VARIOLA

Realizat de:
Alexandra-Valrica Pante, AMG, an II, gr. B

2021
Cuprins:

Istoric https://media1.giphy.com/media/KGwJdEIR
9VUkqcHhT7/giphy.gif

Caracteristicile virusului variolic

Tipuri de variolă
Imunitatea
Vaccinarea
Modul de transmitere
Cursul infecției
Tablou clinic
Abordarea pacientului cu variolă
Tratament
 Istoric

 Variola (smallpox) este o boală acută și contagioasă cauzată de virusul variolic,

un membru al genului Orthopoxvirus din familia Poxviridae. Virusologii
consideră că a evoluat dintr-un poxvirus prezent la rozătoarele africane în urmă
cu 10 milenii. Numele derivă din cuvântul latin pentru „pată”, datorită faptului
că apar erupții sub formă de pete pe fața și corpul pacientului.

https://lh3.googleusercontent.com/proxy/WJ8J_ZoUAun61Rv01ikHN0NpGCGk9H1sjkXZO3l7
CxyzbTCdCnFVhbm5QYer-hDEhCxanxrGr828Od1TyzrVAXtdfbPW19dt
 Caracteristicile virusului variolic

 Virusul variolic este un virus mare și ADN dublu catenar care reacționează serologic
încrucișat și cu alte virusuri din familia poxvirus incluzând ectomelia, cowpox,
monkeypox, vaccinia și camelpox. Spre deosebire de celelalte virusuri ADN, virusul
variolic se multiplică intracitoplasmatic și paralizează celula gazdă. Formează în
citoplasma celulei corpi Guarnieri. Virusurile din genul orthopoxy sunt printre cele mai
mari și mai complexe dintre toate virusurile, având un diametru de aproximativ 200
nanometri.

https://i.ytimg.com/vi/OBsBtuh-wAk/maxresdefault.jpg
 Tipuri de variolă

Variola major cuprinde la rândul său patru subtipuri:

variola obișnuită, care era forma cea mai comună, constituind 90% din cazurile de variolă.
variola modificată, o formă mai blândă, dezvoltată de către persoanele vaccinate.
variola malignă, o varietate severă de variolă fără leziuni evidente la suprafața pielii.
variola hemoragică sau fulminantă, o formă rară, foarte severă și fatală în care se dezvoltă
hemoragii cutanate și mucoase.

Variola minor era mai puțin comună și mai puțin virulentă. Alte tipuri de variolă, mai puțin
frecvente:
variola sine eruptione (variola sine exanthemata)
forma pulmonară, caracterizată prin simptome severe precum cianoză și infiltrate pulmonare
bilaterală. S-a descris la indivizii cu imunitate foarte slabă.
forma faringiană se dezvolta la indivizii imunizați fiind prezentă sub forma unui enantem sub
formă de pete la nivelul palatului moale, uvulei și faringelui.
forma influenza-like se dezvolta sub formă de rash (erupții cutanate continue și omogene).
Formele faringiană și influenza-like erau relativ ușoare, afectând indivizi care au fost imunizați
(vaccinați) anterior, având o rată foarte scăzută a mortalității.
 Major Minor

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQxGfmCijq4sjh-
zrGIrXq2eAarYQpPJ1nWcw&usqp=CAU
https://www.merckmanuals.com/-/media/manual/home
/images/s/m/a/smallpox-orig-consumer-high.jpg?
mw=350&thn=0&sc_lang=en
 Imunitatea

https://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S0952791509000922-gr1.jpg
 Vaccinarea
Una dintre cele mai mari realizări ale medicinii moderne este apariția
vaccinurilor. În 1796, Edward Jenner a demonstrat că un individ poate fi protejat
împotriva unei boli infecțioase prin inocularea pielii cu material pustular ce conține
virusul vaccinia, un orthopoxvirus cu structură asemănătoare virusului variolic.

Urma lăsată de vaccin

https://i0.wp.com/images-prod.healthline.com/hlcmsresource/images/Image-
Galleries/Smallpox-Vaccine-Scar/4564-Smallpox-vaccine-scar-1296x728-slide1.jpg?w=1155

Ultimul caz de variolă endemică s-a raportat în Somalia, 1977, iar ultimul caz de
variolă la nivel mondial s-a raportat în Anglia, în 1978, acest ultim caz fiind rezultatul
unei infectări accidentale. În 1980, Organizația Mondială a Sănătății a declarat
variola oficial eradicată. La momentul actual, ultimele tulpini de virus variolic sunt
izolate și înghețate în depozitele Center for Disease Control and Prevention în Statele
Unite ale Americii și în VECTOR Institute din Rusia.
 Modul de transmitere

 Virusul variolic se transmite în principal pe cale aeriană prin picăturile Fluge expulzate de către
bolnav în momentul în care tușește, strănută sau vorbește. Particulele virale de pe suprafețele
mucoase ale faringelui și de pe mucoasa oralp ajung astfel în tractul respirator al unei persoane
sănătoase, care este în contact cu persoana bolnavă la o distanță mai mică de 50 de cm. Au fost
raportate în trecut și transmiteri pe cale respiratorie pe distanțe lungi, de la un etaj al spitalului la
altul. Expunerea la îmbrăcăminte sau pături care au aparținut persoanelor contaminate poate de
asemenea infecta o persoană sănătoasă.

