Model de cercetare potrivit

Experimente pregătite minuţios şi în detalii

Perseverenţă şi precizitate desăvîrşită
Nr. mare de date experimentale
Resultate bazate pe analiza statistică a datelor
• multe trăsături visibile
• autofecundare (autoîncrucişare)
• încrucişare artificială
• linii genetice pure (linii omozigote)
• tehnică de cultivare simplă
• perioada vegetală scurtă
 Generaţia parentală

Prima generaţie: F1

F1 înfăţişează doar o singură clasă fenotipică (cea determinată de alela dominantă).

Clasele fenotipice ale părinţilor nu se amestecă!

A dispărut clasă fenotipică albă (recesivă)?

Experiment: autoîncrucişarea generaţiei F1

 autoîncrucişarea generaţiei F1

generaţia F2: 929 indivizi cu flori

SURPRIZĂ !!!!
F2 : a găsit indivizi cu flori albe !!!

A făcut analiza calitativă şi cantitativă a datelor !

Flori: 705 violet şi 224 alb

• Amunite plante din F1 conţin un potenţial de a da naştere la plante noi cu flori albe.
• Cum putem expilca acest potenţial ascuns? DE ce nu se manifestă culoarea albă în
F1 şi de ce reapare în F2?

GENELE se moştenesc şi nu TRĂSĂTURILE!

GENELE se moştenesc şi nu TRĂSĂTURILE!
Într-un organism eucariotic determinarea
unei trăsături monogenice se realizează printr-o singură genă.
O gena este presentă în două copii /variante / alele în cazul celulelor
somatice.
În celulele sexuale fiecare genă este presentă doar într-o singură copie,
sau celula sexuală conţine doar o singură alelă pentru o genă oarecare.
TRĂSĂTURĂ FENOTIP GENEOTIP ALELA GENA

Culoarea VIOLET CC C (dominant) Culoarea

petalelor (dominant) (homozigot dominant) petalelor

Cc C (dominant)
(heterozigot) c (recesiv)
ALB cc c (recesiv)
(recesiv) (homozigot recesiv)
 I. lege mendeliană:
Încrucişare de tip Monohibridă

Celulele sexuale cu genomul haploid conţin

doar o singură alelă ptr. fiecare genă.

Statusul haploid al celulelor sexuale se obţine prin MEIOZĂ.

 Experiment :
Încrucişarea plantelor cu două trăsături- gene diferite
Ce sa va întîmpla într-un experiment de dihibridare?

1. trăsătură: CULOAREA BOBULUI: Galben (Y) şi verde (y);

2. trăsătură: SUPRAFAŢA BOBULUI: Rotund (R) şi ridat (r).
În cazul monohibridării
rata de segregare fenotipică
este 3:1.

• plantele RRyy şi rrYY sunt

menţinute prin autoîncrucişare şi
generaţiile sucesive prezintă o
uniformitate fenotipică deplină.
Indivizi dublu homozigoţi
 Experimentul
de dihibridizare

F1 uniformitate fenotipică:
rotund şi galben

F2 combinaţii fenotipice:
rata de 9:3:3:1
Rata fenotipică 9:3:3:1 pare complicată şi trebuie explicată!

Mendel a calculat ratele fenotipice ptr fiecare trăsătură:

• rotund (RR şi Rr) 315+108=423, ripat (rr)101+32=133

• galben (YY şi Yy)315+101=416, verde (yy)108+32=140

În ambele cazuri rata fenotipică este 3 : 1.

9 : 3 : 3 : 1
este defapt combinaţia
celor două rate fenotipice independente de 3:1
Probabilitatea formării gameţilor în heterozigoţii de F1 (RrYy)
pe o singură genă :
p(Y) = p(y) = ½
p(R) = p(r) = ½.

Probabilitatea formării gameţilor în heterozigoţii de F1 (RrYy)

ptr. două gene locate pe cromozomi diferiţi :
p(RY) = 1/2 x 1/2 = 1/4
p(Ry) = 1/2 x 1/2 = 1/4
p(rY) = 1/2 x 1/2= 1/4
p(ry) = 1/2 x 1/2 = 1/4
Analiza genotipurilor ptr. F2 prin tabelul Punnett.
F1:
4 genotipuri de gameţi
 II. lege mendeliană:
Încrucişare de tip dihibridă

În timpul formării celulelor sexuale (meioză)

segregarea alelelor ptr gene se petrece
independent
dacă genele respective sunt locate
pe cromozomi homologi diferiţi.
 În cazul a mai multor gene locate pe cromozomi homologi diferiţi
probabilitatea formării unui genotip se calculează în felul următor:

De exemplu: Aa Bb Cc Dd Ee Ff x Aa Bb Cc Dd Ee Ff
Care este probabilitatea fromării genotipului următor ptr. hibridizarea de
mai sus?
AA bb Cc DD ee Ff

Probabilitatea formării a unor perechi de alele pe o genă:

AA ¼
bb ¼
Cc ½
DD ¼
ee ¼
Ff ½

Probabilitatea genotipului multigenic este egală cu produsul probabilităţilor

individuale.

p(AA bb Cc DD ee Ff) = ¼ x ¼ x ½ x ¼ x ¼ x ½ = 1/1024.

 I. lege mendeliană:
Încrucişare de tip Monohibridă

II. lege mendeliană:

Încrucişare de tip dihibridă
 Importanţa legiilor mendeliene

• aplicabilitate universală ptr. Biosferă

• analiza fenomenelor biologice
• ameliorarea plantelor, animalelor şi eugenica
• medicină