MARAMUREŞ- localizare

Regiunea
Maramureş
este situată în
nord-vestul ţării
şi este formată
din judeţele
Baia Mare şi
Maramureş.
MARAMUREŞ- localizare
 RELIEF
• Maramureşul este zonă preponderent
muntoasă ( 43% din teritoriu), depresiunea
Maramureşului fiind înconjurată de Mţii.
Rodnei (vf. Pietrosul, 2303 m), Mţii.
Maramureşului, Mţii. Ţibleşului şi Mţii.
Gutâiului.
 APELE MARAMUREŞULUI
• Râurile ce străbat zona sunt: Vişeu, Iza, Mara şi
Tisa.

• În Mţii. Rodnei, la peste 2000 m, apar lacurile

glaciare Lala, Buhăescu, Iezer.

• În judeţul Maramureş sunt peste 100 de izvoare

minerale.

• Cascada Cailor este cea mai înaltă cascadă din

România, având peste 90 m.
 APELE MARAMUREŞULUI
Lacul Iezer

Cascada cailor
 CLIMĂ, VEGETAŢIE
• Climatul temperat continental moderat al
zonei favorizează prezenţa pădurilor de foioase
şi de conifere. Acestea sunt utilizate în industria
lemnului dar şi pentru vânătoare.

• În zonă sunt 8 rezervaţii naturale: Arboretul de

castani comestibili-Baia Mare (cea mai întinsă
suprafaţă din ţară, peste 500 ha), Arcer-Ţibleş-
Bran, Cheile Lăpuşului, Creasta Cocoşului,
Lacul Albastru, Mlaştina Iezerul Mare, Poiana cu
narcise, Peştera cu oase.
 REZERVAŢII NATURALE
Arboretele de castani comestibili de la Baia Mare
 REZERVAŢII NATURALE
Creasta Cocoșului Poiana cu Narcise
Tomnatec-Sehleanu
 PRINCIPALE LOCALITĂŢI

Principale localităţi maramureşene

sunt: Baia Mare, Satu Mare, Borşa,
Sighetul Marmaţiei, Săpânţa, Vişeul
de Sus, Ocna Şugatag, Moisei.
 INDUSTRIE
• Producția industrială a județului Maramureș este
destinată atât satisfacerii cerințelor de consum
ale pieții interne , cât și livrării la export.
• Principalele ramuri care au contribuit la
producția industrială a județului Maramureș au
fost cele din cadrul industriei prelucrătoare, care
reprezintă peste 90 % din total.
• În cadrul acesteia cele mai importante ramuri
sunt industria alimentară, prelucrarea lemnului ,
industria metalurgică , aparataj electric etc.
 POPULAŢIE
• Conform recensământului • Conform recensământului din
din 2011 populația 2011 populația județului Satu
județului Maramureș era Mare era de 329.079 locuitori
de 478.659 locuitori • Componența etnică:
•  Români -190.000 (57,7%)
• Componența etnică: • Maghiari - 13.500 (34,5%)
• Români - 374.488 (78,24%) •  Romii - 17.500 (5,3%)
• Maghiari – 32613 (6,81%) •  Germani (şvabi)-5.000 (1,5%)
• Ucrainieni – 30286 (6,43%) • Altă etnie (1%)
• Rromi – 12211 (2,55%)
• Germani – 1054 (0,22%)
 TRADIȚII ȘI OBICEIURI
• Maramureșul este unul din cele mai frumoase zone
ale lumii.

• Aici obiceiurile și tradițiile se păstrează cu sfințenie

din generație in generație.

