HEPATITELE ACUTE VIRALE

 Def: sunt boli infecţioase acute, specifice omului, cauzate de

multe virusuri hepatice (A, B, C, D, E, F, G, TTV) care
 introduse în organismul uman pe căi multiple (digestivă,
parenterală, sexuală, verticală, de la mamă la făt),
 determină o infecţie sistemică cu manifestări generale,
infecţioase, digestive, neuropsihice,
 cu sau fără icter,
 cu vindecare spontană si
 imunitate specifică, durabilă, sau
 în funcţie de etiologie şi reactivitatea organismului→ evoluţie
persistentă, progresivă către forme cronice, ciroză sau chiar
spre adenocarcinom hepatic.
 8 tipuri de virusuri: manifestări clinice similare, deşi au
deosebiri instructura antigenică, calea de transmitere sau
capacitatea patogenică.
 Hepatita virală A
 Sursa de infecţie o constituie bolnavii cu forme
clinice aparente şi inaparente (la un caz cu icter
manifest, sunt 10-15 cazuri de hepatită acută
virală de tip A fără icter).
 Transmiterea bolii are un mecanism fecal-oral,
prin apă, alimente, mână, muscă etc.
 Receptivitatea este generală dar cu o imunitate
adecvată.
 Are o incubaţie de 15-45 zile, afectând îndeosebi
copiii şi adulţii tineri
 Hepatita virală B
 Sursa de infecţie o constituie bolnavul şi purtătorul de virus B;
se consideră că există câteva sute de milioane de purtători
inaparenţi clinic.
 Hepatita B este prototipul transmiterii nedigestive (virusul B nu
se elimină prin fecale);
 Calea de transmitere este extrem de variată:
 parenteral: prin sânge şi derivate, manevre medicale şi
nemedicale (tatuaje, pedichiură, manichiură acupunctura);
stoma sg, inj, puncţii, IDR, recolt, plăgi sau muc cu contact inf,
perforări cut
 neparenteral: sexual, hetero/homosex vertical de la mamă la
făt- purtăt/ care a contactat v în ultim trim de sarcină/primele 2
luni postpart
 Nosocomial (în laboratoare şi centre de hemodializă).
 Indir prin ob incorect steriliz în stoma, chir, ATI, casnic
 Imunit durabilă la 85% din cazuri
 Are o incubaţie mai lungă,1-6 luni şi o evoluţie persistentă cu
numeroase forme clinice (icterice, prelungite, grave cu
insuficienţă hepatică acută, colestatice, ondulante etc.)
 Hepatita virală C
 Este asemănătoare hepatitei virale B
 Marile deosebiri:
 Evoluţia multor forme anicterice şi
 în peste 50% din cazuri nu se poate confirma calea
de transmitere.
 Sursa de infecţie este bolnavul şi purtătorul de virus
C (se consideră că există 200 milioane de purtători)
 Transmiterea a fost frecvent posttransfuzională,
hemofilici, hemodializati
 Actual: adm de droguri iv/intranazal, rar sexual
 Incubaţia este de 6-12 săptămâni,
 Cronicizarea în 60-80% din cazuri fiind caracteristica
principală.
 Hepatita virală D
 Proces epidemiolgic particular:
 Condiţionat de prezenţa virusului hepatitei B.
 Virusul hepatic D este un satelit al HBV,
 fie ca o suprainfecţie
 fie coinfecţie a virusului hepatic B, agravând în
acest fel evoluţia bolii.
 Calea de transmitere, este similară hepatitei B, fie
sanguină, fie sexuală
 Hepatita virală E, F, G şi TTV
 HVE: transmitere fecal-orală, mai ales prin apă
(epidemii hidrice postinundaţii),
 evolueaza ca forme prelungite, colestatice, severe,
mai ales la gravide.
 Hepatitele virale tip G şi TTV: transfuzional,
transplant de organe, sexual-homosexualitate
 În România: până la 25 ani, 90% din populaţie a
trecut prin HVA, proporţia crescând cu vârsta
şi
 >8% din populaţie, inclusiv din rândul femeilor
fertile, sunt purtători de AgHBs (deci un mare
risc de transmitere a bolii).
 Tablou clinic
 Perioada preicterică: zile →2 săptămâni,
 Debut insidios/ brusc: colică biliară sau apendiculară, cu dureri epigastrice,
greţuri, vărsături, intoleranţă alimentară, debut pseudogripal,
pseudoreumatismal, cu astenie, erupţii cutanate urticariene, prurit,
somnolenţă
 Perioada icterică durează 2-4 săptămâni,
 Icter intens/ discret/ prelungit, cu sau fără prurit, revenirea apetitului
 urini colurice, scaune decolorate,
 hepatomegalie, tulburări de coagulare (ciclu prelungit, sângerări),
 somnolenţă sau irascibilitate, constipaţie, bradicardie, hipotensiune arterială
etc.
 Perioada de convalescenţă de declin, fie treptat/ prelungită
 Pot sa apară recrudescenţele, recăderi şi chiar reîmbolnăviri (cu alt tip de
virus).
 Toate simptomele: sunt elementele de suspiciune a bolii dar şi manifestările
de dependenţă ale bolnavului ce impun măsuri susţinute de îngrijire.
 Obiective de îngrijire
 Scop sprijinirea recuperării hepatocitare, corectarea
reacţiilor inflamatorii, a dezechilibrelor funcţionale în
paralel cu ajutorul acordat unui bolnav cu numeroase
dependenţe:
 Internarea obligatorie şi izolarea 14-21 zile,
 Repaus absolut la pat- poziţie ce favorizează reducerea
consumului de O2 şi a circulaţiei,
 Repaus relativ în convalescenţă;
 Asigurarea unei igiene riguroase: toaleta cavităţii bucale
(bolnavul are gust amar), a unghiilor (a nu se scărpina), a
igienei corpului prin spălări parţiale (fac uşor infecţii
stafilococice-streptococice).
