Vegetatia si fauna

Romaniei
Havristiuc Alina
Definitii • Vegetația reprezintă totalitatea
formatiunilor plante eterogene ca origine
geografică și cu înrudiri diverse, dar
grupate împreună de necesitățile de trai în
unități de viață numite fitocenoze și
asociații. Vegetația este o asamblare a
speciilor de plante și a acoperirii pe care o
oferă.
• Fauna definește totalitatea viețuitoarelor
din regnul animal care trăiesc într-o
anumită regiune sau areal geografic.
Vegetatia Romaniei
• Flora României cuprinde totalitatea plantelor identificate și clasificate pe
teritoriul acestei țări.
• Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până
în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39
periclitate, 171 vulnerabile și 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone de
vegetație în România sunt zona alpină, zona de pădure și zona de stepă.
• Vegetația este distribuită etajat, în concordanță cu caracteristicile de sol și climă,
dar și în funcție de altitudine, astfel: stejarul, gârnița, teiul, frasinul (în zonele de
stepă și dealuri joase); fagul, gorunul (între 500 și 1200 de metri); molidul,
bradul, pinul (între 1200 și 1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici
(într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste
2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o
vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii,
plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină.
Harta vegetatiei Romaniei
 Zona de stepa
• este caracteristică unităților
joase de câmpie și dealuri puțin
înalte din sudul sud-estul și estul
României. De regulă,
caracterizează unitățile de relief
cu altitudini de sub 200 m, în
care temperatura medie anuală
se apropie sau depăşeşte 10° C,
iar precipitațiile sunt de regulă
situate sub 450 mm.
• Stepa în România este cel mai
bine reprezentată în sud și sud-
est respectiv în partea central și
de est a Bărăganului, sudul
câmpiei Mostiştei până în
Câmpia Burnazului și până în
Zona de silvostepa
• este întâlnită în unitățile joase de
relief până la altitudini de 200-250
m, fiind caracteristică tot unităților
de câmpie și dealuri joase.
Condițiile de mediu, se remarcă
prin temperature ridicate, în medie
peste 9° C, și precipitații reduse,
de regulă sub 550 mm uneori
ajungand pana la 600 de m.
• Silvostepa este în prelungirea
stepei fiind constituită din pajişti
caracteristice stepei, în alternanţă
cu ochiuri sau pâlcuri de pădure.
În pajişti vegetația ierboasă este
asemănătoare cu cea de stepa.
Fauna stepei si
silvostepei
Zona de padure (200 – 1800m)
Padurea este formatia vegetala cu cea mai mare intindere din
Romania. Esentele forestiere de la noi se etaejaza dupa altitudine
si relief, urcand de la campie pe dealuri si pe versantele muntilor
pana la 1500-1800 m.
In zona forestiera din Romania sunt cuprinse subzonele stejarului,
gorunului, fagului si a molidisurilor.
a. etajul stejarului (200 – 500m)
b.etajul fagului (500-1200)
c.etajul coniferelor (1200-1800m)
Vegetatia

Gorun
tei

Cer
Stejar
Fauna zonelor de padure
Zona alpina( peste 1800 m)
• Bioregiunea alpină cuprinde munţii, deasupra regiunii de poale. Diorama
dedicată Carpaţilor româneşti urmăreşte o tranziţie de la zona inferioară a
etajului alpin, cu vegetaţie de făgete amestecate cu molid, către regiunile
mai înalte, trecând prin zona molidişurilor pure, cea a tufişurilor de
jnepeni şi cea a pajiştilor alpine, cu smârdar, floare de colţ etc.

• Fauna este dispusă şi ea în consecinţă: în zonele de păduri de fag şi molid

întâlnim carnivore mari, precum lupul, ursul şi râsul, dar şi păsări precum
ierunca, huhurezul mare, cocoşul de munte, alunarul, diverşi piţigoi;
urcând, întâlnim acvila de munte, vipera de munte, iar în zona alpină
superioară, capra neagră, marmota (specie reintrodusă), prundăraşul de
munte, corbul.
Vegetatia zonei alpine si subalpine