IDENTIFICAREA ATITUDINILOR

FAŢĂ DE FUMAT, CONSUM DE

ALCOOL ŞI NARCOTICE ÎN
RÂNDUL ADOLESCENŢILOR
GIRIGAN DANA NATIA
Tutunul, alcoolul şi
drogurile în rândul
adolescenţilor
 Stilul de viaţă se referă la totalitatea deciziilor şi
acţiunilor voluntare care ne afectează starea de
sănătate.
Stilul de viaţă sănătos (sanogen) joacă un
rol esenţial în promovarea si
menţinerea sănătăţii precum şi în
prevenirea îmbolnăvirilor.
Studiile în domeniu (Sarafina, 1994) au
identificat un set de comportamente
protectoare a sănătăţii:
 a dormi între 7 şi 9 ore;
 a lua micul dejun regulat;
 a nu consuma alimente între mese;
 menţinerea greutăţii în limitele
normale;
 a nu fuma (activ şi pasiv);
 a nu consuma alcool decât ocazional;
 a face exerciţii fizice regulat.
Stilul de viaţă nesănătos (patogen) este
format din comportamente de risc pentru
starea de sănătate.
Comportamentele de risc au consecinţe
negative, pe termen scurt şi lung, asupra
sănătăţii fizice şi psihice, în consecinţă,
reduc calitatea vieţii şi starea de bine a
persoanei.
Comportamentele de risc cele mai
cunoscute sunt:
 fumatul şi dependenţa de nicotină;
 alcoolul şi dependenţa de alcool;
 drogurile şi dependenţa de droguri;
 dependenţa de medicamente (ex.
tranchilizante, somnifere).
Toate aceste categorii enunţate formează
aşa numita dependenţă de substanţe.
Există şi alte tipuri de dependenţă, cum ar
fi:
 dependenţa de internet;
 dependenţa de jocuri de noroc;
 dependenţa de relaţii interpersonale
nesănătoase.
“Sănătatea este bunul cel
mai de preţ al omului !”
 C:\Documents and
Settings\User\
Desktop\1
TATIC.bmp
Factorii de risc pentru starea de
sănătate din ce în ce mai des
întâlniţi în rândul adolescenţilor şi
nu numai, sunt consumul excesiv
de droguri, tutun şi alcool.
FUMATUL ŞI DEPENDENŢA DE NICOTINĂ

Fumatul este unul dintre cele

mai controversate
comportamente nesănătoase.
Începe de obicei la o vârstă
timpurie.

Multe sondaje relevă faptul că

mai mult de 15% dintre
adolescenţi cu vârste cuprinse
între 12 – 18 ani fumează regulat
şi se consideră fumători.

Fumatul este un comportament

care se dezvoltă treptat, de la
faza de experimentare la faza de
dependenţă şi de formare a unei
atitudini pozitive faţă de fumat.
 Efectele fumatului asupra organismului

