ANTIINFLAMATORII

NESTEROIDIENE
 INFLAMATIA
 Inflamatia = reacţie de raspuns normal, de
protectie a organismului, determinata de
diversi factorii nocivi:
 Traumatisme fizice sau chimice
 Microbi
 Alergeni
 Reactii autoimune
 INFLAMATIA
Semnele inflamaţiei
 Roşeaţă
 Căldură
 Tumefiere
 Durere
 Impotenţa funcţională
 INFLAMATIA
 Reactia de raspuns inflamatorie
determina eliberarea de diverși
mediatori:
 1927 - HISTAMINA
 1960 - BRADIKININA
 1975 - PROSTAGLANDINELE
 1980 - TROMBOXANII
 1981 - RADICALII LIBERI
 ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE

 Antiinflamatoriile nesteroidiene (AINS) sunt medicamente

care se folosesc in tratamentul:
durerii , febrei, inflamatiei

analgezice, antipiretice, antiinflamatorii

 Mecanismul de actiune al AINS:

 impiedicarea sintezei mediatorilor inflamatiei pornind
de la acidul arahidonic
Metabolismul acidului arahidonic
Fosfolipide membranare
Fosfolipaza A2
Acid arahidonic
Ciclooxigenaza Lipooxigenaza

Endopreoxizi Leucotriene
(PGH2, PGG2) LTB4, LTC4, LTD4, LTE4)
Prostaglandin- Tromboxan-sintetaza
sintetaza Prostaciclin-
sintetaza
Prostaglandine Prostacicline Tromboxani
E2, F2, D2 PGI2 = epoprostenol A2, B2

 Nomenclatura:PG = prostaglandine, LT = leucotriene, Litre E, F, H, I = sunt in functie de substituienti

legati de ciclul ciclopentanic,Cifrele = numar de legaturi duble la cele doua lanturi fixate de ciclu
Denumirea prostaglandinelor
Prostaglandinele , prostaciclinele si
tromboxanii

inflamatie functii fiziologice

Efectele prostaglandinelor, prostaciclinelor si
tromboxanilor si leucotrienelor
Organ, sistem Efecte Eicosanoide

Vase Vasodilatatie PGI, PGE

Agregare Stimuleaza agregarea TX din trombocite
plachetara Inhiba agregarea PGE, PGI din endoteliu
Bronsii Bronhoconstrictie PGF, TXA2, LTC4, D4, E4
Bronhodilatatie PGE, PGI
Stomac ↓ secretiei de HCl PGI2
↑secreției de mucus PGE2
(protecție gastrică)
Intestin Diaree PGE, PGF

Rinichi Cresterea flux sanguin renal PGE1, PGI

Uter Contractie PGE, PGF

Sânge Chemotactism şi activare LTB4
PMN
 Sinteza si efectele
prostaglandinelor
 Efectele prostaglandinelor,
prostaciclinelor si tromboxanilor

 Alte efecte:
 hipertermie
 efect nociceptiv
 mentinerea la fat a canalului arterial
 scaderea presiunii intraoculare
ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE

Mecanismul de actiune al AINS

INHIBITIA CICLOOXIGENAZEI
ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE
ANTIINFLAMATORII NESTEROIDIENE
 TIPURI DE CICLOOXIGENAZE

 Ciclooxigenaza(COX1)
= ciclooxigenaza constitutiva
 Localizare in stomac, rinichi, trombocite

 Ciclooxigenaza tip II (COX2)

= ciclooxigenazaindusa
 Se formeaza in inflamatii sub influenta Il-1 si a
TNFα
TIPURI DE CICLOOXIGENAZE
 Mecanismul de actiune al AINS
Fosfolipide membranare
Fosfolipaza A2
Acid arahidonic glucocorticoizi
AINS Ciclooxigenaza Lipooxigenaza

Endopreoxizi Leucotriene
(PGH2, PGG2) LTB4, LTC4, LTD4, LTE4)
Prostaglandin- Tromboxan-sintetaza
sintetaza Prostaciclin-
sintetaza
Prostaglandine Prostacicline Tromboxani
E2, F2, D2 PGI2 = epoprostenol A2, B2

 Nomenclatura:PG = prostaglandine, LT = leucotriene, Litre E, F, H, I = sunt in functie de substituienti

legati de ciclul ciclopentanic,Cifrele = numar de legaturi duble la cele doua lanturi fixate de ciclu
CLASIFICAREA AINS
 CLASIFICAREA AINS

1. Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza

2. Inhibitori preferentiali ai ciclooxigenazei 2

3. Inhibitori selectivi de ciclooxigenaza 2

1. Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza
1) Salicilaţii
• Acidul acetilsalicilic (aspirina)
• Diflunisal
2) Derivaţi de paraaminofenol
• Fenacetina
• Paracetamolul (acetaminofen)
3) Derivaţi de pirazolon şi pirazolidindionă
• Fenilbutazonfenazona, aminofenazona, metamizolul (dipirona)
4) Derivaţi de acid acetic
• Indometacina
• Sulindacul
• Etodolacul
 1. Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza
5) Derivaţi arilacetici
• Diclofenacul (Voltaren)
• Aceclofenacul (Aflamil)
• Ketorolacul (Ketorol)
• Tolmetinul

6) Derivaţi de acid arilpropionici

• Ibuprofenul (Advil, Paduden, Nurofen cp. 200mg),
• Ketoprofenul (Ketonal, Profenid cp 100mg)
• Dexketoprofenul (Tador cp 200mg)
• Naproxenul (Aleve cp. 220mg , Reuxen cp. 250mg)
1. Inhibitori nespecifici de ciclooxigenaza

7) Fenamaţii
• Acidul flufenamic
• Acidulul mefenamic (Vidan cp. 500mg)
• Acidulul niflumic (Nifluril cp. 250mg)

8) Oxicamii (derivaţi de acid enolic)

• Piroxicamul (Feldene cp. 10mg, Flamexin cp. 20mg)
• Tenoxicamul (Tilcotil cp. 10mg)
• Meloxicamul
Meloxicamul (Movalis cp 15mg)
2. Inhibitori preferentiali ai ciclooxigenazei 2

 Meloxicam (Movalis cp. 15mg)

 Nimesulid (Aulin cp. 100mg)

 Nabumetona (Nabucox cp. 1g)

3. Inhibitori specifici de ciclooxigenaza 2

 Celecoxib (Celebrex cp. 100, 200mg)

 Etoricoxib (Arcoxia cp. 60, 90, 120 mg)

 Valdecoxib (Bextra)

 Parecoxib (Dynastat)
 Efecte farmacologice ale AINS
1. antiinflamatoare: RAA. PR, SA
 Fenacetina si paracetamolul nu au actiune periferica => nu
sunt antiinflamatorii, ci numai antipretice si analgezice
2. analgezice
 cresc pragul sensibilitatii dureroase
 pentru dureri mici sau moderate
3. antipiretice
 prin inhibare prostaglandine din hipotalamus
4. antiagregante plachetare (aspirina în doze mici)
5. inhibiţia contractiile uterului = efect tocolitic
6. protectia impotriva razelor UV
7. inhibiţia dezvoltarii a cancerului de colon
 Indicatiile AINS

1. Antiinflamatorii
 boli reumatice
 reumatismul articular acut
 poliartrita reumatoida
 spondilita anchilozanta
 artroze
 lombalgie
 artrite
 periartrite
 tendinite
 Indicatiile AINS
 2. Analgezice
 cefalee
 dismenoree
 nevralgii
 mialgii
NB. Doza analgezica este mai mica decit cea
antiinflamatoare
Cele mai folosite: ibuprofen, ketoprofen
 Indicatiile AINS
 3. Antipiretice
 ibuprofenul mai ales
 paracetamolul
 NU metamizolul (algocalmin) pentru că are efecte
toxice medulare (aplazie medulară)

 4. Antiagregante – aspirina în doze mici

 5. Accelerarea inchiderii canalului arterial la
nou nascut
 indometacin
 ibuprofen
 Efectele nedorite ale AINS
1. dureri epigastrice, ulcer gastric si duodenal, HDS
ex. : fenilbutazona, indometacina, naproxen,
piroxicam

2. Singerarare, agranulocitoza (metamizolul)

3. agravarea IRC - inhiba sinteza PG cu rol

vasodilatator arterial renal

4. nefropatie: fenacetina , paracetamol

5. retentia hidrosalina - stimulare secretie renina si

aldosteron => contraindicate in HTA, IC, edeme,
ascita
 Efectele nedorite ale AINS

6. inchiderea prematura de canal arterial

7. prelungirea sarcinii

8. scaderea functiilor spermatozoizilor

9. scaderea rezistenta organismului in infectii

10. crize de astm bronsic

11. alergii, soc

Efectele nedorite ale AINS
 Efectele nedorite ale AINS
Inhibitorii de COX2 nu intervin decât la
nivelul inflamatiei

au puține reacții adverse

Reactii
adverse
la AINS
 Interactiuni medicamentoase
 AINS + antivitaminele K (Trombostop) →
risc hemoragie

 AINS + sulfamide hipoglicemiante →

risc hipoglicemie
 Particularitatile
farmacologice ale unor AINS
 Particularitatile farmacologice ale unor AINS
Medicament Timp de înjumătățire (h) Comparație cu aspirina
Aspirina 0,25  
(salicilații: 2 – 19 h)
Paracetamolul 2 Acțiune preferențială pe COX3
Efect analgezic echivalent,
Efect antiagregant de 1000x mai mic
Indometacina 4,5 Antiinflamator de 10-40x mai puternic
Până la 50% efecte nedorite
Ibuprofenul (Nurofen) 2 Echipotent
Naproxenul (Aleve) 14 Mai potent
Ketoprofenul (Profenid) 1,8 30% - efecte nedorite
Diclofénac (Voltarene) 1,1 Mai potent, 20% - efecte nedorite
Ketorolacul (Ketorol) 4 – 10 Analgezie echivalentă, antiiinflamator mai slab

Piroxicam (Feldene) 57 Echipotent

Meloxicam (Movalis) 20 Acțiune preferențială pe COX2
Nabumetonă (Nabucox) 26 Acțiune preferențială pe COX2
Celecoxibul (Celebrex) 11 Acțiune selectivă pe COX2
Efecte nedorite rare, Risc cardiovascular
Aspirina și acidul salicilic
 ASPIRINA
(Acidul acetilsalicilic)
 Cel mai folosit AINS.
 Particularități comparativ cu celelalte AINS.
 gruparea acetil a aspirinei este cedată COX.
 se formeaza acidul salicilic = principalul metabolit activ al aspirinei

 COX (prin acetilare) trece din formă activă în formă

inactivă
 Comparativ cu alte AINS aspirina inhibă
ireversibil COX.
 ASPIRINA
(Acidul acetilsalicilic)
Efectele farmacologice sunt in functie de doza
1. Actiune antiagregantă – la doze mici (50-150mg/zi)
a) inhiba IREVERSIBIL COX plachetara si
sinteza de Tx (care au rol proagregant)
=˃ EFECT ANTIAGREGANT IREVERSIBIL

b) inhiba REVERSIBIL COX endoteliala

(care poate să fie resintetizată) și sinteza de PGE2
si PGI1 (care au rol antiagregant)
=˃ EFECT PROAGREGANT REVERSIBIL

a+b => ACTIUNE ANTIAGREGANTA

cu o durata de actiune de10 zile
 ASPIRINA
(Acidul acetilsalicilic)
Indicatii si efecte farmacologice in functie de doza:
1. actiunea antiagreganta durază aprox. 10 zile
 Indicații – prevenirea trombozelor arteriale =>
prevenirea IMA și AVC
 Tratamentul antiagregant pe termen lung, la bolnavii
cardiovasculari mărește speranța de viață.
 Folosirea concomitentă a ibuprofenului => se împiedica
efectul antiagregant al aspirinei (prin împiedicarea acetilării
COX1) NU!!!!!
 Se poate asocia cu diclofenacul care nu împiedică efectul
antiagregant al aspirinei DA!!!!!
 se asociază obligatoriu cu coxibi care nu au acțiune pe COX1.
 ASPIRINA (Acidul acetilsalicilic)
Indicatii si efecte farmacologice in functie de doz a:

2. doze medii (1,5 – 2g/zi) – analgezic, antipiretic

Nu se administreaza cind T < 39°C
Trebuie evitata la copii cu infecții virale pt. ca poate determina
sindrom Reye (hepatita acută gravă și encefaplopatie, moarte)

3. doze mari peste 3g/zi – antiinflamator

4. doze f.mari – actiune anticancerigena

 Acidul salicilic = antiscuamos si keratolitic

=> folosit în dermatologie în tratamentul leziunilor scuamoase și
hiperkeratozelor.
 ASPIRINA
 Reactii adverse
 Dureri epigastrice, voma
 Pierderi singe prin scaun – mecanisme multiple
 Tinitus – la doze mari
 Toxicitate hepatica si renala – la doze mari (Sindrom
Reye la copil)
 Reactii alergice – incrucisare cu alte AINS
 Astm indus de aspirina
 Salicilism – la doze mari, timp indelungat
 Ameteli, greata, voma
 Tinitus, tulburari de vedere
 Somnolenta sau excitatie
 Hipertermie
 Acnee
 ASPIRINA
 Intoxicatia acuta cu aspirina
 Semne
 Tulburari neuropsihice
 Hipertermie
 Convulsii, coma, colaps
 Dezechilibre metabolice
 Doze mari – alcaloza respiratorie prin stimulare centrii
respiratori - de mica durata
 Doze toxice – acidoza respiratorie prin deprimare
respiratie apoi acidoza metabolica prin
metabolitii activ
 ASPIRINA
 Intoxicatia acuta cu aspirina
Tratament
 Combaterea hipertermiei prin impachetari reci
 Combaterea dezechilibrelor metabolice
 Bicarbonat de sodiu
 Combate acidoza
 Creste eliminarea renala a salicilatilor
 Tratament simptomatic
 Paracetamolul (acetaminofen)

 Este utilizat ca analgezic și antipiretic.