 A nu se neglija igiena zonei anale sau genitale (prin acid
boric 2-3%, apă alcoolizată, pudră de talc etc);
 Obiective de îngrijire
 Combaterea febrei: îmbrăcăminte lejeră, microclimat
corespunzător, medicaţia antipiretică prescrisă de medic.
 Niciun medicament nu se administrează fără ştirea expresă
a medicului (risc hepatotoxic);
 Combaterea greţurilor, a vărsăturilor, hepatalgii: ingerare în
cantităţi mici 30-60 ml de lichide reci, pev glucozate,
antiemetice;
 Observarea semnelor de deshidratare şi corectarea lor prin
perfuzie endovenoasă;
 Asigurarea tranzitului intestinal zilnic (pentru reducerea
florei proteolitice) printr-un regim alimentar cu fructe,
clisme, laxative, lactuloză la indicaţiile medicului curant;
 Obiective de îngrijire
 Supravegherea zilnică a bolnavului pentru a surprinde
elementele ce semnalează riscul insuficienţei hepatice acute:
 febra, greaţa,
 somnolenţa sau agitaţia,
 vărsăturile, hemoragii,
 respiraţia cu miros de „ficat crud”, leucocitoză;
 Respectarea unei diete cu mese mici şi frecvente: la început o
alimentaţie hidrică 1,5-2 litri/zi, hidro-lacto- zaharat (sucuri,
citrice, ceai, compot, supe de zarzavat) apoi alimente digerabile
cu aport caloric şi vitamine (nu colecistokinetice); atenţie să nu
biciuim pancreasul (zahărul!) .
 Se administrează glucide 60-70% din necesar (PEV cu
glucoză), proteine 1-1,5 g/kg corp (lapte, brânzeturi, legume,
carne de pasăre, vită, peşte), lipide, 60-80 g/zi (din a doua
săptămână de boală);
 Obiective de îngrijire
 Administrarea medicaţiei prescrise: antiprurit, inductori
enzimatice, hepatotrofice, colecistochinetice etc.
 Dezinfecţia curentă zilnică, a toaletei, mobilierului, obiectelor de
igienă personală, tacâmuri, cu substanţe clorigene, detergenţi
cationici, dezinfecţia băilor, termometrelor, veselei;
 Atenţie deosebită se acordă bolnavilor cu forme clinice
fulminante (stare de comă hepatică- cu furia hepatică) cu
necesitatea îngrijirii directe, permanente
 Educaţia pacientului, psihică şi epidemiologică privind
necesitatea internării prelungite, regimul de viaţă, dietetic, fără
toxice, evitarea efortului fizic.
 Bolnavul trebuie informat că normalizarea unor analize de
laborator nu este egal cu vindecarea biologică sau histologică
(aşa se explică de ce este necesară dispensarizarea fiecărui
fost bolnav diferit în funcţie de forma de boală şi etiologie).
 Profilaxie
 Profilaxie specifica:
 Vaccin antihepatita A- Havrix
 Vaccin antihepatita B- Engerix
 Combinatii A+ B – Twinrix
 3 doze la 0,1,6luni
 Rapel la 10 ani pte HAV, 5 ani HBV
 Nu exista vaccin pentru alte tipuri de virusuri hepatitice
 Specifica pasivă: Ig umane standard im/ spec, 0,02-
0,06ml/kgc
 Măsuri nespec: ig pers- mâini, colectivă, izol pac
 Accident prin expunere la sg
 Orice expunere paren, percut (întepare, tăiere)/muc, la sg,
prod biol contamin cu sg, prin neutiliz echip de prot,
aspiratoare rapide, steriliz incorectă a instrum stoma,
dezinf incorectă, mulaje
 Atitudine: declararea imediată a cazului la SPCIN
 Imediat: spălare abundentă cu apă, săpun, apoi
dezinfectant, antiseptic
 Se interzice forţarea sângerării
 Evaluarea riscului de expunere: AgHBs, AcHCV, AcHIV,
prin consimţământ, în concordanţă cu legislaţia şi
confidenţial. Dacă sursa nu-şi cunoaşte statusul, se va
testa în cel mai scurt timp posibil prin consultare cu
laboratorul, privind cel mai potrivit test-24-48h
 VHB
 Testarea dacă pers a fost vaccinată şi nu se cun statusul
imun
 Sursă AgHBs+: nevaccinat→1 doză HIg spec 500 u+ I
doză vaccin
 Vaccinat responder → fără trat;
 nonresponder →ca la nevaccinat
 Răspuns necun la vaccin → testare Ac HBs → răspuns
adecvat →o,
 răspuns inadecvat →1HIg+1rapel
 Status necun: nevaccinat →vaccin; vaccin resp → o;
 răsp necun la vaccin →rapel, monitoriz titru la 1-2 luni
 VHC
 Risc în 1,8% din cazuri după expunere percutană
 Ac HCV (-) la sursă →risc nul cu excep per de
incub de 1-3l/imunodepresie prin dializă,
transplant →se det ARN v
 Ac HCV (+) → risc de 1-7%
 Testare ARN v la 4-6 săpt ptr dg precoce
 Testare Ac HCV, ALAT la 4-6 l după expunere
 Pers expusă nu va dona sg, organe, plasmă, ţ,
spermă