cantitatea se apropie de prima variantă.

ënainte de a vedea implicaţiile acestei structuri să urmărim preţul câtorva produse :


Produsul 1975 1979 1985 1987
-țigări kent $ 0,9 1,1 1,4 1,4
Lei curs turidtic 10,8 13,2 15,7 11,8
Cafea 500 gr $ 4,5 4,5 4,5 6,5
Lei curs turistic 54 54 50,5 54,75
-haine blană femei 75 155 230 265
$
Lei curs turistic 900 1860 2583 2231
-ie femei $ 25 20 16 14
Lei curs turistic 300 240 179,1 117,9
Sursa : Statistici OJT - Sibiu

Cele arătate până acum indică că vânzarea de mărfuri către populaţie este majoritară, ducând la
concluzia că turiştii străini, aflaţi în circuit prin ţară, nu găsesc pe ce să-şi cheltuie banii la
Sibiu. Pe de altă parte, vânzarea către populaţia locală, deşi în ţară intră valută, chiar pentru
marfă românească, vândută la un preţ net superior faţă de preţul ce s-ar putea obţine pe pieţele
externe, are caracterul unui “import” mai ales dacă calculăm în timp de muncă. Este clar că
orice cadou implică anumite obligaţii din partea celui care îl primeşte : un contra cadou,
invitaţie la masă etc. achitate în lei de român, (nu se poate stabili un raport de valoare) care
trebuie să muncească pentru aceasta. ën cazul speculei, considerând cumpărarea unui pachet de
ţigări Kent cu 150 lei (adică 17,8 $) a 500 gr. cafea cu 550 lei ( adică 65,32 $ curs turistic) este
evident că se pierde venit naţional, pentru că un obiect de lux este plătit cu foarte multă muncă
de cumpărător faţă de preţul mondial. Pierderea de venit se măsoară prin scăderea nivelului de
viaţă al cumpărătorului prin achitarea unui preţ exagerat. Iată de ce combaterea speculei are o
importanţă deosebită în judeţul Sibiu.

Pe de altă parte cifrele indică, mai ales pentru 1987, dependenţa încasărilor din vânzări de
mărfuri de o situaţie conjuncturală, care se poate schimba în scurt timp, fără să existe o
posibilitate realistă de înlocuire a acestor încasări la actualul nivel prin alte vânzări de mărfuri.

Practica arată deci că nu este suficient să încasezi “dolari” ci să vezi şi în ce condiţii, şi ce


valoare au încasările, mai precis câtă substanţă se cedează şi câtă se poate cumpăra din aceste
încasări. Bineînţeles, o analiză a aportului valutar a vânzărilor prin magazinele pe valută
comparativ cu exporturile normale este net în favoarea exportului intern. Dar ca acesta să fie
efectiv “export” trebuie să fie făcut către cetăţenii străini, pentru a fi consumat efectiv de ei.
Dăm un exemplu de vânzare, unde, chiar dacă “volumul de dolari” nu e mare, câştigul de venit
naţional este în schimb mare.

Iată deci că exportatorul judeţean poate găsi mijloace de inflenţare a rezultatelor activităţii lui.
ën cazul acestei activităţi practic trebuie să se pornească de la început, regândind şi
reorganizând pe alte baze întâi producţia de marfă românească şi importul de marfă în vederea
reexportului, apoi activitatea efectivă de desfacere pe baza unei analize temeinice a întregii
pieţe, punând accentul pe sectoarele care determină un câştig efectiv de substanţă în cadrul
exportului intern.

3.4 Concluzii preliminare:

- Se constată că există o serie de tehnici şi metode de analiză ce pot fi folosite de exportatorul


judeţean, dar acestea nu sunt constituite într-un întreg proces coerent şi sistemetic care să dea
un sistem de analiză.

- Lucrările sunt paralizate parţial de lipsa datelor statistice care să permită analiza şi
compararea fenomenelor pentru a stabili dacă se pierde sau se câştigă venit naţional. Este
necesară stabilirea unui sistem de indicatori, a sistemului de circulaţie a datelor şi a
modalităţilor de furnizare a lor, mai ales pentru cele din afara sectorului de activitate al
exportatorului local sau a judeţului.

