Suedia

Realizare
Prof. Bodriheic Denisa Emilia
Sc. Gen. ,,Enea Grapini,,
Şanţ, Bistriţa-Năsăud
Bibliografie: www.images.google.com,
www.wikipedia.com
Enciclopedia Statelor Lumii
• Capitala: Stockholm
• Populaţia: 8.9 mil.loc.
• Limba: suedeza
• Forma de stat:
monarhie
constituţională
ereditară
• Religia: protestantă
( 86,5%-luterani),
islamism , catolicism
ş.a.
• Suedia ocupă mai mult de jumătate din
Pen. Scandinavă, fiind axată pe
jumătatea estică a acesteia.
• Limite:
• În nord. Norvegia
• În sud: Marea Baltică
• În est: Finlanda, Golful Botnic, Marea Baltică
• în vest: Norvegia
 Relieful
• Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele
particularităţi:
• În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi care
ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).

• Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

• Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în

trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află
Golful Botnic. În partea sudică a ţării se întind câmpii care
înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt.
377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje
asemanatoare Danemarcei învencinate. Există foarte
multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia
central-sudică a ţării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai
mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) şi
Mälaren (1140 km²). Zonele mlăştinoase acoperă peste
10% din suprafaţa ţării.
 Clima
• Clima este în ansamblu rece în nord, cu
ierni lungi şi geroase şi veri scurte- şi
temperată în rest, cu veri răcoroase şi ierni
blânde. Tipuri de climă:
• Climă subpolară
• Climă temperat –continentală
• Climă temperat-oceanică
• Climă montană
 Hidrografia
• Reţeaua hidrografică este formată din râuri
scurte care izvorăsc din M. Scandinaviei. Se
remarcă prezenţa unui număr mare de lacuri.
• Râurile au un potenţial hidroenergetic ridicat:
• Torne
• Lule
• Ume
• Indal
• Gloma
 Vegetaţia
• Vegetaţia predominantă este cea a
pădurilor de conifere, Suedia fiind una
dintre cele mai împădurite ţări europene.
• Păduri de amestec
• Păduri de conifere
• Tundră
 Populaţia
• Suedia este ţara scandinavă cu cea mai
numeroasă populaţie (8,8 mil.loc.), dar,
datorită marii sale întinderi, densitatea
este redusă ( 20 loc./ kmp).
• Cea mai mare parte a locuitorilor este
concentrată în partea centrală şi sudică a
ţării.
 Economia
• Resurse naturale: uraniu , fier, cupru , zinc
• Ramuri industriale: siderurgia, metalurgia
neferoasă, energie electrică, construcţia
de nave, celuloză, hârtie, autoturisme.
• Activităţi agricole: creşterea animalelor
(bovine, porcine); culturi: sfecla de zahăr,
cartofi, ovăz.
 Principalele oraşe
• Stockholm ( 1,5 mil.loc.)- capitala ţării şi port la
M. Baltică, este situată pe mai multe insule şi e
supranumită ,,Veneţia Nordului,,.Insulele sunt
legate între ele prin 50 de poduri.
• Goteborg- puternic centru industrial, cu o
activitate portuară continuă deoarece apele din
zona portului nu îngheaţă iarna , datprişă
influenşei Curentului cald al Atlanticului de Nord.
• Malmo- oraş industrial, port, asigură legătura cu
Copenhaga, capitala Danemarciei.
• Stockholmul este capitala şi cel
mai mare oraş din Suedia. Oraşul este
totodată reşedinţa regiunii
administrative Stockholms län.
Stockholmul numără o populaţie de
766.747 locuitori (1.823.210 în zona
metropolitană).
• Fiind capitala Suediei, Stockholm este
sediul Guvernului şi al Parlamentului.
Este de asemenea oraşul de reşedinţă
al şefului statului, Regele Carol al XVI-
lea Gustaf.
Stockholm
Tehnology Institut
Casa armatei
Case din zona rurală
 Fiordurile
• Ţărmurile cu fiorduri sunt specifice reliefului
înalt, în special ţărilor nordice (Norvegia, Suedia,
Finlanda).
• Fiordurile s-au format după retragerea platoşei
de gheaţă pe văi treptat adâncite, care au fiost
acoperite de calota glaciară.Platoşa de gheaţă a
acoperit foste văi fluviale, pe care le-a modelat.
• După topirea calotei şi ridicarea nivelului mării,
aceste văi au fost inundate în sectorul inferior şi
transformate în golfuri adânci şi foarte crestate şi
ramificate, numite fiorduri.