NUTRITIA LA

PLANTE
 - autotrofă - realizată prin chemosinteză şi fotosinteză;
 - heterotrofă - saprofită şi parazită.

 NUTRITIA AUTOTROFA
 FOTOSINTEZA
 - este procesul prin care se sintetizează subsţante organice (glucide, lipide, proteine),
 pornind de la apă şi săruri minerale, folosind ca sursă de energie, energia luminoasă şi
ca sursă de C, CO2 atmosferic.
 - are loc în structuri specializate numite cloroplaste, unde se găsesc pigmenţii clorofilieni
– clorofilele a şi b. Ambele clorofile absorb energia luminoasă, dar numai clorofila a o
poate converti în energie chimică.
Ecuaţia chimică a fotosintezei:
6CO2 + 6H2O → C6H12O6 (glucoză) + 6O2
- se desfăşoară în toate organele verzi ale plantei, dar predominant
la nivelul frunzei, care are o structură adaptată funcţiei:
- suprafaţa mare de contact,
- epiderma cu stomate,
- ţesut asimilator - bogat în cloroplaste, vase conducătoare.
- fotosinteza are loc în structuri specializate numite cloroplaste,
unde se găsesc pigmenţii clorofilieni – clorofilele a si b.
Fazele fotosintezei:
1. Faza de lumină – are loc în membrana tilacoidelor (grana);
- foloseşte, ca sursă de energie, energia luminoasă - absorbită de pigmenţii clorofilieni
- constă într-un proces de fotoliză a apei:
2H2O → 2H2 +O2 , prin care:
- se eliberează H2 necesar în faza de întuneric;
- se eliberează energie înglobată în ATP (adenozintrifosfat);
- se eliberează oxigenul necesar respiraţiei.

2. Faza de întuneric : - are loc în stroma cloroplastelor;

- constă în sinteza substanţelor organice (glucide, lipide, proteine);
- foloseşte ca sursă de carbon – CO2 atmosferic;
- foloseşte, ca sursă de energie, energia chimică înglobată în ATP.
Importanţa fotosintezei:
- conversia energiei luminoase în energie chimică;
- sinteza de substanţe organice;
- eliberarea oxigenului necesar respiraţiei;
- purificarea atmosferei prin absorbţia CO2
NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
– caracteristică organismelor care sintetizează substanţele organice proprii, folosind, ca sursă de carbon,
carbonul din altă substanţă organică.
- după sursa de hrană, heterotrofele sunt: saprofite, parazite, mixotrofe, simbionte.
Nutriţia saprofită
– organismele îşi iau substanţele organice dizolvate în apă;
- caracteristică unor bacterii şi ciuperci;
- saprofitele sunt:
- omnivore – folosesc substraturi organice variate – mucegaiul comun;
- specializate – folosesc un anumit substrat – ex: Mycoderma aceti –transformă alcoolul etilic în acid acetic.
Bacteriile saprofite - descompun resturi organice, mineralizându-le, asigurând astfel
circuitul materiei in natură;
- produc alterarea alimentelor şi nutreţurilor;
- pot fi folosite in industrie pentru obţinerea de medicamente
- ex: mucegaiul verde-albastrui din care se extrage penicilina.
 LUPOAIA
CUSCUTA

RAFLESIA