- Exportatorul judeţean poate să-şi influenţeze activitatea, dar nu are motiv. ëntâi o astfel de
analiză ( comparare prin venitul naţional ) nu se face, nu este cunoscută de el. ëi lipsesc parţial
mijloacele şi motivaţia : el trebuie să realizeze palnul în sistemul de indicatori aprobat.

Până acum putem concluziona că, continuarea cercetărilor în acest domeniu reprezintă prima
etapă pentru realizarea unei schimbări de optică privind problematica exportului în sectorul
terţiar, problematică care ridică la fiecare pas noi situaţii, inedite, care cer rezolvări curajoase.

4. EXPORTUL INTERN DE PRESTĂRI SERVICII

4.1 Distingem în această categorie grupa mare a prestărilor de servicii turistice analizate mai
înainte.

Gama prestărilor de servicii este însă mult mai largă. Majoritatea persoanelor străine sau
deţinători de valută beneficiază sau pot beneficia de astfel de servicii. Din păcate această reţea
nu este organizată pentru export intern. ën general serviciile se plătesc în lei. Normal ar fi ca
c/valoarea în valută să se regăsească în schimbul valutar. Practica arată însă că mai ales spre
acest sector, ca şi spre vânzările de mărfuri se îndreaptă sumele în lei schimbate ilegal de străini
la cursuri de speculă. Aşa cum am arătat în capitolul precedent, socotit în timp de muncă,
aceasta înseamnă o pierdere pentru judeţ, ducând la scăderea nivelului de trai al celui ce
cumpără valuta la preţuri de speculă.

Nu există statistici pentru volumul acestor servicii, mai ales pentru serviciile care nu sunt
cuprinse în gama turistului. Realitatea arată că străinii vizitează staţiile service, beneficiază de
servicii de reparaţii etc.

4.2 Legat de această problemă a lipsei de date ne oprim asupra unui segment al ei aflat în
investigare la OJT-Sibiu.
ën RFG există mai multe firme mici, ateliere de reparaţii auto, care fac de mai multe ori şi
operaţiuni neînregistrate, mai ales în domeniul reparaţiilor plătite de asigurări şi transformări de
autovehicule. Analizând segmentul de piaţă “şoferi de tranzit” s-a constat că pe teritoriul RSR
nu există un serviciu de depanare şi întreţinere pentru vehicule mari (camioane, autocare etc.).
Dat fiind condiţiile concrete (lipsă piese import, uleiuri etc.) s-a luat în considerare organizarea
unei activităţi de prestări servicii strict de INTERVENȚIE pentru situaţii de avarie. Din
cercetare au rezultat următoarele direcţii de activitate.

1. Spălarea autovehiculelor, în special autocare care aduc turişti străini. Unde, la cine, cum se
plăteşte, cine face acest lucru pentru că autocarele străine sunt întotdeauna curate? ën RFG un
spălat costă 150-200 DM.
2. Vopsitorii: refacerea unor elemente stricate, chiar vopsitoria integrală. ën RFG costă cca.
1500-2000 DM. Se pare că astfel de operaţii se efctuează clandestin.
3. Depanări: iarna, cea mai frecventă intervenţie este îngheţarea frânelor, care nu necesită piese
şi e necesară după fiecare înnoptare. O serie întreagă de depanări se fac curent, defecţiunile
fiind inerente şi normale. ëntreprinderile de stat nu la fac, atunci cine le face, unde, cine
încasează etc.?
4. Se pot considera şi modificările, vânzările de mărfuri. ën cazul unei avarii grave, şoferul are
interesul cumpărării unui trailer numai pentru certificatul de origine pentru asigurare. Astfel de
tranzacţii se pot derula prin Consignaţia, urmând a se lucra cu şoferul contra casei de asigurări.

Am dat acest exemplu, pentru că este evident că volumul operaţilor este mai mare şi se
desfăşoară efectiv pe teritoriu, astfel încât se justifică efortul organizării acestei pieţe.

Din păcate în acest domeniu, tehnicile de analiză uzuale sunt inoperante, fiind necesară mai
întâi o cartografiere a pieţelor.

