DIAFIZA HUMERALA

RECUPERATA PRIN TEHNICI

SPECIFICE HANDBALULUI
STUDENT: VLASIE ADINA
KMS IFR, ANUL II
GRUPA 5210, SUBGR.C
CUPRINS:
• SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR, HUMERUSUL;
• FRACTURA HUMERUSULUI- MECANISME DE PRODUCERE
A FRACTURILOR;
• SEMNE SI SIMPTOME;
• DIAGNOSTIC SI TRATAMENT;
• DIAFIZA HUMERALA RECUPERATA PRIN TEHNICI
SPECIFICE HANDBALULUI;
• BIBLIOGRAFIE
 • HUMERUSUL este un os lung, pereche, care formează
scheletul braţului. El este alcătuit dintr-un corp sau diafiză şi
două extremităţi sau epifize. Corpul are forma unei prisme
triunghiulare cu marginile mult rotunjite, prezintă în partea
mijlocie proeminenţa osoasă numită tuberozitatea
deltoidiană şi şanţul nervului radiat. Extremitatea
superioară prezintă: capul humeral, tuberculul mare,
tuberculul mic şi şanţul intertubercular. Capul numeral este
o formaţiune osoasă a cărei suprafaţă articulară are
mărimea unei treimi dintr-o sferă. Extremitatea inferioară a
humerusului este turtită antero-posterior şi prezintă
Scheletul membrului condilul humeral, trohleea, epicondilii medial şi lateral, fosa
superior coronoidă şi olecraniană.

HUMERUSUL
 Fractura humerusului
Fractura reprezintă întrerupererea continuită ții unui os, rezultată în urma
traumatismelor sau suprasolicitărilor.

Mecanisme de producere ale fracturii:

1. Fracturile se pot produce la nivelul oaselor să nă toase, ca urmare unui traumatism

important.
2. Fracturile oaselor bolnave constituie un alt mecanism de producere, prin scă derea
rezistenţei osului in diverse patologii, ca osteopozora, tumorile primare sau
secundare.
3. Fracturile de oboseală , numite și de stres, sunt cauzate de mișcari repetitive, al că ror
efort despus este unul submaximal. Acestea apar cel mai frecvent la sportivi sau la
militari, de exemplu, in cazul marșurilor prelungite, pot aparea fracturi la nivelul
oaselor metatarsiene.
Semne și simptome
• durere locală , exacerbată de mobilizare, ceea ce determină impotență
funcțională ;
• edem local;
• tumefiere locală ;
• echimoze, iar în cazul unei fracturi humerale la nivelul epifizei
proximale, la examenul clinic se evidențiază echimoze atâ t la nivelul
brațului și antebrațului, cat și la nivelul pieptului;
• caracteristică „de umilinţă”, umă rul că zut antero-inferior, braţul lipit
de corp, cotul în flexie şi antebraţul menţinut cu mâ na să nă toasă ;
• deformarea regiunii afectate, de exemplu în cazul fracturii epifizei
proximale, pacientul va prezenta umă rul că zut antero-inferior, iar
membrul superior care nu este afectat va sprijini antebrațul
membrului afectat.
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
• Diagnostic
Diagnosticul unei fracturi
se bazează pe
simptomatologia acuzată de
pacient, pe examenul fizic și
pe investigații. Primele
două etape îndrumă
medicul spre un diagnostic
ipotetic, însă diagnosticul
final este confirmat prin
examenele radiologice.
• Tratamentul fracturii
Poate fi ortopedic (nechirurgical) sau chirurgical.
Tratamentul ortopedic este indicat în cazurile în care fractura
este nedeplasată sau cu deplasare minimă (deplasarea este sub
1 cm și angulația sub 45 de grade), și constă în imobilizarea
membrului superior cu un bandaj toraco-brahial timp de 14 zile,
urmâ nd după această perioadă mobilizarea treptată și
fizioterapie, care poate începe după 2, 3 săptă mâ ni de la
accidentare. Tratamentul nechirurgical este des folosit deoarece
majoritatea fracturilor sunt nedeplasate, interesâ nd persoanele
vâ rsnice, cu oase afectate de osteoporoză , susceptibile la
fracturare prin energie mică , determinată cel mai adesea de
că zături. Alte mă suri importante sunt reprezentate de controlul
durerii, astfel încâ t pacienții necesită antialgice, dar și de
recuperarea ulterioară , cu respectarea indicațiilor de
fizioterapie. Acestea au un rol primordial în vindecarea
completa a fracturii, cu câ t mai puține sechele.
Tratamentul chirurgical are drept scop restabilirea
continuită ții osoase și constă în reducere închisă urmată de
fixare, care poate fi percutanată sau intraoperatorie, cu
șuruburi, plă ci, tije intramedulare, în funcție de tipul fracturii,
localizare, stadiul Neer, existența osteoporozei, osteoartritei și
nu în ultimul râ nd de fiecare pacient în parte, de vâ rstă , stil de
viață , patologii asociate. Pacienții care prezintă leziuni
vasculare, ale nervilor sau o fractură deschisă necesită
intervenție chirurgicală imediată . De asemenea, dacă pacientul
prezintă leziuni pre-existente la nivelul membrului afectat,
apă rute în urma unui atac cerebral sau o leziune traumatică a
mă duvei spină rii, se renunță de cele mai multe ori la intervenția
chirurgicală .
 DIAFIZA HUMERALA RECUPERATA PRIN
TEHNICI SPECIFICE HANDBALULUI
• Trecere cu diferite forme de dribling , printre jaloane. 4SERII X10 METRI, PAUZA 30 DE
SECUNDE INTRE SERII;
• Stand departat, cu o minge tinuta la nivelul umerilor, intinderea bratelor in sus, simultan
cu extensia trunchiului. 4SERII X 20 REPETARI, PAUZA 40 DE SECUNDE INTRE SERII;
• Individual, se executa pase de control cu o mana. 4SERII X 20 REPETARI, PAUZA 30 DE
SECUNDE INTRE SERII;
 DIAFIZA HUMERALA RECUPERATA PRIN
TEHNICI SPECIFICE HANDBALULUI

