Sunteți pe pagina 1din 10

Stările de agregare

în natură
PowerPoint realizat de Vlad Balahură
Descriere generală
Materia poate exista în natură în 3 stări de Solid

i re
p
to
agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. O stare
de agregare este o formă de organizare a

desu
subl
materiei caracterizată prin uniformitate în

b li
im

mare
are
consistenţă şi rezistenţă, proprietăţi care o
diferenţiază de celelalte stări în care

re
ca
ifi
substanţa respectivă se poate găsi. O

lid
so
substanţă în stare solidă are o formă bine
definită şi este rigidă, una în stare lichidă Lichi
nu are o formă stabilă, dar are volum fix,
iar în cazul stării gazoase ocupă întreg d vapo
spațiul pe care îl are. ri zare cond
e nsare
Gaz
Topirea și solidificarea
Trecerea unei substanțe din stare
solidă în lichidă se numește topire.
Solidificarea este fenomenul invers topirii
și constă în trecerea unei substanțe din
stare lichidă în cea solidă. În general,
topirea are loc prin absorbție de caldură
(încălzire), iar solidificarea are loc prin
cedare de caldură (răcire). Căldura primită
de sistem la temperatură constantă în
timpul topirii se numeşte căldură latentă.
Căldura latentă specifică de topire va
fi: λt = Q/m.
Vaporizarea și condensarea
Trecerea unei substante din stare lichidă în
stare de vapori (gazoasă) se numește
vaporizare. Fierberea este vaporizarea care
are loc în toată masa lichidului. Evaporarea
este vaporizarea care are loc doar la
suprafața lichidului.
Trecerea unei substanțe din stare de vapori
în stare lichidă se numește condensare sau
lichefiere. Condensarea are loc cu degajare
de caldură (este echilibrul intre evaporare
si condensare si devine vapori saturati)
Sublimarea și desublimarea
Substanțe ca naftalina, camforul,
acidul benzoic și altele au proprietatea de a
trece din stare solidă direct în stare de
vapori. Se spune că ele sublimează.
Fenomenul invers, de transformare din
stare de vapori direct în stare solidă se
numește desublimare, realizându-se cu
cedare de căldură. Căldura absorbită la
sublimare este egalăcu suma dintre căldura
latentă de topire și vaporizare.
Proprietățile solidelor
Solidele nu pot fi comprimate
într-un spațiu mic, deoarece atomii lor
sunt deja foarte apropiați unii de alții.
Acestea își pastrează forma fiindca
între atomii lor există forțe de atracție
foarte puternice
Solidele au o structură cristalină
formată printr-un aranjament ordonat
spaţial al atomilor şi moleculelor, o
repetare periodică pe cele trei axe de
coordonate a unei celule elementare.
Proprietățile lichidelor
Lichidele sunt corpuri aflate intr-o
stare de agregare intermediara intre
starea solida si gazoasa. Moleculele
unui lichid sunt mobile si isi pot
schimba locurile intre ele, de aceea
lichidele curg si isi pot schimba
forma.Lichidele nu pot fi comprimate
intr-un spatiu mic fiindca moleculele
lor sunt aproape unele de altele.
Moleculele unui lichid sunt aproape
una de alta insa fortele de atractie
dintre ele nu sunt atat de puternice ca
acelea din solide.
Proprietățile gazelor
Datorita distantelor mari dintre
molecule gazele pot fi usor
comprimate in spatii mai reduse. In
gaze,molecule sunt intotdeauna foarte
mobile deplasandu-se repede in toate
directiile.Fortele care tin moleculele
laolalta sun foarte slabe de aceea
gazele pot curge. Gazele nu au volum
propriu şi formă proprie, ele ocupă
întreg spaţiul pe care îl au la
dispoziţie.
Căldura latentă
Căldura latentă este o expresie care se
referă la cantitatea de energie eliberată
sau absorbită de către o substanţă
chimică în timpul unei transformări de
fază fără schimbare de temperatură,
cum ar fi topirea zăpezii sau fierberea
apei. Căldură latentă este cantitatea de
căldură primită sau cedată de un corp
sau de un sistem de corpuri într-o
transformare termodinamică de fază
izoterm-izobară
Bibliografie

Wikipedia Starile de agregare

Gimnaziul.info Proprietățile corpurilor

Manualul de fizica Transformari de stare de agregare

S-ar putea să vă placă și