CAP.

14 BANII
Departamentul de Economie şi Relaţii Internaţionale
FEAA, UAIC Iaşi
Conf. univ.dr. Țiganaș Claudiu
Curs Economie anul I
Suport curs: P Heyne et al., Modul de gandire economic
OBIECTIVE
 Cum au evoluat banii
 Ce sunt banii astăzi și cum este organizată masa
monetară
 Cum se creează masa monetară

 Cum sunt reglementate sistemele monetare (rolul

băncilor centrale)
 Instrumente de control/gestionare a masei monetare

 Rolul BNR și structura masei monetare în RO

 EVOLUȚIA BANILOR
 Trocul
 Metalele rare
 Transformarea metalelor prețioase în monedă (despre senioraj)
 Moneda hârtie (mijloc de schimb, de plată) în schimbul lingourilor
(chitanțe oferite de aurari care certificau existența în depozit a metalului
prețios)
 Apariția băncilor: bani cu dobândă, sub forma ”chitanțelor” – biletele de
bancă (semnificau promisiunea emitentului de a achita posesorului o
cantitate de monedă metalică)
 Vezi distincția monedă hârtie – hârtia monedă (nu promite nici o plată în
metal prețios; circulă în baza încrederii)
MONEDA FIDUCIARĂ
 Fides – gr. Încedere
 Moneda hârtie inițială avea ”justificare” în metal prețios

 Hârtia monedă de astăzi circulă doar în baza unui acord

și a încrederii
 Capacitatea băncilor centrale de a emite bani fără
acoperire este contestată prin riscurile pe care le
presupune
 Un obiect poate fi deveni monedă dacă este acceptat și
folosit de populație
 Caracteristica generală a banilor: acceptabilitatea
NATURA BANILOR
 Numerarul: componenta de bază a masei monetare (baza
monetară)
 Biletele de bancă – reflectă promisiuni de plată din partea
băncilor centrale
 Numerarul este substituit din ce în ce mai mult de ”banii” din
contul curent (înscrisuri bancare); în economiile dezvoltate
reprezintă principalul mijloc de plată/schimb
 Conturile bancare reprezintă tot promisiuni de plată din partea
băncilor comerciale (un pasiv pentru emitent)

Bancnotele și banii din conturile curente – principalele

mijloace de schimb (reprezintă promisiuni sau pasive ale
unor instituții de încredere)
CÂȚI BANI SUNT DISPONIBILI ÎN
ECONOMIE? (CAZUL SUA)
 M1 – masa monetară în sens restrâns: 1,366 mlrd. dolari
în dec. 2007
 Numerarul în circulație
 Conturile curente
 Cecurile de călătorie
 M2 masa monetară în sens larg (active ce pot fi
transformate ușor, la costuri mici, în mijloc de schimb)
 M1
 Depozitele sub 100.000 dolari
 Acțiuni la fonduri mutuale cu investiții sub 50.000 dolari
MASA MONETARĂ ÎN ROMÂNIA
 M1 (masa monetară în sens restrâns): 84,9 milrd. (03.2012)
 numerarul în circulație,

 conturi curente, depozite la vedere

 M2 (masa monetară intermediară): 214 mlrd. lei

 M1

 Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt

incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult
trei luni inclusiv)
 M3 (masa monetară în sens larg): 216 milrd. lei

 M2

 Alte instrumente financiare

 MASA MONETARĂ

Masa monetară reprezintă ansamblul instrumentelor de

schimb/plată și de economisire/investiții aflate la dispoziția
indivizilor și a agenților economici nefifinanciari dintr-o
economie.
Gradul de lichiditate a instrumentelor monetare măsoară
viteza și costurile aferente transformării în monedă efectivă.
Ex – M1 → lichiditate maximă ( costuri 0)
M2 → lichiditate relativă sau mai redusă, generată de
costurile aferente drsființării unui depozit sau tranzacționării
de titluri financiare.
Aplicație – Un individ vinde titlurile financiare deținute și
pastrează banii în numerar. Ce se întâmplă cu M1? Dar cu
M2?
 ”CREAȚIA” MONETARĂ
 Moneda poate fi creată de către băncile comerciale, prin
creditare (exemplu)
 Rambursarea creditului reduce/”distruge” masa monetară
 Înscrisurile din conturile curente sunt bani deoarece pot
fi folosiți ca mijloc de schimb/de plată (au lichiditate
maximă – ”0”)
 Capacitate a băncilor de a crea monedă se bazează pe
acceptabilitatea populației și încrederea că băncile
acceptă promisiunile de plată
 Întrebare: pot băncile să creeze oricâtă monedă și-ar
dori?
 CREAȚIA MONETARĂ PRIN CREDITARE
Să presupunem că se aprobă un credit (C0) de 10.000 RON de către
Banca Națională. Acesta se constituie ca un depozit (D0) la banca
unde debitorul are un cont deschis.
 
