Visurile persoanelor cu

deficiențe de vedere
Visurile persoanelor cu deficiențe de vedere
• Recent, au fost furnizate dovezi obiective că persoanele care nu au avut niciodată experiențe
vizuale pot avea vise cu imagini virtuale, care sunt probabil mediate de activarea zonelor
corticale responsabile pentru reprezentările vizuale. Acest efect transmodal este legat de
facilitarea intrărilor auditive și tactile pentru procesarea informațiilor în creierul persoanelor
cu orbire congenitală pentru formarea viselor (Andrade M., 2021).
• Astfel, se crede că elementele vizuale tind să fie compuse cu elemente tactile și cu alte
simțuri. Activitatea cerebrală asociată cu fiecare componentă senzorială separată poate
contribui la consolidarea generală a memoriei episodice, iar unele dintre aceste procese pot fi
implicate în vise. Indivizii nevăzători au o capacitate vizuală semnificativ mai mică, dar au, de
asemenea, o creștere a numărului de impresii sonore auditive, tactile, olfactive și gustative
(Andrade M., 2021).
• Visele au mai multe straturi de semnificație care nu sunt determinate doar de condițiile
reale, externe, ci se referă adesea și la viața internă și la experiențele din trecut în moduri
complexe. (Andrade M., 2021)
Studiul „Construcția senzorială a viselor și frecvența coșmarurilor
la persoanele cu orbire congenitală și orbire târzie” (Meaidi et al.
2014).
• În conformitate cu ipoteza că visul și starea de veghe sunt strâns
asociate, participanții nevăzători au avut o reprezentare mai mică a
impresiilor senzoriale vizuale, dar o reprezentare mai mare a
impresiilor senzoriale non-vizuale în visele lor. Aceste schimbări au
fost cele mai profunde în grupul nevăzătorilor congenitali. Conținutul
emoțional și tematic al viselor nu a fost semnificativ diferit între
grupuri, cu excepția unui număr mai mare de vise cu interacțiuni
agresive în grupul nevăzătorilor congenitali. Cu toate acestea, grupul
nevăzătorilor congenitali a avut mai multe coșmaruri decât grupurile
văzătorilor și nevăzătorilor tardivi.
Studiul „Construcția senzorială a viselor și frecvența coșmarurilor
la persoanele cu orbire congenitală și orbire târzie” (Meaidi et al.
2014).
• Calitatea somnului nevăzătorilor a fost mai scăzută comparativ cu calitatea somnului
văzătorilor;
• Visele sunt o stare de conștiință cauzată de procese senzoriale, cognitive și afective
autogenerate. În conformitate cu ipoteza cercetătorilor, participanții nevăzători au avut
vise diferite de cele ale participanților văzători în ceea ce privește frecvența, durata,
conținutul de culoare și claritatea imaginilor vizuale din vise. Așadar, cu cât un individ a
trăit mai mult timp fără percepție vizuală, cu atât mai scurt și mai slab a fost conținutul
vizual din visele sale. Constatările susțin, de asemenea, teoriile care susțin că memoria
este un element important în construcția imaginilor vizuale.
• Conform acestor teorii, persoanele nevăzătoare care nu au experimentat nicio percepție
vizuală în viața lor nu au baza pentru a realiza o imagine vizuală, ceea ce este susținut
de constatările din studiul prezent. Niciunul dintre participanții nevăzători congenital
fără percepție luminoasă reziduală nu a raportat vreo componentă vizuală în visele lor.
Studiul „Construcția senzorială a viselor și frecvența coșmarurilor
la persoanele cu orbire congenitală și orbire târzie” (Meaidi et al.
2014).
• Spre deosebire de impresiile vizuale, care au apărut mai rar,
conținutul viselor senzoriale non-vizuale a fost semnificativ crescut la
persoanele nevăzătoare. Participanții orbi congenital, dar nu și cei
nevăzători târzii, au experimentat mai multe impresii de vis auditive și
le-au evaluat ca fiind mai distincte decât cei din grupul de văzători.
• Atât participanții nevăzători congenital cât și cei târzii, au raportat
semnificativ mai multe senzații tactile în visele lor, o constatare pe
care o explicăm prin utilizarea citirii Braille și a explorării tacticle
crescute pentru recunoașterea obiectelor.
Studiul „Construcția senzorială a viselor și frecvența coșmarurilor
la persoanele cu orbire congenitală și orbire târzie” (Meaidi et al.
2014).
• rezultatele au arătat că nu au existat diferențe între grupuri în ceea ce privește
emoțiile generale din visele persoanelor nevăzătoare și ale celor cu vedere. De
asemenea, nu au existat diferențe în ceea ce privește intensitatea emoțiilor pozitive și
negative. Această constatare este în concordanță cu observația că participanții
nevăzători și cei cu vedere nu au prezentat diferențe în ceea ce privește depresia sau
anxietatea caracteristică.
• grupul nevăzărilor congenitali din studiu a visat mai mult despre interacțiuni agresive,
ceea ce se poate datora percepției de sine de a fi o povară pentru cei din jur.
• După cum s-a menționat, în ciuda lipsei de diferențe în ceea ce privește emoțiile din
visele lor, indivizii orbi congenital au avut semnificativ mai multe coșmaruri decât
celelalte grupuri, chiar și atunci când au controlat calitatea mai slabă a somnului.