5. TRANSPORTURI DE FONDURI.

Secretul bancar nu ne-a permis decât să întocmim o scurtă listă a unor astfel de transferuri,
efectuate prin sistemul bancar:

- transferuri efectuate pentru Biserica Evanghelică CA care primeşte ajutoare etc. Ea


contribuie la fondul mondial al acestui cult dar n-am putut stabili modalităţile concrete. Cert
este că se constituie în unul din principalii cumpărători de mărfuri pe valută pentru comunităţile
confesionale;

- idem pentru Arhiescopia Orodoxă de Alba Iulia şi Sibiu, despre care informaţiile
culese sunt şi mai reduse;

- idem alte culte : baptist, protestant etc.


includem aici şi :
- plata pensiilor de război;
- plata de redevenţe, moşteniri etc. primite din străinătate;
- încasarea de taxe mateiale, amenzi sau impozite;
- comisioanele bancare pentru diverse operaţiuni;
- operaţii efectuate de bancă pentru diverse persoane particulare etc.

Deşi în cadrul judeţului Sibiu lista acestor operaţiuni este redusă, valoarea lor trebuie să fie
destul de importantă. Din păcate nu poate fi analizată din lipsă de informaţii.
6. CULTURA, RELAȚII UMANE:

Se poate pune de la început întrebarea dacă acest sector poate face obiectul comerţului.
Răspundem afirmativ, dar ne mărginim să dăm argumente numai pentru noţiunea de schimb :

- cultura materializată în opere de artă este obiectul schimbului şi comerţului;


- se practică din ce în ce mai mult exportul de cultură în interesul obţinerii de rezultate
politice şi economice. ONU a ajuns să condamne unele practici imperialiste în acest domeniu.
Nu mai insistăm asupra existenţei posibilităţii pierderii sau câştigului de venit naţional (Vezi şi
lucrarea noastră - Comerţul cu cultură şi artă )
- atâta timp cât “furtul” de inteligenţă a devenit o problemă mondială este clar că cel
puţin anumite domenii ale “relaţiilor umane” intră în domeniu schimburilor internaţionale.

6.1 Comerţul cu cultură şi artă:

Domeniul este vast şi l-am analizat în lucrarea “Comerţul internaţional cu cultură şi artă” unde
sunt indicate şi metodele şi tehnicile de analiză ale lui. Ne oprim numai asupra câtorva
segmente de piaţă pentru a ilustra situaţia dificilă în care este pus exportatorul judeţean în
evaluarea exportului său, din lipsă de informaţii privind metodele de analiză şi datele statistice.

a) Comerţul cu video-casete : Judeţul Sibiu nu prinde nici un program de televiziune al unei


ţări limitrofe. Numărul de video casetofoane a crescut rapid. Din păcate, în comerţ nu se
găsesc nici casete, nici casete înregistrate, nici un aşa numit “centru de înregistrare” de fapt un
centru de vâzare al programelor video. Dispoziţia 423/1985 a Consiliului Culturii şi Educaţiei
Socialiste încearcă să rezolve problema comerţului neorganizat cu programe video prin efecte,
nu prin rezolvarea cauzelor sale. Este clar că viitorul apaţine şi video-casetei, deci va trebui să
importăm video-casete, să asimilăm în ţară producţia de aparatură. Până atunci însă este strictă
nevoie de organizarea unui centru de înregistrare, care să pună la dispoziţie programe
competitive : desene animate, comedii, muzică (inclusiv românească din programele de export
ale televiziunii), filme de cinematecă, filme de aventuri etc. Altfel, efectele derivate ale
consumului dezorganizat de filme de proastă calitate, netitrate sau prost traduse nu pot fi decât
nedorite. Se ştie cât de mari sunt costurile criminalităţii în occident. Noi nu avem astfel de
situaţii, dar în 1989 credem că putem stabili o paralelă între explozia de programe video cu
filme “de acţiune” la casele de cultură, teatre etc. şi creşterea huliganismului. Bineînţeles că
aici, piederea de venit naţional trebuie stabilită prin costurile sociale ( considerăm că, nu
negarea sau ocolirea problemei poate duce la rezolvarea ei, ci abordarea curajoasă, directă).
Bineînţeles aici suntem abia la ABC-ul abordării problematicii, abia apoi urmează analiza.

b) Judeţul Sibiu dispune de talente multiple. Se ştie că Brigitte Bardou, Beatles etc. au avut
contribuţi majore la veniturile din balanţele de plăţi ale tărilor lor. Gh. Zamfir este la fel de
renumit, dar credem noi mai slab valorificat economic. Foarte mulţi artişti amatori, talentaţi din
judeţ pot prezenta programe de export (teatrul de pantonimă, marionete, folckişti,
instrumentişti, jazz, dansatorii - Junii Sibiului - etc. ). Din păcate nu este organizată nici o
activitate clară orientată spre exportul intern.