• Dribling cu schimbarea directiei; 4 SERII X 10 METRI,PAUZA 30 DE

SECUNDE INTRE SERII ;
• Individual, cu o minge, se executa pasa spre perete, iar din mingea
revenita din perete, se executa pasa de control cu o mana, cea afectata;
4 SERII X 10 REPETARI, PAUZA 45 DE SECUNDE INTRE SERII;
• Individual, cu o minge, se executa pasa de control cu doua maini de sus,
iar pasarea spre perete se executa cu o mana, de sus. 4 SERII X 10
REPETARI, PAUZA 50 DE SECUNDE INTRE SERII;
 DIAFIZA HUMERALA RECUPERATA PRIN TEHNICI SPECIFICE
HANDBALULUI

• Pe perechi, se executa pasa de control,urmata de pasa spre in inainte; 2 serii x 15

repetari, PAUZA 45 DE SECUNDE INTRE SERII ;
• Pe perechi se executa pase de sus spre inainte; 2 serii x 15 repetari, PAUZA 60 DE
SECUNDE INTRE SERII ;
• Stand, cu o minge, se executa pase de control; 4 serii x 20 repetari, PAUZA 90 DE
SECUNDE INTRE SERII ;
 DIAFIZA HUMERALA
RECUPERATA PRIN TEHNICI
SPECIFICE HANDBALULUI
• 2x 10 aruncari la poarta de la semidistanta, PAUZA 30 DE
SECUNDE INTRE SERII;
• Pase de lucru: înainte, lateral, înapoi;2 serii x 10 repetari,
ptr.fiecare directie, PAUZA 60 DE SECUNDE INTRE SERII;
• Subiectul se întinde pe spate. În momentul transferului, torsul
ridică o mână care lansează mingea; 4 serii x 10 repetari, PAUZA
40 DE SECUNDE INTRE SERII;
BIBLIOGRAFIE:
• LECTOR. UNIV. DR. ŞUFARU CONSTANTIN-APLICATII
ÎN JOCURI SPORTIVE –HANDBAL, FOTBAL (
ELEMENTE FOLOSITE ÎN KINETOTERAPIE)
• https://www.romedic.ro/fractura-humerusului;
• http://www.lectiadeortopedie.ro/traumatologia-membrulu
i-superior/fractura-de-diafiza-humerala
/;
• https://
www.spiruharet.ro/facultati/sport-bucuresti/biblioteca/1b
f0ce6ad113443cd26925c0f3ccd405.pdf
;
• https://mastersdeldeporte.wordpress.com/2018/05/14/v
an-por-pase-en-handball
/;