B ĂT Ă L I I D I N P R IM U L

RĂZBOI M O N D IA L
SECRIERU DANIELA
 Bătălia de la Krasnik
Bătălia de la Krasnik a fost o confruntare militară din primul război
mondial între trupele austro-ungare și cele țariste, confruntare militară
desfășurată între 25 august și 28 august 1914, în jurul orașului Krasnik,
aflat azi în Polonia.
Pe 22 august 1914 armata rusă a intrat în Galiția, care era parte a
Imperiului Austro-Ungar. Ofensiva rusă a fost oprită de Regimentul 76
Infanterie (Infanterieregiment 76), aflat sub comanda colonelului Ioan
Boeriu (ulterior general). Acesta a reușit să restabilească controlul
asupra satului Polichna, ceea ce a creat condițiile pentru reușita
contraofensivei cezaro-crăiești.
 Bătălia de pe Somme
Bătălia de pe Somme din 1916 a fost una dintre cele
mai lungi și mai sângeroase din Primul Război
Mondial, cu mai mult de un milion de morți în ambele
părți. Forțele britanice și franceze au încercat să rupă
liniile germane pe un front de 40 km la nordul și sudul
râului Somme, în nordul Franței. Principalul scop al
acestei lupte era ca germanii să aducă trupe de la
Verdun. Pierderile de vieți omenești în bătălia de pe
Somme au fost în final mai mari decât cele de la
Verdun
 Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice

Prima bătălie de pe Lacurile Mazuriene a fost o ofensivă a

Imperiului German de pe Frontul de Est în prima parte a
Primului Război Mondial. Ea a respins înaintarea Armatei I
ruse de-a lungul întregului front, scoțând-o de pe teritoriul
german. O continuare a înaintării germane nu a fost
posibilă din cauza sosirii Armatei a X-a ruse pe flancul
stâng al germanilor. În ciuda unei superiorități numerice de
2:1 și a poziției defensive bine fortificate, rușii au suferit o
grea înfrângere și s-au retras cu pierderi grele, lăsând în
urmă 150 de tunuri.
 A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice

A doua bătălie de pe Lacurile Mazuriene, denumită și bătălia de iarnă de pe Lacurile Mazuriene, a constituit partea
nordică a ofensivei Puterilor Centrale pe Frontul de Est din iarna lui 1915. Ofensiva avea scopul de a înainta peste
râul Vistula și eventual de a scoate Rusia din război.
În ziua de 7 februarie, în mijlocul unei furtuni de zăpadă, Armata a VIII-a a
lui Below a lansat un atac-surpriză împotriva lui Sievers și a înaintat 100
km într-o săptămână, producând pierderi grele rușilor. Retragerea rușilor a
fost una dezordonată și mulți au fost luați prizonieri. Cele mai mari
pierderi au survenit când Corpul XX, condus de generalul Bulgakov, a fost
încercuit de Armata a X-a Germană Tenth Army în Pădurea Augustow. La
21 februarie, întregul corp s-a predat.

Deși rușii pierduseră un întreg corp de armată, rezistența sa eroică a permis

restului Armatei a X-a Ruse să se regrupeze pe o nouă poziție defensivă.
La 22 februarie, a doua zi, Armata a XII-a Rusă a lui Plehve a contraatacat
și a frânat înaintarea germană. Contraatacul a pus capăt înaintării germane
și a dus la sfârșitul bătăliei.

FRONTUL DE EST 7-18 FEBRUARIE 1915

 Bătălia de la Tannenberg
Bătălia de la Tannenberg a fost o luptă între forțele armate ale Imperiului Rus și cele ale Imperiului German, desfășurată în
cadrul Primului Război Mondial. Confruntarea a avut loc între Armatele I și a II-a ruse pe de o parte și Armata a VIII-a
germană pe de altă parte, bătălia desfășurându-se între 17 august și 2 septembrie 1914, și încheindu-se cu înfrângerea
zdrobitoare ale celor două armate ruse și moartea unuia dintre cei doi comandanți ruși, Alexandr Samsonov, în pofida
superiorității ruse. Bătălia este notabilă pentru mișcarea rapidă a unor trupe cu ajutorul trenului, permițând unei singure
armate germane să-și concentreze forțele pe rând împotriva celor două armate rusești. Pe de altă parte, rușii s-au confruntat
cu mari probleme privind transportarea trupelor, din cauza diferenței de ecartament a liniei ferate rusești (mai mari) față de
cea din restul Europei. La Tannenberg raportul dintre forța armatelor ruse față de cea germană a fost de 29:16 (aproape
dublu).
Bibliografie:
Wikipedia.org
Adevarul.ro
Historia.ro