C0 = D0 = 10.000 RON
Se creează astfel monedă prin canalul creditării. Băncile crează
monedă nu tipărind mai multe bancnote, ci, fiindcă populația/firma,
este dispusă să accepte promisiunile băncii drept plată.
 
Depozitul nou creeat poate fi transformat in bancnote sau utilizat
pentru plata anumitor obligații către terți. Astfel, depozitul inițial se
constitue ca o nouă sursă de creditare pentru băncile comerciale
unde terții au deschise conturile
D0=C1
DESPRE CREDIBILITATE ȘI ÎNCREDERE
 O bancă poate crea monedă atât timp cât are credibilitate (încrederea
populația ca banca își respectă promisiunile de plată)
 când încrederea scade, populația transformă banii de cont în bancnote
(întrebare: masa monetară se modifică?)
 Băncile comerciale se pot împrumuta de la banca centrală sau își pot
folosi rezervele ( a se vedea mai jos)
 Dacă o bancă devine insolvabilă, se retrage de pe piață;
 Băncile au obligația de a se asigura pentru depozitele clienților

Într-un sistem bancar nereglementat, crearea de monedă de către o

bancă se autolimitează prin nevoia de a menține încrederea
populației în capacitatea de restituire
POT BĂNCILE COMERCIALE SĂ CREEZE ORICÂTĂ
MONEDĂ ȘI-AR DORI?

Capacitatea de creditare a sistemului bancar este

reglementată de Rata Rezervelor Obligatorii

RRO(r) reprezintă procentul din rezervele totale ale

băncii pe care trebuie să le păstreze sub formă de
numerar sau în conturile sucursalelor Băncii Centrale
 POT BĂNCILE COMERCIALE SĂ CREEZE ORICÂTĂ
MONEDĂ ȘI-AR DORI?
Exemplu:
Dacă o bancă commercială are conturi curente de 1.000.000 RON,
în condițiile unei RRO de r=10%, trebuie sa constitue o rezervă
R0=100.000RON, difernța fiind utilizată pentru obținerea de profit
prin creditare sau investiții
D0 =1.000.000 RON → R0 = 100.000 RON → C0 = 900.000 RON
D1= 900.000 RON → R1 = 90.000 RON → C1= 810.000 RON
D2= 810.000RON → R2 = 81.000 RON → C2 = 729.000 RON
. . .

. . .
Dn Rn = 1.000.000 Cn
POT BĂNCILE COMERCIALE SĂ CREEZE ORICÂTĂ
MONEDĂ ȘI-AR DORI?

Procesul de creare monetară prin creditare poate continua

pâna când suma rezervelor constituite (R1+R2+R3+…..
+Rn) egalează valoarea depozitului inițial D0 =
1.000.000

 ∑Ri = D0
 
Moneda nou creată
Dn = 1/r x D0 = 1/0.1 x 1.000.000 RON= 10.000.000 RON
 UTILIZAREA RRO CA INSTRUMENT DE
REGLEMENTARE A MASEI MONETARE