Fumatul de ţigară este dăunător tuturor celor care îl

inspiră inclusiv nefumătorilor (fumatul pasiv). Acesta conţine
aproximativ 4000 de substanţe chimice, dintre care 40 sunt
cancerigene. Una din substanţele inhalate odată cu fumul de
ţigară este nicotina.
Nicotina este un drog care se află în tutun şi care are multe
efecte nocive asupra organismului, influenţează sistemul
nervos într-un mod negativ şi produce grave probleme de
sănătate, incluzând dependenţa.
Fumatul determină dependenţa de nicotină aşa cum poţi fi
dependent de alcool sau droguri.
Fumatul afectează sănătatea datorită substanţelor pe care
le conţine fumul de ţigară în diverse moduri cauzând: cancer
(al plămânilor, buzelor, limbii, pancreasului, rinichilor sau
creierului), boli cardiovasculare, boli pulmonare, infarct
miocardic, boli respiratorii, probleme cu sarcina.
Efectele fumatului asupra organismului
 Fumatul în rândul adolescenţilor
 Abordarea adolescenţilor fumători este o problemă delicată,
care trebuie sa ţină cont de specificul transformărilor ce
caracterizează această vârstă, dar şi de structura
personalităţii fiecărui tânăr.
 Numeroase programe educaţionale de prevenire a fumatului la
tineri au concluzionat ca vârsta medie de începere a
fumatului a fost de 13,8 ani in anul 2003. Decizia de a fuma
decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea,
normele sociale, presiunea socială si propriile convingeri
despre persoana lor.
 Influenţa mass-media asupra traiectoriei de fumător a unui
tânăr poate fi, la rândul ei, determinantă. Un studiu german,
care a urmărit pe o perioadă de cinci ani rolul publicităţii
asupra iniţierii fumatului la tineri, a constatat creşterea
fumatului îndeosebi la fete, la sfârşitul acestui interval, cu
62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă
de reclamele la anumite mărci de ţigarete. Totodată,
proporţia de fumători curenţi a ajuns de la 21,3% la 28,3%
printre tinerii de ambele sexe urmăriţi pe timpul celor cinci
ani...
 O serie de alte obiceiuri nesănătoase sau comportamente negative care îşi
exercită influenţa asupra adolescenţilor pot precipita iniţierea fumatului. Aici se
încadrează consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, îndeosebi în
familiile monoparentale, unele tulburări psihice. Mai mulţi fumători se întâlnesc
si printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport şi petrec mult timp în
faţa computerului.
 Nu se poate începe o discuţie despre fumat cu tinerii, fără a le inţelege motivele
pentru care au decis sa apeleze la acest comportament. La acest subiect, atât
specialiştii, cât şi tinerii răspund în consens: fumatul este iniţiat in relaţie cu o
serie de factori psihologici specifici vârstei adolescenţei. Tinerii doresc sa pară
mai maturi, sunt animaţi de sentimente de revoltă faţă de adulţi. Alteori, ei aleg
să fumeze ca o reacţie la tendinţele din grupul lor de amici, in scopul de a-si
câştiga un statut "onorabil" printre aceştia.
 O alta explicaţie din punctul de vedere al adolescenţilor este curiozitatea,
necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi la modă, de a face ceea ce fac şi
adulţii. Reducerea tensiunii psihice în anumite stări conflictuale inerente
aceleiaşi vârste, precum şi modelul unui părinte, frate mai mare, profesor sau
actor idolatrizat care este fumător sunt la fel de des invocate.

 Consumul de alcool

 Nu trebuie să se considere că dependenţa de alcool este un

semn de slăbiciune şi de asemenea, nu înseamnă că o astfel de
persoană are probleme voliţionale (de voinţă). Unele persoane
care au această dependenţă pot să-şi diminueze consumul de
alcool sau în unele cazuri pot să şi renunţe la acest obicei, dar
majoritatea persoanelor cu dependenţă de alcool necesită
tratament specializat pentru a abandona acest viciu. Adicţia la
alcool este o afecţiune cronică, la fel ca şi diabetul zaharat sau
astmul bronşic. De cele mai multe ori este necesar tratamentul
de specialitate (consiliere psihologică, administrarea de
medicamente sau o combinaţie între cele două metode). Nu se
ştie exact de ce unele persoane devin dependente de alcool, iar
altele nu dezvoltă niciodată această adicţie. Există anumite
dovezi ca această dependenţă are o agregare familială (este
transmisă genetic la descendenţi). Persoanele care suferă de
depresie sau cu alte afecţiuni psihiatrice, au o predispoziţie
aparte pentru a deveni dependente de alcool.
In timp, majoritatea persoanelor care consumă alcool, regulat şi
în cantităţi mari, pot dezvolta dependenţă.
 Consumul de alcool în rândul adolescenţilor

