CHIRURGIA DENTOALVEOLARĂ

LA PACIENȚII CU AFECTARE
ATEROSCLEROTICĂ A
ARTERELOR CAROTIDE
GRUPA 101

REZIDENT: SCHIPSCHI NICOLAE

TENDINȚELE BOLILOR CARDIOVASCULARE,
COMPLICAȚIILE ȘI EFECTELE TERAPEUTICE

• Acești pacienți necesită o atenție specială în ceea ce privește când și ce tratament

stomatologic este adecvat și ce măsuri de precauție sunt necesare. Profesioniștii
dentari pot fi prima linie de apărare în detectareași trimiterea unui pacient
suspectat de a avea boli cardiovasculare, o boală necontrolată sau reacții adverse
la medicament și au un rol-cheie în administrarea orală și sistemică, prevenirea și
tratamentul bolilor, în parteneriat cu pacientul și medicul său.
• 2015 Cardiological Society of India. Published by Elsevier B.V. All rights
reserved.
 INTRODUCERE

• Arterioscleroza se produce cand vasele de sange (arterele) care transporta

oxigenul si substantele nutritive de la inima catre restul corpului se ingroasa
si devin rigide – impiedicand uneori circulatia sangelui catre organe si
tesuturi. Arterele sanatoase sunt flexibile si elastice, insa, in timp, peretii
arterelor se pot intari, o afectiune cunoscuta si ca ingrosarea arterelor.
ROLUL INFECȚIILOR ÎN
ATEROSCLEROZA.

• Deoarece în anul1908, când Sir William Osler a presupus că boala cardiovasculară în sine ar
putea fi o infecție,rolul infecțiilor în bolile cardiovasculare au fost discutatate. Infecția acum
ar putea fi recunoscută ca fiind un factor de risc pentru aterogeneză. Agenții infecțioși pot
provoca vătămări direct la epiteliu și activează parțial răspunsul inflamator observat cu
ateroscleroza. Aceasta, este o dovadă că infecția cu anumite bacterii, cum ar fi Chlamydia
pneumonae, Helicobacterpylori, citomegalovirus și alte bacterii parodontopatice sunt asociate
cu boli de inimă. Haraszthy și colegii săi au studiat 50 de cazuri prin reacția în lanț a
polimerazei. Șaptezeci și două la sută din specimenele chirurgicale au un conținut bacterian
indicat și 44% Dinateromurile conțineau cel puțin unul dintre microorganismele parodontale
studiate (Porfiromonasgingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroidesforsythus și
Actinobacillus actinomycetemcomitans
ROLUL INFECȚIILOR ÎN
ATEROSCLEROZA.

• Parodontita a fost propusă ca având o etiologie sau rolul modulator în bolile

cardiovasculare și cerebrovasculare, diabetul, bolile respiratorii și sarcina
adversă și mai multe mecanisme au fost propuse pentru a explicateorii și
leziunile orale. Unul dintre acestea se bazează pe potențialul fenomenului
inflamator al parodontitei de a avea efecte prin diseminarea sistemică a
mediatorilor produși, cum ar fi proteinele C-reactive (CRP),interleukina-1b
(1L-1b) și interleukina-6 (1L-6) și TNF-a.
ROLUL INFECȚIILOR ÎN
ATEROSCLEROZA.

• Un alt efect indirect al infecției parodontale care poate explica asocierea dintre boala
parodontală și ateroscleroza este că organismele parodontale conțin proteine
carereacționează încrucișat cu inima. Proteina de șoc termic-60, care este produs de
Tannerella forsythia și Porphyromonas gingivalis, are aproximativ 60% omologie cu
mamifere heatshock protein. Se știe că anticorpii la șocul termic proteinele se găsesc
la pacienții cu boală parodontală. Proteinele de șoc termic ale bacteriilor parodontale
sunt încrucișate cu proteina de șoc termic care este expusă în endoteliu rănit sau o
placă ateromatoasă. Acest lucru ar putea pune în mișcare fenomene autoimune și
contribuie la formarea ateromului. Există, de asemenea, pot fi comune genetice
mecanisme care asigură legătura dintre boli parodontale și boli cardiovasculare.
ROLUL INFECȚIILOR ÎN
ATEROSCLEROZA.

• Dovezi considerabile au identificat ateroscleroza ca o boală inflamatorie. Această ipoteză,

care este, de asemenea, cunoscut sub numele de Ross "ipoteza Responseto” explică modul în
care inflamația se referă la ateroscleroză. Ross ipoteza sugerează că leziunea epiteliului
cauzează leziunea inițială, ducând la un proces inflamator arterial cronic. În timpul acestui
proces inflamator, monocitele migrează prin endoteliul în țesutul subiacent, unde există o
proliferare a celulelor musculare netede. Enzime hidrolitice, citokine, chemokineși factorii de
creștere sunt eliberați ca urmare a activării monocitelor (macrofagelor), ducând la daune
suplimentare șinecroza focală. O caracteristică majoră a acestui proces este acumularea
lipidelor și placa ateromatoasă poate fi acoperit cu un capac fibros peste zona necrotică
focală în etapele ulterioare ale acestui proces. Acest capac fibros, de asemenea, poate eroda și
rupe,ceea ce duce la formarea trombilor, ocluzia arterialăși infarct.
COMPLICATIILE
ATEROSCLEROZEI

Depind de arterele care sunt blocate. De exemplu:

• Boala arteriala coronariana.
• Boala arterelor carotide.
• Boala arteriala periferica.
• Anevrism.
• Boala renala cronica.