• Tradițiile ocupă un loc important în sufletul și în viața

acestui ținut și de aceea aici se trăiește intens fiecare
sărbătoare fie, ea laică sau religioasă. Iar portul
popular este obligatoriu la sărbătorile religioase
importante.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
Portul popular
din Maramureș
are numeroase
note de
sobrietate,
frumusețe și
culoare.
• Cămașa pentru femei este
țesută în casă în război
manual, din pânză de in și
cânepă pentru zilele de lucru și
numai din bumbac pentru zilele
de sărbătoare, într-o bogată
paletă de combinații.
• Poalele (fusta din pânză albă
țesută în casă, peste care se
așează cele două zadii) sunt
făcute din același material ca și
cămașa, mai largi și încrețite
puțin la talie.
• La barbati camasa este tesuta din
panza alba de bumbac, cusuta
simplu cu broderii la gat si la
maneci, cu matase alba sau
galbena. Manecile sunt largi, lungi
sau trei sfert si se termina cu
“cipca cu coltisori” la camasile de
sarbatoare.
• Pantalonii numiti “gatii” se poarta
vara, sunt largi si scurti pana
deasupra gleznelor,sunt foarte
comozi fiind tesuti din panza de
bumbac alba. Pentru iarna poarta
“cioarecii” simpli din lana alba sau
gri, deosebit de caldurosi.
COSTUME TRADIŢIONALE DE NUNTĂ
TRADIȚII ȘI OBICEIURI
 TRANSPORTURI
• Turiștii care doresc să
ajungă în Maramureș
au la dispoziție
următoarele variante
de acces: rutier, cu
trenul sau cu avionul.
 ISTORIA MARAMUREȘULUI
• Săpăturile arheologice atestă locuirea în
Depresiunea Maramureșului încă din
timpuri preistorice.
• Din perioada dacică sunt atestate cetăți la
Sighet, Oncești, Slatina și Călinești.
• Deși regiunea a rămas în afara teritoriului
cucerit de Imperiul Roman, dacii locali au
primit influențele civilizației romane.  
• Veche regiune românească, Țara
Maramureșului este atestată documentar
pentru prima oară cu acest nume în 1199,
în perioada expansiunii ungare în
Transilvania.

• În primele secole ale mileniului II,

Voievodatul Maramureșului a fost
condus de voievozi locali și organizat în
cnezate de vale.
• Din secolul al XIV-lea, presiunea regilor Ungariei
de a instaura și aici feudalismul după model
occidental s-a intensificat prin înnobilarea
conducătorilor locali, cărora le-au fost înlocuite
titlurile autohtone cu echivalentul din ierarhia
aristocrată occidentală.
• În timp ce unii au acceptat schimbarea, alții au
opus rezistență și, în final, au trecut munții spre
regatul Poloniei, o parte s-au oprit în Țara
Lăpușului, înființând pe noile domenii sate care
au rezistat până astăzi (Cupșeni, Măgoaja) iar
alții au trecut Carpații răsăriteni și au întemeiat
voievodatul Moldova.
• Întemeierea Moldovei a avut
loc în două etape, în care s-
au remarcat cele mai
importante figuri din istoria
Maramureșului.

• Mai întâi, Dragoș Vodă din

Bedeu, după victoria asupra
tătarilor , a unit cnezatele şi
voievodatele de la răsărit de
Carpaţi într-o formaţiune
vasală regatului Ungariei în
scop de apărare (o marcă
de frontieră).
După moartea lui
Dragoş în 1359 ,
Voievodul Bogdan din
Cuhea ( 1359-1365) i-a
izgonit pe urmaşii
acestuia şi a obţinut
independenţa Moldovei.
Toate încercările regilor
Ungariei de a-şi
reinstaura dominaţia la
răsărit de Carpaţi au
fost respinse.
• Matia Corvin a avut relații
strânse cu nobilimea
maramureșeană, din care și-
a ales oșteni destoinici, dar
și pentru garda regală.
• Corvin a luat sub protecție
mănăstirea românească din
Peri și a numit comiți români
pentru Maramureș.
• Maramureșenii din garda
regală l-au scăpat pe rege
după lupta de la Baia și l-au
dus, rănit, la Brașov.
Mănăstirea Săpânța Peri
• După această bătălie,
Ștefan cel Mare a întreprins
o incursiune de pedeapsă în
Maramureș, trecând prin foc
și sabie orașele de oaspeți
regali, inclusiv puternica
cetate a Hustului.
• Dupa victoria otomană de la
Mohács (1526) asupra
regatului ungar,Maramureșul
a fost integrat în Voievodatul
Transilvania (1538).
• În 1599, întregul
Maramureș a ajuns
în stăpânirea lui
Mihai Viteazul,
odată cu unirea
celor trei
principate.
• După 1688, Maramureșul a devenit parte a
Imperiului Austriac, odată cu Transilvania.

• La 1717 a avut loc ultima invazie a tătarilor,

care, în trecerea prin Maramureș, au dat foc
bisericilor de lemn, au luat prăzi, robi și vite.
• Au fost opriți la Cavnic de armata imperială, iar,
la întoarcere, maramureșenii i-au surprins la
Strâmtura, pe Valea Izei, și în Pasul Prislop, la
Preluca Tătarilor, mai sus de Borșa.

