DEFINITIA CANCERULUI OVARIAN Cancerul ovarian este o afecțiune gravă care apare atunci când celulele din epiteliul sau stroma ovariană încep să se dividă haotic, scapă de sub controlul mecanismelor imune ale organismului și dobândesc caractere maligne.
. Cancerul ovarian afectează în cea mai mare măsură femeile
tinere și de vârstă medie, dar poate să apară la orice vârstă, inclusiv la fetițe. La naștere fiecare fetiță are un risc de 5-7% de a dezvolta în cursul vieții o tumoare ovariană și aproximativ 15% din aceste tumori vor fi maligne. Cancerul ovarian este o afecțiune depistată în stadii avansate de evoluție (mai ales stadiile II și III). • Simptomele cancerului ovarian • Cancerul ovarian este o afecțiune cu evoluție lentă, chiar asimptomatică la debut, fapt ce îi permite să evolueze fără a fi depistat. Simptomele cancerului ovarian apar sau devin vizibile de abia în stadiile tardive ale bolii, când cancerul este deja extins. În general, cancerul ovarian este diagnosticat la aproximativ un an de la debut, iar simptomele care apar în stadiile tardive sunt determinate în principal de efectul compresiv pe care începe să îl aibă tumora asupra structurilor din jur. ALTE SIMPTOME • Durere lombară, abdominală sau abdomino-pelvină; • Simptome gastrointestinale: eructații (râgâieli), indigestie, grețuri, modificări ale tranzitului intestinal, constipație sau diaree. • Hemoragii vaginale anormale, în special după menopauză; • Apariția de scurgeri sau sângerări vaginale neobișnuite și neregulate; • Dispareunie (durere în timpul actului sexual); • Mărirea în dimensiuni a abdomenului și chiar palparea unei formațiuni tumorale la acest nivel; • Astenie; • Tulburări urinare: micțiune iminentă, arsuri la urinat; • Scădere în greutate; • Dispanee (dificultate în respirație). • . Etiologie • Factorii de risc cunoscuţi pentru cancerul ovarian sunt următorii : • • rasa caucaziană (albă), vârsta > 40 ani • prima sarcină tardivă (după 30 ani), menopauza tardivă • cicluri anovulatorii/ nuliparitate/ infertilitate/ utilizare de medicaţie profertilizantă • expunere cronică la talc (aplicaţii perineale), rezidenţa în arii urbane industrializate • • istoric familial de neoplazii (ovar, endometru, sân, colon), mutaţii BRCA1 / BRCA2 . • Numeroși factori au fost implicați în patogeneza cancerului ovarian: factorii de creștere ai celulelor epiteliale ovariene, factorii hormonali, oncogenele, antioncogenele și anomaliile cromozomiale. STADIILE CANCERULUI OVARIAN • Stadiul 1 Cancerul nu este extins dincolo de ovare. Şansele de recuperare sunt foarte mari şi sunt, în medie, 87-79%. • Stadiul 2 Tumoarea este crescută dincolo de ovare şi se extinde la organele din jur (uterul, trompele uterine). Prognosticul de recuperare deplină este de aproximativ 67- 57%. • Stadiul 3 Cancerul se extinde la alte organe şi la ganglionii limfatici din apropiere. Focarele de creştere a tumorii apar pe peritoneu. Prognosticul de recuperare deplină este de aproximativ 41-23%. • Stadiul 4 Cancerul se răspândeşte la alte organe şi dă metastaze (mai des, în ficat, în plămâni, în splină). Prognosticul de recuperare deplină este de aproximativ 11%. TRATAMENTUL CANCERULUI OVARIAN
• Pentru tratarea cancerului ovarian se recurge la intervenția
chirurgicală diferențiată în funcție de stadiul bolii. În cazul cancerelor ovariene diagnosticate în stadiul I și al femeilor care vor să mai aibă copii, opțiunile de tratament sunt: • Excizia ovarului afectat și a trompei uterine respective; • Biopsierea ovarului contralateral; • Excizia omentului mare; • Excizia ganglionilor limfatici din pelvis precum și a celor paraaortici; • Recoltarea de fragmente bioptice din alte țesuturi vecine, dar și a unei cantități de lichid peritoneal pentru a determina dacă există însămânțare neoplazică. • În cazul cancerelor diagnosticate în stadiile II - IV, sau în cazul cancerelor din stadiul I la pacientele care nu mai doresc copii, opțiunile terapeutice includ: • Histerectomia (îndepărtarea chirurgicală a uterului) și salpingo- ovarectomie (îndepărtarea tubelor uterine și a ovarelor); • Colectarea de lichid peritoneal pentru investigare microscopică; • Îndepărtarea ganglionilor limfatici pelvini și paraaortici (disecție ganglionară); • Excizia țesutului gras (omentului); • Excizia a cât mai mult țesut afectat, în funcție de posibilități și de extinderea cancerului; • Biopsia oricărui tip de țesut care poate fi afectat de cancer. • CHIMIOTERAPIA • RADIOTERAPIA BIBLIOGRAFIE • 1.Azamfirei,L.,Juncu,D.N.,Medicinăintensivă,vol.3,Ed.Prisma,Târgu- Mureş,pag.511-512. • 2.Benson,H.J.,Gunstream,E.S.,Talaro,A.,Talaro,P.K.,AnatomyandPhysiol ogy.Laboratorytext book,fifthedition,W.C.B.BraunPublishers,UnitedStatesofAmerica,1992. • 3. Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company, Philadelphia, 1998, pag.541-564. • 4. Creager,J.G.,Humananatomyand physiology,secondedition,W.M.C.BrownPublishers,1993, UnitedStatesofAmerica,pag.684-693. • 5. Papilian,V.,Anatomiaomului,vol.2, Ed.DidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1982,pag.110-136 SFATSIT