Gestionarea, supravegherea și reglementarea masei monetare dintr-o

economie este obiectivul principal al Băncii Centreale ( sau de
Emisiune)
1. Dacă obiectivul BNR este de a crește masa monetară prin
procesul de creditare, va reduce RRO, permițând băcilor
comerciale să crediteze mai mult.
ex: Reducerea RRO la 5% ar determina
Dn = 1/0.05 x 1.000.000 = 20.000.000.
2. Dacă obiectivul BNR este de a reduce masa monetară prin
procesul de creditare, va crește RRO, permițând băcilor
comerciale să crediteze mai mult.
ex: Creșterea RRO la 15% ar determina
Dn = 1/0.15 x 1.000.000 = 6.666.667.
 DESPRE SISTEMUL DE REGLEMENTARE
 Toate sistemele bancare sunt reglementate
 Rolul central revine băncilor centrale (Sistemului European de
Bănci Centrale în UE)
 Instrumentul de bază în reglementarea creării de monedă: rata
rezervelor obligatorii – RRO
 RRO- procentul din depozitele constituite de către care trebuie
să rămână în numerar în seifuri sau în conturi la banca
centrală (totalul pasivelor nu trebuie să depășească un
multiplu al rezervelor: limitarea procesului de creditare);
rezervele nu sunt purtătoare de dobândă (sunt percepute de
bănci ca taxe)
 Exemplu: conturi curente: 100 mil., cu o RRO de 25%
constituie o rezervă de 25 mil.; diferența o poate folosi pentru
împrumuturi
 Deoarece băncile urmăresc profitul (diferența între dobânda
încasată și cea plătită plus cheltuielile de funcționare),
interesul este pentru RRO cât mai mici
 ROLUL BĂNCILOR CENTRALE (REZERVA
FEDERALĂ ÎN SUA)
 Stabilește sistemul de constituire a rezervelor;
 Poate extinde sau contracta volumul rezervelor (controlează
volumul creditării în economie și masa monetară în circulație);
deoarece băncile pot crea masă monetară doar când au rezerve
excedentare, rezervele acționează ca o restricție asupra creșterii
cantității de monedă în circulație
 Împrumută băncilor rezerve suplimentare (bancă a bancherilor);

 Supraveghează băncile comerciale;

 RF – agenție guvernamentală

 Se ridică întrebări legate de capacitatea reală a băncilor centrale

de a-și atinge obiectivele de gestiune a sistemului monetar
ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL
MASEI MONETARE: RATA DE SCONT - RS
 RS – rata dobânzii plătită de băncile comerciale pentru
împrumuturile pe termen scurt de la banca centrală;
 băncile centrale măresc sau micșorează RS pentru a influența
masa monetară - MM în circulație) – de explicat
 Acordarea de împrumuturi este selectivă (un privilegiu, nu un
drept);
 majoritatea împrumuturilor sunt contractate de băncile
comerciale de la alte bănci
 ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL MASEI
MONETARE: OPERAȚIUNI PE PIAȚA DESCHISĂ -
OPD

 Presupun cumpărarea/vânzarea de obligațiuni

guvernamentale)
Reprezintă cel mai utilizat instrument:
 Cumpărarea – determină creșterea MM (crește M1) și
reducerea ratei dobânzii (prin creșterea ofertei de
credite); creditarea determină noi creșteri ale MM
(proces de multiplicare monetară)
 Vânzarea – determină reducerea MM și creșterea ratei
dobânzii (prin reducerea ofertei de creditare)
 BANCA NAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA
 Înființată la 17/29 aprilie 1880, prin Legea pentru înfiinţarea unei bănci de
scont şi circulaţiune, ca instituţie de credit, care deţinea privilegiul
exclusiv de a emite bancnote; capitalul băncii era în întregime românesc;
 Obiectivul principal: asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor;
elaborează și aplică politica monetară şi politica cursului de schimb; decide
asupra instrumentelor şi a procedurilor pe care le utilizează pentru
implementarea politicii monetare; asigură autorizarea, reglementarea şi
supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor
de plăţi;
 totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului;
 este condusă de un consiliul de administraţie (9 membri numiți de
Parlament pentru 5 ani);
 Structura executiv permanentă: Guvernator (este și președintele consiliului
de administrație), 3 vice-guvernatori
DESPRE ROLUL AURULUI
 Mai este necesară justificarea banilor care circulă prin
rezervele de aur ale băncilor centrale?
 Ce dă valoarea banilor?

………….
 Valoarea este dată de raritate, consecință a raportului
cerere - disponibilitate;
 Banii sunt ceruți ca mijloc de schimb;
 Disponibilitatea este limitată de băncile centrale

 Cheia valorii banilor este dată de încredere și

disponibilitatea limitată nevoia de
responsabilitate a sistemului bancar
 CONCLUZII
 Banii sunt o instituție socială (un contract/un acord)
 Măresc avuția prin facilitarea schimbului, a specializării,
reducerea costurilor de tranzacție
 Cea mai mare parte a banilor este formată din hârtia monedă
emisă de băncile centrale și din conturile curente deschise la
băncile comerciale
 Totalitatea banilor formează masa monetară (M1 și M2 în SUA)
 Băncile comerciale măresc masa monetară prin creditare (rolul
rezervelor legale)
 Băncile centrale controlează procesul de creditare
 Valoarea banilor este dată de rolul lor ca instrumente de schimb,
nu de ”justificarea” materială