Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realizat de:
Alexandra-Valrica Pante, AMG, an II, gr. B
2021
Cuprins:
Istoric https://media1.giphy.com/media/KGwJdEIR
9VUkqcHhT7/giphy.gif
https://lh3.googleusercontent.com/proxy/WJ8J_ZoUAun61Rv01ikHN0NpGCGk9H1sjkXZO3l7
CxyzbTCdCnFVhbm5QYer-hDEhCxanxrGr828Od1TyzrVAXtdfbPW19dt
Caracteristicile virusului variolic
Virusul variolic este un virus mare și ADN dublu catenar care reacționează serologic
încrucișat și cu alte virusuri din familia poxvirus incluzând ectomelia, cowpox,
monkeypox, vaccinia și camelpox. Spre deosebire de celelalte virusuri ADN, virusul
variolic se multiplică intracitoplasmatic și paralizează celula gazdă. Formează în
citoplasma celulei corpi Guarnieri. Virusurile din genul orthopoxy sunt printre cele mai
mari și mai complexe dintre toate virusurile, având un diametru de aproximativ 200
nanometri.
https://i.ytimg.com/vi/OBsBtuh-wAk/maxresdefault.jpg
Tipuri de variolă
Variola minor era mai puțin comună și mai puțin virulentă. Alte tipuri de variolă, mai puțin
frecvente:
variola sine eruptione (variola sine exanthemata)
forma pulmonară, caracterizată prin simptome severe precum cianoză și infiltrate pulmonare
bilaterală. S-a descris la indivizii cu imunitate foarte slabă.
forma faringiană se dezvolta la indivizii imunizați fiind prezentă sub forma unui enantem sub
formă de pete la nivelul palatului moale, uvulei și faringelui.
forma influenza-like se dezvolta sub formă de rash (erupții cutanate continue și omogene).
Formele faringiană și influenza-like erau relativ ușoare, afectând indivizi care au fost imunizați
(vaccinați) anterior, având o rată foarte scăzută a mortalității.
Major Minor
https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQxGfmCijq4sjh-
zrGIrXq2eAarYQpPJ1nWcw&usqp=CAU
https://www.merckmanuals.com/-/media/manual/home
/images/s/m/a/smallpox-orig-consumer-high.jpg?
mw=350&thn=0&sc_lang=en
Imunitatea
https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S0952791509000922-gr1.jpg
Vaccinarea
Una dintre cele mai mari realizări ale medicinii moderne este apariția
vaccinurilor. În 1796, Edward Jenner a demonstrat că un individ poate fi protejat
împotriva unei boli infecțioase prin inocularea pielii cu material pustular ce conține
virusul vaccinia, un orthopoxvirus cu structură asemănătoare virusului variolic.
https://i0.wp.com/images-prod.healthline.com/hlcmsresource/images/Image-
Galleries/Smallpox-Vaccine-Scar/4564-Smallpox-vaccine-scar-1296x728-slide1.jpg?w=1155
Ultimul caz de variolă endemică s-a raportat în Somalia, 1977, iar ultimul caz de
variolă la nivel mondial s-a raportat în Anglia, în 1978, acest ultim caz fiind rezultatul
unei infectări accidentale. În 1980, Organizația Mondială a Sănătății a declarat
variola oficial eradicată. La momentul actual, ultimele tulpini de virus variolic sunt
izolate și înghețate în depozitele Center for Disease Control and Prevention în Statele
Unite ale Americii și în VECTOR Institute din Rusia.
Modul de transmitere
Virusul variolic se transmite în principal pe cale aeriană prin picăturile Fluge expulzate de către
bolnav în momentul în care tușește, strănută sau vorbește. Particulele virale de pe suprafețele
mucoase ale faringelui și de pe mucoasa oralp ajung astfel în tractul respirator al unei persoane
sănătoase, care este în contact cu persoana bolnavă la o distanță mai mică de 50 de cm. Au fost
raportate în trecut și transmiteri pe cale respiratorie pe distanțe lungi, de la un etaj al spitalului la
altul. Expunerea la îmbrăcăminte sau pături care au aparținut persoanelor contaminate poate de
asemenea infecta o persoană sănătoasă.
https://thumbs.dreamstime.com/z/coughing-sneezing-man-28472338.jpg
Cursul infecției
Perioada de incubație variază între 7 și 17 zile, fiind tipic între 10 și 12 zile.
Infecțiile intrauterine apar foarte rar însă au perioade mai mici de incubație.
Pacienții expuși la variolă în alte moduri decât contactul personal cu persoana
infectată au de asemenea o perioadă de incubație mai scurtă a infecției.
Imunizarea anterioară, imunoglubulinele vaccinale și chimioterapia antivirală
pot prelungi perioada de incubație.
https://www.centerforhealthsecurity.org/our-
work/publications/smallpox-fact-sheet
Tablou clinic
https://media.sciencephoto.com/image/m0500567/800wm
https://cdn.shopify.com/s/files/1/0634/2173/files/Personal_protective_equipment_gloves_mask_hair_cover_cap_booties_apr
on_gown_face_shield_ef018467-9fc1-42f1-b470-d0a67145cd30_600x600.jpg?v=1558966802
Tratament
Nu există tratament eficient împotriva variolei, atitudinea medicală fiind acea suportivă și
tratamentul fiind strict simptomatic. Astfel, pacientul trebuie izolat până când toate
leziunile se cicatrizează (aproxmiativ 3-4 săptămâni de la apariția rashului) pentru a se
evita transmiterea infecției la contacții sănătoși. Se va realiza reechilibrarea
hidroelectrolitică pentru a se evita deshidratarea care determină agravarea bolii și se vor
administra medicamente antipiretice și antialgice.
https://lh3.googleusercontent.com/proxy/AmJby2i5UDPpRoREoowZ19E_w3V7b_Ocvy-
UV1Md85UfZKRh_dPgGAmJ-212PA_XFXXRvaYU4T8X6fQH1MM69skDHiFPpEAjpAuv-
mN7Fn3yC-_y728vSKbRbhoV7hmTpCVS
Vaccinul împotriva variolei este singura cale de prevenire a acestei boli
la o persoană expusă. Dacă este administrat în primele patru zile de la
expunerea la virus, vaccinul poate preveni sau ameliora manifestările clinice ale
variolei. Vaccinarea la 4-7 zile de la expunere determină dezvoltarea unei forme
mult mai puțin severe de boală. Prin urmare, pacienții posibil infectați cu virus
variolic trebuie izolați în camere cu presiune negativă și vaccinați în primele 4
zile de la expunere. Se va asigura de asemenea tratament suportiv și
simptomatic (hidratare, nutriție).
https://classroomclipart.com/images/gallery/Animations/Health/gloved-hand-holding-medical-
syringe-animated-clipart.gif
Bibliografie:
https://cdn.videoplasty.com/gif/research-woman-stock-gif-8930-1280x720.gif
3. https://
www.centerforhealthsecurity.org/our-work/publications/smallpox-fact-sheet