• Puținii tătari scăpați cu viață au lăsat prăzile,

fugind spre Moldova.
• Județul Maramureș s-a constituit după Marea Unire din 1918 când
partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența
României.
• În perioada interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea
numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ,
iar reședința a fost orașul Sighet.
• Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre
care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2%
germani ș.a. Celelalte părți care compun acum Județul Maramureș,
inclusiv orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare
(interbelic).
• După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului
au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus:
Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului,
rezultând actualul județ Maramureș .
Legenda întemeierii Maramureșului
• Se spune că , demult, pe locul
Maramureșului de astăzi, ar fi trăit uriași,
care cu timpul au pierit. Au rămas doar doi
, tată și fiică , la fel de înalți ca vârful
Pietrosul.
• Într-una din zile, fata pe nume Rozalina a
descoperit în plimbările sale de pe malul
Izei , un grup de pitici, de oameni, pe care
confundându-i cu jucării, i-a luat acasă ca
să îi arate tatălui său.
• Cu timpul , Rozalina a ajuns să se
îndrăgostească de unul dintre pitici și s-a
rugat la Dumnezeu să o facă mai mică,
pentru a putea să se mărite cu alesul inimii
sale.
• Ruga i-a fost ascultată și, peste noapte ,
Roza s-a transformat într-o femeie
obișnuită.Simțindu-și sfârșitul aproape ,
uriașul Cingălău a plănuit nunta celor doi,
dar, văzând minunea, a împietrit.
• Legenda spune că dealul Gogașa l-ar
întruchipa pe uriașul bătrân, iar locul unde
Rozalina s-a întâlnit cu piticul ei a fost
numit Rozavlea și pentru că Mara avea
cea mai bună apă dintre toate , și-au zis
moroșeni.
Legenda Cimitirului Vesel de la Săpânța

• Cimitirul Vesel de la Săpânța a devenit

unic în lume prin modul său de abordare a
morții.Legenda ne aduce aminte de era
strămoșilor noștri daci.
• Aceștia credeau în viața veșnică, privind
moartea ca pe o trecere spre o altă lume
și ca pe o șansă de a se întâlni cu zeul
suprem Zalmoxis.
• Legenda Cimitirului Vesel de la Săpânța
spune că Stan Ioan Pătraș , fondatorul
acestuia, a creat o adevărată operă de
artă în aceste locuri , încercând astfel să
imprime locuitorilor tradițiile poporului dac.
• A reușit să transforme crucile și să le
picteze în așa fel încât fiecare turist ajuns
aici să aibă parte de clipe vesele și nu de
momente de supărare , schimbându-și
viziunea asupra vieții și morții.
• Toate crucile sunt inscripționate cu versuri
satirice , care descriu evenimentele împus
din viața celor decedați.Principiile de viață
al maramureșenilor este acela de"a face
haz de necaz".
• Așa se explică de ce epitafurile de pe
crucile din acest cimitir sunt fie lejere și
amuzante, fie profunde și universale.
Astfel ,cei adormiți le vorbesc în mod
direct privitorilor. Astfel nici un cruce nu se
termină fără o poezie.
Iată unul dintre cele mai celebre epitafuri:
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea
Voi care treceți p-aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pa mine
Da așa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea.
• Unicitatea Maramureșului este dată
desigur de Cimitirul Vesel, dar și de alte
locuri: cele opt biserici de lemn declarate
Monumente UNESCO , Mănăstirea
Bârsana, Mănăstirea Rohia, Cascada
Cailor din Borșa , Lacul Albastru din
Baia Sprie, singurul lac natural din
România care are forma țării noastre ,
Lacul Iezer din Pietrosul Rodnei.
• Tot aici se află
cea mai înaltă
biserică de lemn
din lume
-Mănăstirea
Săpânța Peri ,
dar și celebra
Mocăniță , a
cărei faimă a
trecut de mult
granițele țării.
 OBIECTIVE TURISTICE
• Mocăniţa de pe • Parcul Național
Valea Vaserului Munții Rodnei
 OBIECTIVE TURISTICE
• Memorialul
Cimitirul Vesel
Sighet-
din Săpânța
Memorialul Victimelor Comunismului și
al Rezistenței
 OBIECTIVE TURISTICE
• Biserica de lemn și • Complex astronomic
Mănăstirea Bârsana din Baia Mare
 OBIECTIVE TURISTICE
• Muzeul Etnografic din
Băile Ocna Şugatag Baia Mare
 OBIECTIVE TURISTICE
• Pasul Prislop-
Pârtia Pasul cea mai
Prislop înată trecătoare din Carpaţii
din Borșa
Româneşti
 OBIECTIVE TURISTICE
• Muzeul de mineralogie • Sighetu Marmaţiei-
din Baia Mare cuiul în care se agaţă
harta