POTENTIALUL TURISTIC

NATURAL IN DOBROGEA DE
NORD SI PODISUL
DOBROGEI CENTRALE
POZITIA GEOGRAFICA
DOBROGEA DE NORD – V: Lunca Dunarii; E: Zebil-Enisala, Jurilovca-
Ceamulia; S: aliniamentul Peceneaga-Camena.

SUBUNITATI:
 Muntii Macin
 Podisul Niculitel
 Dealurile Tulcei
 Podisul Babadag

PODISUL DOBROGEI CENTRALE – N: Peceneaga-Camena; S: Topalu-Tsaul.

SUBUNITATI:
 Podisul Casimcei
 Podisul Daeni-Harsova
 Podisul Istriei
MUNTII MACIN

 Sunt incadrati intre valea Dunarii in V si N, culoarul

sculptat de Luncavita si Taita spre E si culoarul
depresionar Traian-Mircea Voda-Horia spre S.
 Munţii Măcinului , au o deosebită importanţă între
munţii ţării, fiind cei mai vechi munţi din România,
interesul deosebit al cercetătorilor fiind orientat
datorita numeroaselor vestigii istorice către
sapaturile arheologice, dar în egală măsură şi către
alte segmente de cercetare stiinţifice ale vastului
tezaur natural existent aici – geologic, botanic,
zoologic.
 Mănăstirea Celic Dere Cetatea Dinogetia

Atractii Antropice de
Interes Cultural-Istoric
in vecinatatea Parcului
National Mutii
Macinului

Fântâna de Leac -
Culmea Pricopanului Mănăstirea Cocos
Podisul Niculitel

 Se desfasoara intre vaile Dunarii in N, Telitei in E, Valea

Taitei in S, vaile Lazovei si Luncavitei in V.
 Este o zona bine impadurita in care cirrculatia se
realizeaza prin culoare depresionare in lungul vailor
principale. Relieful regiunii, format dintr-o
succesiune de coline si terenuri plane,
larg invalurat, nu ridica probleme pentu
viticultura; lumina si caldura sunt peste
tot din belsug; solul are o buna
structura si fertilitate si contine toate
elementele chimice de care vita de vie
are nevoie. Apa din precipitatii nu este
catusi de putin in prisos, fapt care
constitute o buna premisa pentru
obtinerea unor vinuri de inalta calitate.
Dealurile Tulcei

 Ocupa jumatatea NE a Dobrogei de N.

 altitudinea maximă este în Dealul Denistepe, 270 m
 obiective turistice naturale: rezervaţia naturală
Murighiol;Dealurile Beştepe; bălţi.

Tulcea
Podisul Babadag

 La origine bazin sedimentar, Podisl Babadag are ca limite

spre N o cuesta ce coboara spre culoarul Babadag-
Nalbant-Cerna, iar spre S un alt versant in cuesta
corespunzator liniei tectonice Peceneaga-Camena.

Moara Sarichioi din zona

etnografică Podisul Babadag Cetatea Enisala
Podisul Casimcei

 Acest podis cu aspect de platou valurit

constituie unitatea cea mai sudica si mai
veche a Dobrogei de orogen.
GEOLOGIA
Podisul Dobrogei se prezinta ca un
mozaic petrografic, aici fiind prezente roci
magmatice (granite, bazalte, diabaze), roci
metamorfice (cuartite si sisturi verzi)
precum si roci sedimentare (calcare de
varste diferite, loessuri, nisipuri) care se
impun in peisaj printr-o varietate de
forme.
CARIERA DE GRANIT DIN MUNTII MACINULUI
RELIEFUL
•Podisul Dobrogei are o altitudine medie in jur de
125m, constituind o unitate joasa;
•Inaltimile cele mai mari se gasesc in NV in Culmea
Pricopan (Vf. Tutuiatu 467m);
•Modelarea indelungata si realizarea unei suprafete
de tip pediplena a dus la retezarea tuturor
structurilor indiferent de varsta;
Culmea Pricopanu – Vf. Tutuiatu
CLIMA
 Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi
medii mari (10°-11°C), temperaturi ridicate vara (22°-23°C);
 precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete
frecvente;
 bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat varal;
 Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize
diurne si insolatie puternica;
 Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste
300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o
temperatura medie mai scazuta (9°-10°C) si precipitatii mai bogate (500-
600mm/anual).
 Cantitate mare de radiatie solara 125kcal/cm²/an; durata de stralucire a
soarelui de 2200-2500 ore;
 Relieful lipsit de padure favorizeaza intensificarea climatului continental;
- topoclimat de dealuri joase – NV podisului;
- topoclimat de podis jos – inaltimi sub 200m.
APELE

 Panze de apa – la suprafata aproape

lipsesc; cele de la baza unor deluvii au
debite reduse; statele de adancime se
gasesc cantonate in nivelele calcaroase –
sunt ape cu debit bogat, carbonate;
 Reteaua hidrografica – este tributara
Dunarii si Marii Negre.
VEGETATIA SI FAUNA

 In cuprinsul Podisului Dobrogei s desfasoara areale

apartinand a doua provincii biogeografice: pontica din
nord si pana in sud si moesica in sud-vest;
 Padurea cuprinde Muntii Macin, Dealurile Tulcei, Podisrile
Babadag si Casimcea, precum si SV Dobrogei;
 Fauna padurilor – turturele, sitari, soimi; caprior, mistret,
veverita, specii de soareci; broasca testoasa, guster
vargat, serpi, tritonul cu creasta si vipera cu corn;
 Silvostepa si stepa – cuprinde cea mai mare parte din
Podisul Dobrogei: stejar pfos, stejar brumariu, artar
tatarasc;
 Fauna – popandau, iepure, orbete, dihor, nevastuica; graur,
cotofana, potarniche; serpi, vipera cu corn.
TESTOASA

VIPERA CU CORN

MISTRET

COTOFANA

POTARNICHE GUSTER VARGAT

 Rosu A., (1980), GEOGRAFIA FIZICA A
ROMANIEI, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti;
 Note de curs - Lect. CLIUS MIOARA
 http://www.alcovin.ro/podgoria-sarica-niculitel
.html