Tinerii îşi aleg prietenii care au corespondenţe similare cu

ale lor.
Iniţierea comportamentului de a consuma alcool sau de a
fuma se realizează prin învăţare socială – copiii şi
adolescenţii învaţă privind la cei maturi.
Adolescenţii care consumă alcool pot deveni:
 “sclavi ai grupului” – cei care nu pot spune “NU” grupului
de apartenenţă; “beau fiindcă şi prietenii mei o fac!”
 “sclavi ai propriei imagini” – “beau fiindcă asta fac
bărbaţii!”
 “sclavi ai propriilor slăbiciuni” – “am o groază de
probleme pe care nu pot şi nu ştiu să le rezolv!”
 Consumul de droguri
 Drogul este o substanţă a cărei utilizare creează dependenţă
fizică şi psihică, precum şi tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei şi comportamentului.
 Oamenii consumă astăzi droguri mai mult ca oricând. De ce
consumă oamenii droguri? Răspunsul pare a fi simplu... ei
doresc sa simtă altceva decât de obicei. Suntem uşor de
infleunţat iar pentru unii anturajul este distrugător. Cercul de
prieteni în care ne învârtim este una din cauzele care duc la
dependenţa de droguri. "Dacă ia el, de ce să nu încerc şi eu?" Şi
aşa începe totul... si apoi urmează chinul. Foarte mulţi dintre
cei care au luat droguri regretă enorm ca a au făcut acest pas
negativ în viaţă. Unii au reuşesc să renunţe, alţii nu reuşesc.
Însă pentru toţi, integrarea sau reintegrarea în societate va fi
foarte dificilă.
 Tinerii la început îl folosesc din teribilism, curiozitate,
presiunea grupului, formarea unei imagini sociale, stimă de sine
scăzută, un răspuns la singurătate, rezolvarea problemelor.
 Un rol important în preîntâmpinarea consumului de
droguri îl au părinţii, care trebuie să-şi educe copiii
corespunzător din punct de vedere moral şi spiritual,
pregătindu-i pentru a face faţă realităţilor dure ale vieţii.
Atmosfera sănătoasă din familie, dragostea, afecţiunea,
comunicarea între părinţi şi copii, constituie astfel
principalul aliat în lupta împotriva acestui flagel.
 Profesorii şi consilierii au responsabilitatea de a observa şi
semnala comportamentele directe şi indirecte ale consumului de
droguri şi de a solicita sprijinul părinţilor şi specialiştilor.

 schimbarea bruscă a  conduce maşina sub

comportamentului, elevul nu
mai este aşa cum era înainte;
 trece fără motiv de la veselie
la tristeţe;
 devine agresiv fără motiv;
 îşi pierde interesul faţă de
şcoală şi activităţile
preferate (muzică, filme,
sport, artă, lecturi etc.);
 nu mai socializează cu vechii
prieteni;
 agreează compania unor
persoane dubioase care
consumă droguri şi alcool;
influenţa alcoolului sau
drogurilor;
 îşi pierde randamentul la
şcoală datorită consumului
de alcool sau droguri;
 are probleme de memorie –
uită evenimente la care a
participat sau care s-au
petrecut în timpul când se
afla sub influenţa alcoolului
sau drogurilor;
 absentează de la şcoală sau
pleacă pentru a consuma
alcool sau droguri.
 Prevenţia consumului de droguri, alcool şi tutun

Strategii de prevenire a consumului de alcool,

droguri, tutun:
 Informarea despre consecinţele asupra sănătăţii şi
sociale ale consumului de droguri, alcool şi tutun;
 Formarea unor valori şi a unei atitudini pozitive faţă de
un stil de viaţă sănătos;
 Discutarea modului în care substanţele nocive afectează
şi controlează sentimentele, emoţiile, modul de gândire
şi comportamentul;
 Desfăşurarea unor activităţi de recreere sănătoase, cum
ar fi: participarea la acţiuni de voluntariat (ex. elaborarea
şi participarea la programe de prevenţie a consumului de
droguri, alcool şi tutun.
 Bibliografie:
 Link-uri:
1. www.wikipedia.com
2. http://images.google.ro/images?hl=ro&um
=1&ei=EA7kSs6eBovwmwO224CjCw&sa=X&oi=
spell_reissue&resnum=0&ct=result&cd=1&q=
tentatiile+adolescentilor&spell=1&start=0
 Cartea Criza adolescentei autor: Dr Stéphane Clerget
 Revista Bravo