• COVID-19 afectează persoanele în moduri diferite. Majoritatea persoanelor
infectate vor dezvolta o formă ușoară sau moderată a bolii și se vor recupera fără spitalizare. • Cele mai frecvente simptome: • febră, • tuse seacă, • oboseală. • Simptome mai puțin frecvente: • dureri de cap și dureri musculare, • durere în gât, • diaree, • conjunctivită, • dureri de cap, • pierderea gustului sau a mirosului, • o iritație la nivelul pielii sau o decolorare a degetelor de la mâini sau de la picioare. Preventie • Protejați-vă atât pe dvs., cât și pe ceilalți, informându-vă și luând măsurile necesare. Urmați sfaturile autorităților locale din domeniul sănătății. • Pentru a preveni răspândirea bolii infecțioase COVID-19: • spălați-vă des pe mâini; folosiți săpun și apă sau dezinfectant de mâini pe bază de alcool; • păstrați o distanță de siguranță între dvs. și persoanele care tușesc sau strănută; • purtați mască atunci când nu este posibilă distanțarea fizică; • Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura; • când tușiți sau strănutați, acoperiți-vă nasul și gura cu pliul cotului sau cu un șervețel; • stați acasă dacă nu vă simțiți bine; • dacă aveți febră, tușiți și aveți dificultăți de respirație, consultați un medic. • Dacă sunați în avans la furnizorul de servicii medicale, acesta vă poate direcționa rapid către instituția medicală potrivită. Astfel, vă protejați și preveniți răspândirea virusurilor și a altor infecții. • Măștile • Masca poate ajuta la prevenirea răspândirii virusului de la persoana care o poartă către alte persoane. Nu este suficient să purtați masca pentru a vă proteja împotriva COVID- 19. Combinați cu distanțarea fizică și igiena mâinilor. Urmați instrucțiunile autorităților locale din domeniul sănătății. Tratamente • Momentan, nu există vaccinuri sau medicamente specifice pentru COVID-19. Tratamentele sunt în curs de testare prin studii clinice. Organizația Mondială a Sănătății • Îngrijire personală • Dacă nu vă simțiți bine, trebuie să vă odihniți, să beți multe lichide și să mâncați alimente nutritive. Stați într-o cameră separată de ceilalți membrii ai familiei și folosiți o baie dedicată, dacă este posibil. Curățați și dezinfectați suprafețele pe care le atingeți des. • Încercați să aveți un stil de viață sănătos acasă. Mâncați sănătos, dormiți, fiți activ(ă) și contactați-i pe cei dragi prin telefon sau pe internet. Copiii au nevoie de și mai multă iubire și atenție din partea adulților în timpul acestei perioade dificile. Încercați să vă păstrați aceeași rutină și același program pe cât posibil. • Este normal să vă simțiți trist(ă), stresat(ă) și confuz(ă) în timpul unei crize. Vorbiți cu persoane de încredere, cum ar fi prietenii și familia, și vă veți simți mai bine. Dacă vă simțiți copleșit(ă), discutați cu un medic sau cu un terapeut. Genomul coronavirusului Testare Covid Metoda cea mai sensibilă şi specifică de diagnostic este Real Time PCR pentru detectarea ARN viral în probele din tractul respirator. Aspiratul endotraheal are încărcătura virală cea mai mare. Dată fiind perioada lungă de incubaţie (aproximativ 14 zile), în primele 5 zile de boală, încărcătura virală este mică şi rezultatul PCR poate fi negativ. ARN viral rămâne detectabil în secreţiile respiratorii mai multe săptămâni după declanşarea bolii. Testul de referință pentru diagnosticul specific de COVID-19, denumit ARN viral SARS CoV-2, utilizeaza metoda Real Time PCR = metoda gold standard de testare moleculară, care evidențiaza virusul prin tehnici de amplificare a materialului genetic viral. Tehnici de recoltare: exsudat nazofaringian și faringian\ Exsudatul faringian - pacientul trebuie să țină cont că prelevarea trebuie făcută fie înainte de toaleta cavităţii bucale sau ingestia de alimente sau lichide, fie la 4 ore după acestea. Exsudat nazofaringian - este important ca inainte de recoltare sa nu se instileze solutii dezinfectante in nas. Ce determina coronavirusurile? Coronavirusurile determină, în primul rând, infecţii respiratorii la om. La om, coronavirusurile produc 15-20% din infecţiile tractului respirator superior (răceala comună), dar pot fi implicate și în cazuri de pneumonie şi miocardită. COVID-19 infectează nu numai celulele tractului respirator, dar şi enterocitele, infecţia putând fi asociată și cu tulburări diareice. COVID-19 este al 7-lea coronavirus din lista celor infecţioase pentru om. Are omologie genetică de circa 80% cu SARS-CoV, ceea ce a justificat denumirea de SARS-COV-2. Infecţia naturală se face cu o doză mică de virus pe care organismul infectat o elimină prin aerosolii expulzaţi prin tuse, strănut şi chiar prin vorbire (picăturile lui Pfluge). Virionii se fixează prin intermediul spiculilor S, pe receptorii suprafeţei celulelor epiteliale ale tractului respirator, este internalizat şi se multiplică în aceste celule. Infecţiile clinice au grade variate de severitate, în funcţie de starea fiziologică generală a organismului, dar în special de eficienţa funcţională a mecanismelor imunitare de protecţie. Cel mai mare risc de infecţie clinică severă îl au persoanele cu patologie de fond: Afectiuni pulmonare (bronhopneumonie obstructiva cronica, tuberculoza, astm), insuficienta renala, obezitate (asociata totdeauna cu o stare inflamatorie cronica); Imunosupresie, diabet, maladii autoimune; Varstnicii sunt mai sensibili din cauza imunosupresiei fiziologice instalate odata cu inaintarea in varsta; Fumatul reprezinta un factor de risc deoarece macrofagele si celulele dendritice pulmonare sunt activate de gudroanele din fum si secreta interleukine proinflamatorii. Bibliografie https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F %2Fraportuldegarda.ro%2Farticol%2Fgenom-coronavirus-wuhan-ritm- cercetari-vaccin %2F&psig=AOvVaw0mcCq2vYlz3HMDCWFCMyxV&ust=1606584302551 000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLCE1Yyfo- 0CFQAAAAAdAAAAABAD