Secțiunea histologică a unei artere coronare care

demonstrează ateroscleroza și formarea trombilor.
BOALA ARTERELOR CAROTIDE. 

• Cand ateroscleroza ingusteaza arterele din apropierea

creierului, poti dezvolta boala arterelor carotide, care poate
sa provoace accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) sau
accidentul vascular cerebral (AVC).
TRATAMENTUL CHIRURGICAL DENTO-
ALVEOLAR A PACIENTILOR CU AFECTARE
ATEROSCLEROTICĂ

Acesti pacienți cel mai des au hipertensiune arterială, așadar conduită în cabinetul de medicină dentară:
•consult cardiologic efectuat înaintea intervenţiilor chirurgicale de mică amploare.
•administrarea fără întrerupere a medicaţiei de rutină dacă există, inclusiv în ziua intervenţiei chirurgicale.
•măsurarea tensiunii arteriale înaintea începerii tratamentului chirurgical. Se va temporiza intervenţia
chirurgicală la toţi pacienţii cu tensiuni arteriale maxime >150 mmHg indiferent de valorile tensionale obişnuite
•măsurarea pulsului. Se vor reevalua toţi pacienţii cu puls >100 b/min
•premedicaţia cu anxiolotice de tipul derivaţilor de benzodiazepine (de ex. Midazolam cpr. 7,5 mg per os. cu o
oră înainte de intervenţie).
•se pot asocia vasoconstrictori în concentraţie de 1:100000 – 1:200000.
•trusa de urgenţă la îndemână
TRATAMENTUL CHIRURGICAL DENTO-
ALVEOLAR A PACIENTILOR CU AFECTARE
ATEROSCLEROTICĂ
TRATAMENTUL CHIRURGICAL DENTO-
ALVEOLAR A PACIENTILOR CU AFECTARE
ATEROSCLEROTICĂ

Cardiopatia ischemică conduita în cabinetul stomatologic

• consult cardiologic efectuat înaintea intervenţiilor chirurgicale de mică amploare.

• administrarea fără întrerupere a medicaţiei de rutină, inclusiv în ziua intervenţiei chirurgicale (vezi protocolul pt.
medicaţia anticoagulantă)
• măsurarea tensiunii arteriale înaintea începerii tratamentului chirurgical. Se vor reevalua toţi pacienţii cu tensiuni
arteriale maxime >150 mmHg indiferent de valorile tensionale obişnuite
• măsurarea pulsului. Se vor reevalua toţi pacienţii cu puls >100 / min
• premedicaţia cu anxiolotice de tipul derivaţilor de benzodiazepine (de ex. Midazolam cpr. 7,5 mg per os, cu o oră
înainte de intervenţie)1 , 2
• intervenţiile chirurgicale de mică amploare se vor efectua în poziţie semişezândă, în cazul insuficienţei cardiace
asociate
• asocierea de vasoconstrictori la substanţa anestezică în concentraţie de maximum 1:200 000.
• accesul rapid la medicaţia necesară în cazul apariţiei unui sindrom coronarian acut (nitroglicerină, ac.
acetilsalicilic, O2)
BIBLIOGRAFIE

• 1. Absi EG, Satterthwaite J, Shepherd JP, Thomas DW. The appropriateness of referral of medically compromised
dental patients to hospital. Br J Oral Maxillofac Surg. 1997;35:133–136.

• 2. Saini R, Saini S, Saini SR. Periodontal diseases: a risk factor to cardiovascular disease. Ann Card Anaesth.
2010;13:159–161.

• 3. Rose LF, Genco RJ, Cohen DW, Mealey BL, eds. In: Periodontal Medicine. Hamilton: B.C. Decker Inc; 2000.

• 4. Park K. Park's textbook of Preventive and Social Medicine. 23rd edition 2016.

• 5. Jowett NI, Cabot LB. Patients with cardiac disease: considerations for the dental practitioner. Br Dental J.
2000;189 (6):297–302.

• 6. Hogan J, Radhakrishnan J. The assessment and importance of hypertension in the dental setting. Dent Clin
North Am. 2012;56:731–745.

• 7. Smith GN, Pashley DH. Periodontal ligament injection: evaluation of systematic effects. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol. 1983;56:571–574

• .8. Munroe CO, Lazarus TL. Predisposing conditions of infective endocarditis. J Clin Dent Assoc.