https://thumbs.dreamstime.com/z/coughing-sneezing-man-28472338.jpg
 Cursul infecției
 Perioada de incubație variază între 7 și 17 zile, fiind tipic între 10 și 12 zile.
Infecțiile intrauterine apar foarte rar însă au perioade mai mici de incubație.
Pacienții expuși la variolă în alte moduri decât contactul personal cu persoana
infectată au de asemenea o perioadă de incubație mai scurtă a infecției.
Imunizarea anterioară, imunoglubulinele vaccinale și chimioterapia antivirală
pot prelungi perioada de incubație.

 Pacienții cu variolă sunt contagioși de la debutul febrei și al erupției până în

momentul în care toate pustulele eruptive se cicatrizează și crustele se
desprind. Cea mai mare intensitate a răspândirii virale în organism este atinsă
în primele 10 zile ale rashului. Ratele de infecție printre contacții persoanelor
bolnave sunt între 37 și 88%. Supraviețuitorii infecției variolice au imunitate
ulterioară pe parcursul întregii vieți.

https://www.centerforhealthsecurity.org/our-
work/publications/smallpox-fact-sheet
 Tablou clinic

 În timpul perioadei de incubație pacienții nu sunt contagioși. Faza prodromală a variolei

durează între 2 și 4 zile și este caracterizată prin: febră (38,8-40°C), cefalee severă, dureri
ale coloanei vertebrale, faringită, greață, vărsături (rar).
 Rashul caracteristic variolei începe să se dezvolte după faza prodromală. Apar mai întâi
macule mici, roși, prima dată pe față apoi se răspândesc către trunchi și extremități. După
1-2 zile, maculele evoluează către papule ferme de 2-3 mm. Peste încă 1-2 zile, papulele
evoluează către vezicule de 2-5 mm.
 Abordarea pacientului cu variola
 Personalul vaccinat și care poartă costum de protecție va obține mostre de virus prin
recoltarea lichidului conținut de pustulele din faringe și/sau din leziunile cutanate.

 Infecția cu virus variolic va fi confirmată pe baza prezenței virionilor de formă

dreptunghiulară vizualizați la microscopul electronic prin analiza specimenelor de fluid
vezicular sau pustular. Un examen microscopic simplu poate determina genul
Orthopoxvirus din care face parte virusul variolic, însă nu poate identifica specia exactă de
virus, pentru aceasta folosindu-se analiza PCR.

https://media.sciencephoto.com/image/m0500567/800wm

https://cdn.shopify.com/s/files/1/0634/2173/files/Personal_protective_equipment_gloves_mask_hair_cover_cap_booties_apr
on_gown_face_shield_ef018467-9fc1-42f1-b470-d0a67145cd30_600x600.jpg?v=1558966802
 Tratament

 Nu există tratament eficient împotriva variolei, atitudinea medicală fiind acea suportivă și
tratamentul fiind strict simptomatic. Astfel, pacientul trebuie izolat până când toate
leziunile se cicatrizează (aproxmiativ 3-4 săptămâni de la apariția rashului) pentru a se
evita transmiterea infecției la contacții sănătoși. Se va realiza reechilibrarea
hidroelectrolitică pentru a se evita deshidratarea care determină agravarea bolii și se vor
administra medicamente antipiretice și antialgice.

https://lh3.googleusercontent.com/proxy/AmJby2i5UDPpRoREoowZ19E_w3V7b_Ocvy-
UV1Md85UfZKRh_dPgGAmJ-212PA_XFXXRvaYU4T8X6fQH1MM69skDHiFPpEAjpAuv-
mN7Fn3yC-_y728vSKbRbhoV7hmTpCVS
 Vaccinul împotriva variolei este singura cale de prevenire a acestei boli
la o persoană expusă. Dacă este administrat în primele patru zile de la
expunerea la virus, vaccinul poate preveni sau ameliora manifestările clinice ale
variolei. Vaccinarea la 4-7 zile de la expunere determină dezvoltarea unei forme
mult mai puțin severe de boală. Prin urmare, pacienții posibil infectați cu virus
variolic trebuie izolați în camere cu presiune negativă și vaccinați în primele 4
zile de la expunere. Se va asigura de asemenea tratament suportiv și
simptomatic (hidratare, nutriție).

https://classroomclipart.com/images/gallery/Animations/Health/gloved-hand-holding-medical-
syringe-animated-clipart.gif
 Bibliografie:

https://cdn.videoplasty.com/gif/research-woman-stock-gif-8930-1280x720.gif

1. Center for Disease Control and Prevention, Link: http://

www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/rr5204a1.htm

2. Medscape medical Refference, Link: http://

emedicine.medscape.com/article/237229-medication#showall

3. https://
www.centerforhealthsecurity.org/our-work/publications/smallpox-fact-sheet