Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mecanici
termici
chimici
Exemple:
Clasificare:
• În funcție de profunzime și complexitate:
– Superficiale:
– Nu depășesc fasciile de înveliș, sunt limitate la
tegumentele și țesuturile subiacente
– Profunde:
• Nepenetrante (nu depășesc seroasele)
• Penetrante (depășesc învelișul seros dar nu
interesează niciun organ)
• Perforante (interesează unul sau mai multe
organe)
Exemple:
Plaga superficiala: Plaga profunda:
Clasificare:
Examinarea plagii presupune constatarea
adancimii, aspectului si complexitatii plagii,
prezenta sau absenta corpilor straini , a gradului
de contaminare si a necrozei tisulare
Anestezia:
• Locală: infiltrare cu lidocaină 0,5-1% sau
bupivacaină 0,5% +/- adrenalină 1/1000 0,1mL
– Obs: NU se foloseste adrenalina pentru
lacerațiile de la nivelul nasului, degetelor,
urechilor, penisului (necroza prin
vasculospasm)
• Tronculară: se practică atunci cand nervii care
ajung in plagă sunt situați relativ superficial; ex: nervii
colaterali ai unui deget
• Generală: plăgi extinse pe suprafețe largi; ex: plăgi
penetrante sau perforante
Debridarea:
Este cea mai rãspânditã metodã utilizatã pentru conditionarea plãgii şi se
referã la îndepãrtarea corpilor strãini, a tesuturilor devitalizate şi bacteriilor
de la nivelul plãgilor acute sau cronice. Aplicarea ei contribuie la
îmbunãtãtirea apãrãrii locale, diminuarea infectiei şi promovarea vindecãrii
• Chirurgicalã
• Mecanicã
• Autoliticã
• Enzimaticã
• Chimicã
Debridarea chirurgicala
Debridarea chirurgicalã este o procedurã rapidã şi
radicalã efectuatã de medicul chirurg pentru
excizia tesutului necrozat de la nivelul plãgii şi a
tesuturilor compromise de la marginile acesteia.
Aceastã procedurã este cea mai eficientã clinic şi
actioneazã şi pentru îndepãrtarea biofilmului.
Metoda necesitã utilizarea unui instrument
ascutit (foarfecã, bisturiu,pensã, etc.) şi se
efectueazã în conditii de asepsie în blocul
operator, pacientul fiind sub efectul anesteziei
Debridare mecanica
Debridarea mecanicã presupune aplicarea unei
forte externe pentru îndepãrtarea tesutului
necrotic şi se poate face cu ajutorul
pansamentului umed-uscat, a irigãrii plãgii, a
hidroterapiei, a hidrochirurgiei sau a
ultrasunetelor .
Debridarea autolitica
Debridarea autoliticã constã în utilizarea de cãtre
organism a propriilor enzime (colagenaze şi
proteaze) pentru a rehidrata, înmuia şi lichefia
tesuturile necrotice şi sfacelurile şi a le
desprinde de tesutul viabil . Enzimele
proteolitice şi fibrinolitice implicate în acest
proces actioneazã exclusiv în mediu umed
obtinut prin aplicarea unor pansamente care
promoveazã autoliza .
Debridarea enzimatica
Debridarea enzimaticã se obtine cu ajutorul unor
preparate (de regulã unguente) care contin
enzime proteolitice sau alte enzime de origine
exogenã care se aplicã pe tesuturile necrozate
pentru a le lichefia , dupã o prealabilã scarificare
Debridarea chimica
Debridarea chimicã implicã utilizarea unor substanåe
chimice pentru debridarea plãgii.
Substante folosite:
o antisepticele (Povidone iodine în diferite forme de
prezentare)
o preparatele cu argint
o solutiile de hipoclorit de sodiu (Eusol, solutie Dakin’s)
o agentii caustici (Aserbine, apa oxigenatã)
o antisepticele de tipul clorhexidinei şi polihexanidei
asociate cu betaina constituie deasemenea resurse
frecvent utilizate pentru îndepãrtarea detritusurilor din
plagã, respectiv a biofilmului
Inchiderea plagii (vindecarea)
1) Primara
2) Primara intarziata
3) Secundara
Vindecarea primara: