Alexandru Ioan Cuza-

domnul unirii de la 24
ianuarie 1859

SECRIERU DANIELA
Cuprins:
Introducere - 3
Dubla alegere - 4
Etapele domniei lui Al. I. Cuza – 6-10
Epoca marilor reforme a lui Cuza- 11-14
Bibliografie- 15
Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al
Principatelor Unite și al statului național
România. Prin alegerea sa ca domn al
Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării
Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită
Unirea celor două principate.

Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate

politică și diplomatică pentru recunoașterea
Unirii Moldovei și Țării Românești de către
Puterea suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile
Garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii
Principatelor Române prin înfăptuirea unității
constituționale și administrative
 Dubla alegere
Adunarea Electivă din Moldova,
5/17 ianuarie 1859
Alexandru loan Cuza este ales domn
al Moldovei, cu unanimitate de
voturi (48 de voturi ta din 48 ale
deputaților prezenți, candidatul,
conform Regulamentului, abținându-
se de la vot).
Adunarea Electivă din Țara
Românească,
24 ianuarie 1859
Domnul Moldovei este ales în
unanimitate de voturi şi domn al
Munteniei (64 de voturi din cele 64
ale deputaților prezenți).
 Etapele domniei lui
Alexandru Ioan Cuza
(REPERE ȘI EVENIMENTE PRINCIPALE)
 3.1864-1866,
domnia
autoritară
2. 1862-1864,
domnia
1. 1859-1862, constituțională
preocuparea
pentru
desăvârșirea
Unirii
 Etapa I, 1859-1862, preocuparea pentru desăvârșirea Unirii
Pentru recunoaşterea dublei alegeri:
• a fost recunoscută la 26 august/
7 septembrie 1859, de
Conferinţa puterilor garante de la
Paris, în unanimitate, a dubla
alegere;
• Turcia recunoaşte Unirea doar
pe timpul domniei lui Cuza.
Pentru unirea deplină:
• Este abordată problema unificării guvernelor
şi adunărilor legislative,
• are loc Conferința Marilor Puteri de la
Constantinopol, septembrie 1861;
• sunt exercitate permanent presiuni din
partea celorlalte puteri;
• Poarta şi-a dat acordul în ce priveşte unirea
instiuțiilor de stat.
• Are loc adoptarea Proclamației către națiune
(11/23 decembrie 1861) a lui Cuza: „Unirea
este îndeplinită, naționalitatea română este
întemeiată".
 Etapa a II-a, 1862-1864, domnia constituțională

Evenimentele ce marcheză această etapă:

Unirea instituțiilor: • Împotrivirea Adunării Legislative (dominate
• se stabilește o singură Adunare de conservatori mari proprietari funciari)
Legislativă; un singur Guvern; o înfăptuirii reformei agrare;
• Tensionarea relațiilor dintre domn şi opoziție:
singură capitală,
domnul opta pentru un sistem electoral mai
• se decide unificarea armatei, larg.
• Are loc secularizarea averilor • Al. I. Cuza, a hotărât să ănfăptuiască reforma
mănăstireşti (decembrie 1863). agrară şi electorală, refuzând să primească
• Se adoptă guvernul lui M. demisia guvernului, votată de Adunarea
Legislativă.
Kogălniceanu (octombrie 1863–
• La 2/14 1864 Cuza dizolvă Adunarea
ianuarie 1865). Legislativă.
 A III-a etapă, 1864-1866, domnia autoritară

Eventimentele definitorii ale acestei etape:

• 14-26 iunie, aprobarea prin plebiscit a actului Statut Dezvoltător al Convenției de la
Paris: domnul are singur inițiativa legilor, pe care le pregăteşte cu ajutorul
Consiliului de Stat;
• pentru dezbaterea şi votarea legilor, se înființează un al doilea organ legislativ, corp
ponderator, Senatul; prin modul său de constituire, Senatul contribuie la întărirea
autorității şefului statului: el se compune din membri de drept (mitropolitul și
episcopii, preşedintele Curții de Casație, cel mai bătrân dintre generalii în activitate)
şi din 64 de membri numiți de domn; Legea Electorală extinde mult dreptul de vot al
locuitorilor printr-o reducere masivă a condiției de cens (avere);
• Lezarea unora dintre privilegiile boierimei conservatoare - coalizate în „monstruoasa
coaliție" - care îl impune pe Cuza, la 11/23 februarie 1866 să abdice.
 Epoca marilor
reforme a lui Cuza
Data adoptării, emiterii Denumire legii, reformei,
actului
14 august 1864 Reforma agrară;
Legea rurală a primit
formularea definitivă
însoțită de o Proclamație la
26 august 1864
Reforma electorală;
Legea electorală extinde
mult dreptul de vot al
locuitorilor printr-o
reducere masivă a condiției
de cens (avere)
Conținutul
Tăranii din Muntenia primeau pământ în funcție de numărul de
vite posedat. Se constituiau trei categorii: cu 11 pogoane (1
pogon = 0,500 ha), 7 pogoane şi 11 prăjini (o prăjină = 208,82
me- tri pătrați), respectiv 4 pogoane şi 15 prăjini; în Moldova,
5 fălci (o falcă = 1,43 ha) şi 40 prăjini (o prăjină = 179.02 metri
pătrați), 4 fălci şi 2 fălci şi 40 prăjini, în sudul Basarabiei se
ajungea la 6 fălci şi 30 prăjini, respectiv 2 fălci şi 70 prăjini.
Se prevăd două categorii de alegători: - alegători direcți, cei
care plăteau un impozit către stat, de minim 4 galbeni
(corespunzând unui venit anual de 100 galbeni), erau ştiutori de
carte şi aveau vârsta de 25 ani; la această categorie de
alegători, erau dispensați de cens preoții, învățătorii, profesorii,
liber-profesioniş- tii, funcționarii; alegătorii primari (indirecți),
cei care votau in- direct, prin delegați (I la 50), îndeplinind
condiția unui impozit de 48 lei la sate, 80 lei în oraşe- le mici
(până la 15.000 de locuitori), 110 lei în oraşele mari (peste
15.000 de locuitori), având aceeaşi condiție de vârstă; delegatul
ales era obligat la condiția de cens a alegătorului direct (4
galbeni impozit sau 100 galbeni venit anual).
Data adoptării, emiterii Denumire legii, reformei, actului
Promulgată în decembrie Reforma militară;
1864 Legea pentru organizarea armatei în
România
3 decembrie 1864 Reforma bisericii;
„Decretul organic pentru înființarea
unei autorități sinodale centrale
pentru afacerile religiei române.”
1864, decembrie Codurile de legi:
Codul Civil și Codul Penal și de
procedură penală.
Conținutul
Legea stipula structura armatei române:
- armată permanentă, cu rezervele ei;
- milițiile compuse din grăniceri şi dorobanți, cu
rezervele lor.
Se proclamă autocefalia Bisericii Ortodoxe Române
față de Patriarhia Constantinopolitană, constituindu-se,
ca organ central de conducere a Bisericii Ortodoxe
Române, Sinodul general, iar la nivelul vechilor
episcopii, sinoade eparhiale. Ulterior, acest decret era
completat printr-un Regulament, consacrând instituția
mitropolitului, primat, menit să se constituie într-un alt
factor important de unificare instituțională a Bisericii,
după secole de existență separată în cadrul celor două
Principate
Intrarea în vigoare a acestora era prevăzută pentru mai
târziu, ele urmând a fi puse în acord cu Legea de
organizare judecătorească. A avut drept impact asupra
societăţii – democratizarea, înlăturarea a judecății
boiereşti, ecleziastice aupra societăţii, înlăturarea
arbitrariului în procesele de judecată.
Data adoptării, emiterii
4 iulie 1865- sancționată și
promulgată de domn
Septembrie 1864
25 noiembrie/7 decembrie
1864
Denumire legii, reformei,
actului
Reforma judecătorească;
Legea de organizare
judecătorească
Legea introducerii
sistemului de unități și
măsuri metrice.
Reforma învățământului;
Legea instrucțiunii publice
Conținutul
Legea stipula, în ordine crescătoare, structura instanțelor
judecătoreşti:
- judecătorii de plasă;
- tribunale județene;
- Curți de Apel (curți de jurați, în materie criminală, pe lângă
Curțile de Apel);
- instanța supremă, Înalta Curte de Casație şi Justiție.
- Legea cuprindea prevederi referitoare la buna funcționare a
justiției (privind atribuțiile procurorilor, inamovibilitatea pentru
organele superioare de justiție ş.a.)
Introducerea sistemului metric şi intrarea lui în vigoare, de la 1
ianuarie 1866, au dat noi imbolduri atât comerțului intern, cât şi
comerțului extern.
Este legea care circumscrie principiile moderne ale obligativității şi
gratuității învăţământului primar, totodată oferind cadrul legislativ
necesar pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale învățământului
românesc, secundar şi superior. Introducerea învățământului primar
de 4 ani, obligatoriu și gratuit. Inaugurarea Universităii din laşi
(1860) și din București (1864).
Bibliografie:
ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_
Cuza
Istoria românilor și universală de Adrian
Dolghii și Alina Felea;
ziarulunirea.ro/24-ianuarie-1859-mica-
unire-unirea-principatelor-romane-sub-
alexandru-ioan-cuza-240383/