 Este medicamentul de primă intenție în

tratamentul artrozelor.
 Numai dacă nu este răspuns terapeutic la
paracetamol se folosesc alte AINS în
tratamentul artrozei.
 Paracetamolul (acetaminofen)

 Nu are acțiune antiinflamatorie și nu

determină efecte nedorite gastroduodenale.

 Mecanismul de acțiune constă în inhibiția

preferențială a COX3 din SNC.

 Doza zilnică de paracetamol este de până în 3

grame, repartizată în mai multe prize.
 Paracetamolul (acetaminofen)
 Intoxicația acută cu paracetamol
 În ficat se produce epuizarea glutationului endogen
responsabil de metabolizarea paracetamolului prin
conjugare => formarea de metaboliți toxici =>
necroză hepatică, moarte
 antidotul eficace = acetilcisteina
 aduce aportul necesar de glutation pentru
metabolizarea paracetamolului
 acetilcisteina trebuie administrată în primele 8 ore de la
ingerarea paracetamolului înainte de formarea
metaboliților toxici.
 Paracetamolul (acetaminofen)
 Fenacetina = precursorul metabolic al
paracetamolului
 puțin folosita astăzi (mai ales în combinații)

 determină nefrită interstițială (paracetamolul

determină mai puțin nefrită interstițială)
 Mesalazina
(mesalamina, acidul 5-aminosalicilic)
 Proprietățile antiinflamatorii la nivelul
colonului
 Indicații: boala Chron și rectocolita hemoragică

 Mecanismul de acțiune
 mai puțin cunoscut,
 se pare că pe lângă inhibiția COX, inhibă și LOX.
 Mesalazina
(mesalamina, acidul 5-aminosalicilic)
 Mesalazina + sulfapiridina = sulfasalazină
(salazopirina)
 Sulfasalazina este o sulfamidă antibacteriană neresorbabilă
 permite mesalazinei să ajungă în colon fără să fie absorbită
 în colon prin hidroliză se eliberează mesalazina și sulfapiridina.
 Noi forme farmaceutice
 Împiedică absorbția intestinală a mesalazinei + o elibereză la
nivelul colonului (fără să fie asociată sufasalazinei).
 Inhibitorii specifici de COX2
(Coxibii)
 Efectul antiinflamator, analgezic și antipiretic a
inhibitorilor de COX2 este aproximativ similar cu
inhibitorii neselectivi de COX (AINS convenționale).

 Avantaje
 determină mai puține efecte nedorite
(tulburări digestive, sîngerări și de favorizarea
crizelor de astm)
 Dezavantaje
 Mai ales la bolnavii cardiovasculari
 Complicații cardiovsculare uneori fatale
 Inhibitorii specifici de COX2
(Coxibii)
 Celecoxibul și etoricoxibul
 sunt folosiți în tratamentul bolii artrozice și ai
poliartritei reumatoide.
 Parecoxibul
 condiționat sub formă injectabilă, este folosit și în
dureile postoperatorii.
 Rofexoxibul
 a fost retras de pe piață deoarece a determinat
apariția de reacții grave de tipul infarctului de
miocard.
 Inhibitorii specifici de COX2 (Coxibii)

 Mecanismul efectului proagregant

a) inhibă sinteza de PGI2 de către COX2 din
endoteliu (care au efect antiagregant)
+
b) nu inhibă sinteza de TXA2 sintetizați numai pe
calea COX1 (care au efect proagregant).

a + b = efect predominant proagregant

 !!!!! Folosirea de coxibi la persoanele cu risc
cardiovascular impune prudență.
 se asociază la coxibi - aspirină
 Medicația antigutoasă
  Guta = artrită determinată de depunerea de urați în cartilaje
și articulații (mai ales la haluce) datorită creșterii acidului uric în
plasmă 

 Acidul uric rezultă din catabolismul purinelor

 Când concentrația acidului uric crește (hiperuricemie) se depune
în țesuturi,
 în special la articulatii
 renal (calculi renale)
 la nivelul pielii (tofi gutoși) 
 O reacție inflamatorie se dezvoltă în jurul acestor depuneri de urați

