Evenimentele si operatiile militare din 1917

Primul Razboi Mondial

Participarea României în campania
anului 1917

Doroftei Andreea
• În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou
„leadership” militar
(generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu
sprijinul substanțial al Misiunii Militar Franceze conduse de generalul Henri
Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne
adaptate cerințelor războiului.
• 'Planul de campanie al Armatei României pentru anul 1917 a reprezentat
documentul de planificare politico-militară pentru desfășurarea acțiunilor
militare ale Armatei României, în campania anului 1917. Planul stabilea
obiectivul general al acțiunilor militare, modul de acțiune și de alocare a
forțelor militare pentru îndeplinirea acestuia. Planul a fost întocmit de Marele
Cartier General, condus de generalul Constantin Prezan, în iarna 1916/1917,
coordonat cu comandamentul forțelor ruse din România și aprobat de regele
Ferdinand, în calitate de comandant al Frontului român.
• Deși planul urmărea
îndeplinirea obiectivului
politic fundamental –
eliberarea teritoriului
ocupat, planul a trebuit să
țină seama și să fie
armonizat cu cerințele
concrete rezultate din
configurația frontului,
solicitările aliaților,
existența a trei armate ruse
pe teritoriul național, având
propriile obiective etc.
• Batalia de la Mărăști
• 22 iulie și 1 august 1917 
• Prima din marile bătălii desfășurate pe
• teritoriul României în timpul campaniei
• anului 1917
• Pentru această bătălie Armata 2  a avut la
• dispoziție total de 56 de batalioane, 14
escadroane,
• 258 de tunuri și 50 000 de oameni. 
• . Armata a IIa condusă de generalul
Alexandru Averescu
• Atacul ostașilor români a distrus liniile
adversarului obligându-L sa se retragă.
Frontul a fost spart până in 24 iulie pe o
lungime de 10 KM. În zilele de 25-30 iulie
ostașii români au ajuns pe linia Măgura
Casinului - Valea Putnei.
 A treia Bătălie de la Oituz
•  Acțiunile militare s-au desfășurat în două etape. Prima
etapă a fost între 26 iulie/8 august - 5/18 august iar cea
de-a doua etapă între 6/19—9/22 august, ambele etape
reprezentând lupte duse pentru respingerea a două
încercări ale forțelor Grupului Gerok, de a pătrunde în
valea Trotușului.
• Planul general al ofensivei Puterilor Centrale prevedea o
lovitură pentru străpungerea apărării trupelor româno-ruse
pe valea Oituzului, cu scopul de a face joncțiunea cu
trupele aflate sub comanda feldmareșalului von
Mackensen, care declanșaseră ofensiva spre nord.

Rezultat Victorie strategică

a Aliaților

Misiunea a revenit Grupului

condus de generalul Friedrich von
Gerok, aflat la flancul drept al
Armatei 1 austro-ungare.
 Bătălia de la Mărășești
• Bătălia de la Mărășești a fost o
serie de acțiuni militare complexe
desfășurate pe Frontul Român, în
perioada 24 iulie/6 august – 6
august/19 august 1917 în
zona Vrancei în spațiul dintre
râurile Sire și Putna și
aliniamentul Muncelu - Mărășești.
Bătălia a avut ca rezultat eșecul
ofensivei germane și stabilizarea
frontului din zonă, până la
sfârșitul conflagrației.
• Prin durată, proporții și intensitate
a fost cea mai mare bătălie de pe
frontul românesc pe durata
Primului Război Mondial.
 Defecțiunea Rusă
• Când bolșevicii au cucerit puterea în urma Revoluției din
Octombrie și au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk,
România a fost lăsată complet izolată și încercuită de forțele
ostile, neavând altă opțiune decât să iasă la rândul ei din război și
să accepte condițiile umilitoare ale Păcii de la București.
• Campania din 1917 rămâne însă cea mai glorioasă pagină a războiului
pentru reîntregirea naţională. În cinstea eroilor căzuţi în anul 1917 s-a
ridicat la Mărăşeşti Mausoleul, a cărui piatră de temelie a fost aşezată la
6 august 1923. El adăposteşte, în cele 154 de cripte individuale şi nouă
comune, dispuse radial pe 18 coloane, rămăşiţele pământeşti a 5.073 de
ostaşi şi ofiţeri, printre care şi cele ale fetiţei-erou Măriuca Zaharia