Vrem să aducem în discuţie şi o operaţie aparentă de “import”. La festivalul de jazz vin


formaţii multe şi din străinătate, de obicei pe cheltuielile lor, organizatorii asigurând un minim
de servicii locale. Schimbul de idei, dar mai ales promovarea jazz-ului românesc sunt deosebit
de intense, din păcate cu slabe rezultate finaciare ulterioare. Dar mai eficient este efectul
secundar, care dovedeşte spectatorului valoarea artei naţionale şi contribuie concret la
combaterea tendinţelor centrifuge. Costurile părăsirii definitive a judeţului, a ţării, chiar legal,
sunt deosebie de mari.
Din nou cercetătorul judeţean este practic în faţa “sfinxului” abordarea domeniului fiind
deosebit de dificilă.

&. CONCLUZII:

Ne-am propus, vis-avis de caracterul “misterios” al relaţiilor financiar-valutare internaţionale


pentru un exportator mediu al judeţului, să răspundem la întrebarea dacă poate folosi tehnicile
şi metodele de analiză uzuale pentru activitatea sa practică şi dacă poate să stabilească
contribuţia sa la schimbul de venit naţional în operaţiunile de export intern.

Trebuie, acum la final, să începem concluziile printr-o întrebare. Care sunt şi ce cuprind
operaţiunile de export intern, pentru că aşa cum am văzut aici aria lor este foarte mare, şi
pentru multe dintre ele influenţa asupra transferului de substanţe este efectul secundar al
operaţiunii.

Cu caracter general putem observa:

-este necesară întâi o cartografiere a operaţiunilor de export import;


-se impune elaborarea unor metode de analiză diferenţiată, stabilind de la domeniu la
domeniu tehnicile şi metodele ;
-trebuie introdus un sistem de indicatori pentru evaluarea cuantificabilă a fenomenelor;
-producătorul local are nevoie de informaţii şi “învăţătură” asupra acestor probleme.

Continuarea cercetărilor în această direcţie este strict necesară. Þările bogate au câştigat
avansul economic prin spolierea bogăţiilor şi exploatarea populaţiei din colonii, apoi şi l-au
menţinut prin neocolonialism. Ele se îndreaptă spre dezvoltarea sectoarelor legate de servicii şi
cultură, acolo unde “manopera” este deosebit de scumpă şi eficientă. Cantitatea de inteligenţă
la mia de locuitori în România este foarte mare. Avem posibilitatea să continuăm competiţia,
şansele noastre depinzând esenţial de felul în care vom şti să deschidem câmp de afirmare
oamenilor viitorului, contemporanii noştri.

anexa 2
EVOLUȚIA
cursurilor valutare şi monedelor
A.După cursurile BN luna decembrie
1975 1979 1985 1987
1$=lei curs 4.97 4.47 4.02 3.84
oficial
% 100 89.9 80.9 77.3
1 $ lei curs 12 12 11.23 8.42
turistiv
% 100 100 93.6 70.2
1$ = DM 2.61 1.82 2.51 1.63
% 100 69.7 96.2 62
1$ = Fr.Fr 4.44 4.17 7.68 5.5
% 100 9.39 174.5 123.9
1$ = SFr 2.64 1.64 2.11 1.3
% 100 62.1 79.9 49.2
1 $ = lita 0.48 0.5 0.7 0.55
% 100 104.2 145.8 114.6
B.După cursurile publicate de Revista Economică
luna decembrie
1$=DM 2,629 1,895 2,5125 1,626
% 100 72,1 95,6 61,8
1$ = Fr.Fr 4,461 4,355 7,65 5,535
% 100 97,6 171,5 124,1
1 $ = SFr 2,638 1,6875 2,08 1,328
% 100 64 78,8 50,3
1$= lira 0,4948 0,5063 0,6711 0,5442
% 100 102,3 135,6 110
1$ = uncii 0,7176 0,4864 0,3086 0,2006
aur
% 100 67,8 43 27,9
C Recalcularea valutelor în lei la curs oficial BN 1$
= 4,
1 $ = DM 1,9 2,46 1,6 2,36
% 100 129,5 84,2 124,2
1 $ = FrFr 1,12 1,07 0,52 0,7
% 100 95,5 46,4 62,5
1$ = SFr 1,88 2,73 1,91 2,95
% 100 145,2 101,6 156,9
1$ = lira 10,35 8,94 5,74 6,98
% 100 86,4 5,74 6,98
*S-a dat cursul ”invers” pentru compatibilitatea
calculelor
D.Recalcularea valutelor la curs turistic BN luna
decembrie
1$+DM 4,6 6,59 4,47 5,17
% 100 143,3 97,2 112,4
1$ = FrFr 2,7 2,88 1,46 1,53
% 100 106,7 54,1 56,7
1$ = SFr 4,55 7,32 5,32 6,48
$ 100 160,9 116,9 140,7
1$ = lira 25 24 16,04 15,31
% 100 96 64,2 61,2
E.Recalcularea valutelor în aur la cursul publicat de
Revista Economică decembrie
1$=DM 0,2729 0,2567 0,1128 0,1234
uncii aur
% 100 94,1 41,3 45,2