 Hiperuricemie acuta poate apare si în:

 boli maligne,
 la începutul de chimioterapie ( prin distrugerea brusca a celulelor
neoplazice = sindrom de liză tumorală) 
 consum de alcool, exces de carne, boli renale
 Medicația antigutoasă
 Patogenie gută
I. Depunere de urați în cartilaje și articulații

II. Fagocitarea cristalelor uraților de sinoviocite

III. Eliberarea de molecule inflamatorii: PG, LTB4, Il1,
enzime lizozomale
IV. Chemotactism pt. macrofage și neutrofile

V. Fagocitarea cristalelor de macrofage și neutrofile

VI. Eliberarea de noi molecule inflamatorii

VII. Scăderea pH local care favorizează depunerea de

noi urați
 Medicația antigutoasă
 Tratamentul gutei

Obiective
1. Scaderea concentrației de acid uric
1. Inhibarea sintezei de acid uric (inhibitori de
xantinoxidază) – ALOPURINOL, FEBUXOSTAT
2. Creșterea eliminării de acid uric (uricozurice)

2. Tratamentul crizei de gută

1. COLCHICINĂ
2. AINS
Scaderea concentrației de
acid uric
 ALOPURINOLUL (Milurit)
 Analog purinic
 Mecanism de acțiune
 Inhibă xantinoxidaza care determină
formarea de acid uric din xantină și hipoxantină
(care precipită mai puțin decât acidul uric).
 Indicații
 Gută
 Hiperuricemia din boli maligne sau renale
 ALOPURINOLUL (Milurit)
 Efecte nedorite
 Atacuri de gută – la începutul tratamentului =>
 asocierea cu colchicină sau AINS
 administrarea de lichide (diureza de 3 l) pt. a împiedica
precipitarea xantinei
 Erupții cutanate – 3%
 Tulburări digestive
 Interacțiuni medicamentoase la nivelul
metabolizării – scade metabolizarea 6-
mercaptopurinei și azatioprinei
 FEBUXOSTAT (ADENURIC)
 Inhibitor selectiv nepurinic al xantinoxidazei

 Indicatii – si la pacientii la care depunerea de

urati a avut deja loc (artrita, tofi)

 1cp (80 mg)/zi pana la 120 mg/zi

 Medicația antigutoasă
 Tratamentul gutei

Obiective
1. Scaderea concentrației de acid uric
1. Inhibarea sintezei de acid uric (inhibitori de
xantinoxidază) - ALOPURINOL
2. Creșterea eliminării de acid uric (uricozurice)

2. Tratamentul crizei de gută

1. COLCHICINĂ
2. AINS
 URICOZURICE
 Mecanism de acțiune
 Doze mari - inhibă reabsorbția la nivelul TCP a acizilor
organici

 PROBENECIDUL
 Risc de depunere de calculi => necesară diureză de 3l/zi
 Inhibitor tubular al secreției de penicilină

 SULFINPIRAZONA
 Derivat de fenilbutazonă
 Uricozuric și antiinflamator
 Medicația antigutoasă
 Tratamentul gutei

Obiective
1. Scaderea concentrației de acid uric
1. Inhibarea sintezei de acid uric (inhibitori de
xantinoxidază) - ALOPURINOL
2. Creșterea eliminării de acid uric (uricozurice)

2. Tratamentul crizei de gută

1. COLCHICINĂ
2. AINS
Tratamentul crizei de
gută
 COLCHICINA
 Alcaloid din Colchicum autumnale
(brândușa de toamnă)
 Mecanism de acțiune ????
 Se leagă de tubulina => împiedica
polimerizarea ei în microtubuli => nu se mai
formează fusul mitotic (toxic al fusului)
 Efecte farmacologice
 Inhibiția migrarii leucocitare și a fagocitozei
 Inhibă sinteza și eliberarea de LTB4
Tratamentul
gutei
 COLCHICINA
 Indicații
 Atacul de gută
 Profilaxia atacurilor recurente (NOU!!!)
 Efecte nedorite
 Diaree, greață – în administrarea în crize
 Leucopenie, anemie aplastică, alopecie – în trat. cronic
 Prezentare:
 Colchicină cp 1 mg
 Doze
 În crize
 Inițial 1cp, apoi ½ cp la 3 ore până la dispariția durerii sau
apariția diareei
 Doza maximă – 4 mg
 Doză letală – de la 8mg => indice terapeutic mic
 Profilactic – 1cp seara până la dispariția tofilor (maxim 6 luni)