Fenomenul frontierei

și teoriile modernizării

Student Moloce Abel

Fenomenul frontierei
Fenomenul frontierei exprimă totalitatea proceselor prin
care se manifestă o expansiune istorică, fie a unui
popor, fie a unei civilizații, fie a unei religii sau
ideologii ori a unui imperiu.

Împărțim spațiul european în:

1. frontiere transnaționale (care cuprind întreg
teritoriul european)
2. frontiere naționale (referitoare doar la manifestări
specifice naționale) [conservarea identității]
1. Frontiere transnaționale
ni st
o m u
i ul c
pe r
Im
-U E
că
ve sti
raț ia
o c
D e m
Europa – fenomen de frontieră univerală
2. Frontiere naționale
Capacitatea comunităților locale de a folosi în mod liber procesele
frontierei este indicatorul global al puterii lor de reacție, ceea ce
înțelegem prin ripostă la agresiunea de orice fel. Fenomenul frontierei
este ocazia unui popor de a-și verifica puterea de conservare a
identității. Deși are caracter universal, frontiera europeană se
manifestă, de fiecare dată ca ansamblu de procese economice, sociale,
politice, culturale și psihologice absolut specifice, inconfudabile de la
un popor la altul. În sensul acesta, frontiera europeană, deși este un
fenomen universal, are caracter specific, netranspozabil de la o cultură
la alta. Frontiera europeană are pretutindeni câteva trăsături comune,
cea mai însemnată este aceea de a provoca generalizarea
consumerismului, a secularismului etc.
 Frontierele și modernitatea
Fenomenul modern al frontierei europene s-a declanșat acum cinci sute de
ani, dar a dobândit mecanismul universalizării, adică al expansiunii mondiale,
abia odată cu revoluția industrială. Tot acum cinci sute de ani a fost ruptă și
frontiera dintre ”civilizațiile țărănești” și cele ”urbane”, care coexistaseră
până atunci într-un echilibru dinamic. Creșterea explozivă a populației și a
consumului a condus la dezechilibrarea raportului dintre sistemele urbane și
cele rurale.

Fenomenul frontierei este legat în mare măsură de acele populații al căror

model de producție și consum nu le mai îngăduie să se susțină înlăuntrul
proprilor lor hotare. Din punctul acesta de vedere, ”cultura de consum”
ridicată la rangul de model-standard de către popoarele nord-atlantice, este
ceea ce susține procesul de frontieră.
Toate națiunile industriale cresc peste granițele lor.
Ce reprezintă teoriile modernizării?

• Teoriile modernizării fac parte din seria teoriilor schimbării sociale;

această modernizare presupune urbanizare și industrializare, acestea
două, ducând, în cele din urmă, la globalizare, adică, la circulația
capitalurilor, persoanelor și a informațiilor. Astfel, rezultatul va fi
pierderea valorilor naționale și a specificului național.
• Pe scurt, teoriile modernizării transformă o societate pre-
industraială, într-una industrială.
• Însă, în ciuda tuturor acestor aspecte, simpla răspândire a
tehnologiilor nu garantează 100% progresul, fiind nevoie de o
schimbare socială și culturală considerabila. (Ogburn, 1922)
Revoluția industrială și consecințele sale. Modernizarea

• Revoluția industrială a avut cel mai mare impact asupra

societății, reprezentând metaforic un moment-cheie în
dezvoltarea societății și a oamenirii. Astfel, ca o consecință a
schimbării sociale, multe societăți au fost considerate ca fiind
moderne.
• Modernitatea, în termeni sociologici, presupune un model de
viață și organizare socială legate de industrializare. Implică
înlocuirea tradiției prin rațiune, ca o modalitate de a privi
lumea și accentuarea eficienței, ca un principiu călăuzitor al
acțiunii sociale. (Weber)
• Primii teoreticieni ai modernității au constatat că
modernizarea a adus multe beneficii societății:
îmbunătățirea sănătății și a longevității, o mai bună
calitate a vieții pentru majoritatea oamenilor.
• Pe de altă parte, au observat și aspectele negative:
probleme în ceea ce privește identitatea personală,
potențialul crescut în ceea ce privește alienarea și
dezumanizarea relațiilor sociale
Discrepanțe la nivelul modernizării

• Din cauza faptului că modernizarea nu a ajuns în mod egal în

toate colțurile lumii, țările dezvoltate au un nivel de viață mai
ridicat, o speranță mai mare de viață decât cea a țărilor din
Lumea a Treia, și un model rezidențial deosebit de al acestora:
• În timp ce oamenii din țările dezvoltate pot trăi până la
aproximativ 73 de ani, cei din Lumea a Treia au o speranță de
viață de aproximativ 58 de ani
• Deși aproape 3/4 din locuitorii țărilor dezvoltate locuiesc în
orașe, mai mult de 2/3 din cei din țările Lumii a Treia trăiesc în
mediul rural
Schimbările la nivelul individului

• Psihologia comportamentului individual este considerată ca fiind

transformată de modernizare. Ca și consecințe, se pot observa
următoarele:
indivizii din tarile dezvoltate au un mai mare entuziasm pentru
realizarea individuală, sunt pregătiți să amâne plăcerea imediată
pentru atingerea unor obiective fixate pe termen lung
au un mai mare sentiment de control asupra propriei vieți si o
extrem de dezvoltată etică a muncii
cei din țările Lumii a Treia sunt considerați fataliști, crezând ca nu
își controlează propria soartă; sunt orientați spre prezent si le
lipsește ambiția mobilizatoare care caracteriza modernitatea
Teoria modernizării și statele Lumii a Treia

• Această teorie implică ideea conform căreia țările din

Lumea a Treia trebuie DOAR să urmeze modelul
societăților occidentale, în vederea realizării aceluiași scop,
aceste state fiind îndemnate să adopte politici adecvate.
• sunt susținute să promoveze niveluri superioare de educație,
pentru a minimaliza rata analfabetismului
• sunt încurajate să-și revizuiască instituțiile economice și
politice, ca să asigure stimulenți și încurajare pentru
individualism, reducând inegalitățile sociale.
 Concluzii
• Fenomenului frontierei este un fenomen de o uriașă presiune ideologică
• Frontierele naționale sunt unelte unice de apărare împotriva modernității
pentru că pot deveni rigide în fața unor decizii. (Izolaționism)
• Fenomenul de frontieră este unul de înaintare și de reacție
Bibliografie
• Ilie Bădescu, Tratat de Geopolitică, Ed. Mica Valahie, București, 2011
• Ilie Bădescu, Enciclopedia sociologiei universale – Teorii
contemporane (vol. II), Ed. Mica Valahie, București, 2011
• https://www.scritub.com/sociologie/asistenta-sociala/SCHIMBAREA-
SOCIAL10119231824.php
• https://pasiivorbelor.wordpress.com/2010/05/15/schimbarea-sociala/