ANEXA NR. 3
Dinamica evoluţiei monedelor raportat la anul 1975 faţă de ( x)
1975 1979 1985 1987
A.
1$ =curs oficial 100 89,9 80,9 77,3
1$=curs turistic 100 100 93,6 70,2
1$=DM curs BN 100 69,7 96,2 62
1$=DMcurs revenire 100 72,1 95,6 61,8
1$=FrFr curs BN 100 93,9 174,5 123,9
1$= FrFr curs rev. ec. 100 97,6 171,5 124,1
1$=SFr BN 100 62,1 79,9 49,2
!%=SFr curs rev ec 100 64 78,8 50,3
1$=lira curs BN 100 104,2 145,8 114,6
1$=lira curs rev.ec. 100 102,3 135,6 110
1$ = uncii aur 100 67,8 43 27,9
B.
1DM/lei curs oficial 100 129,5 84,2 124,2
1DM/lei curs turistic 100 143,3 97,2 112,4
1DM/ uncii aut 100 94,1 41,3 45,2
1DM/$ curs rev.ec. 100 139,5 105,2 163,2
1FrFr/lei curs oficial 100 95,5 46,4 62,5
1FrFr/lei curs turistic 100 106,7 54,1 56,7
1FrFr/uncii aur 100 69,4 25 22,5
1FrFr/$ curs rev.ec. 100 104,5 59,1 81,8
1Sfr/lei curs oficial 100 145,2 101,6 156,9
1Sfr lei curs turistic 100 160,9 116,9 149,7
1Sfr / uncii aur 100 105,9 54,6 55,6
1Sfr/curs rev.ec. 100 156,5 126,9 198,7
1&/lei curs oficial 100 86,4 55,5 67,4
1&/lei curs turistic 100 96 64,2 61,2
1&/uncii aur 100 66,2 31,7 25,4
1&/$ curs rev.ec. 100 97,5 73,8 91,1

MODUL DE CALCUL

ANEXA 4
al coeficienţilor de recalculare a încasărilor comparativ cu anul 1975

100Sfr = 0.272 0.2882 0.484 0.1511


uncii aur
% 100 105.9 54.6 55.6
100$=& - 1.4503 0.9607 0.4598 0.3686
uncii aur
% 100 66.2 31.7 25.4
F.Recalcularea unciei de air prin intermediul $ > la
cursu Rev. Ec. luna decembrie
1 uncie = 366.35 389.6 814.2 810.6
DM
% 100 106.3 222.2 212.2
1 uncie = 2772.5 3898.8 18982 15193
FrFr
% 100 140.6 684.7 548
1 uncie = 969.85 585.5 1401.6 878.9
Sfr
% 100 60.4 144.5 90.6
1 uncie = 34.12 52.7 145.9 147.6
&
%100 154.5 427.6 432.6
1 uncie = 139.35 205.6 324 498
$
% 100 147.5 235.5 357.4

NOTĂ : recalculările s-au făcut conform metodei expusă de C.C. Kiriţescu în relaţiile valutar -
financiare internaţionale.