Cultura medievală românească (limba și

scrisul, instituțiile de cultură,

învățământul,tiparul).

Realizat: Samson Cristina

Grupa:PP32R
Specialitatea:Pedagogie în clasele primare și pedagogie preșcolară
Profesor: Cuculesu Ana
Cuprins:
Caracteristici ale civilizației medievale române
Limba și scrisul
Instituțiile de cultură
Învățământul
Tiparul
Concluzie
Biografie
Caracteristici ale civilizației medievale
române
La formarea ei au contribuit societatea geto-dacică,
creștinismul, civilizația latină și greacă;
 Țările Române au suferit alternativ influențe apuseană
și orientală, în funcție de circumstanțele istorice.
 Unitatea culturii medievale românești s-a manifestat
în colaborarea oamenilor de cultură din cele trei state
românești, afirmarea unității de neam și apoi
naționale, circulația cărții în limba română
 Limba și scrisul
Pe parcursul perioadei medievale, în spațiul românesc,
limba cultului (în biserică și la curte) a fost slava
veche.
Trecerea de la scrisul în limba slavă veche la scrisul în
limba maternă in tările române a început după o
perioadă destul de îndelungată de utilizare in toate
domeniile posibile de activitate de stat, in biserică,
învățămint .Procesul apariției scrisului în limba
maternă a început incă de la sfirşitul secolului XV.
Scrisoarea lui Neacșu (1521)
Prima atestare documentară a
utilizării limbii române (în
grafie chirilică) o reprezintă
scrisoarea lui Neacșu din anul
1521.

Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi

document descoperit, scris în limba română
Instituțiile de cultură
În Evul mediu biserica era instituția spirituală
supremă a societății;
Cunoscuta biserică domnească de la
Arges (mijl. sec. XIV)

Biserica Domnească de
la Curtea de Argeş,
este unul dintre cele mai
importante monumente
ale arhitecturii
medievale de la sud de
Carpaţi, fiind cea mai
veche ctitorie voievodală
din Ţara Românească.
Arhitectura bisericeasca in Evul Mediu
(mijlocul sec. XIV - 1821)
Voroneț - „Capela Sixtină a
Orientulu”
• Construită de către Ștefan cel Mare în 1488
• Pictura interioară realizată pe timpul lui Ștefan cel
Mare;
• Pictura exterioară realizată pe timpul lui Petru Rareș;
• Inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial.
 Învățăm
Școli pe lângă ântul
biserici și
mănăstiri

Școli în localitățile
sătești deseori
întreținute de
biserici

Învățământul
particular la
curțile domnești
și boierești

Școlile
orășenești
Școlile monahale și bisericești au fost primele
instituții de învățământ din Evul Mediu 
Copiii învăţau să scrie şi să citească după cărţile
preotului, multe - scrise de mână.
De alfabetizare, beneficiau la început 2-3 copii, dintre
care unul avea să devină preot („popă”, în limbajul
popular) iar altul - dascăl sau cântăreţ.
În Ţara Românească, valoarea unei cărţi manuscris în
secolul XV echivala cu valoarea unei moşii
Cărțile în evul mediu
Înainte de invenția tiparului, cărțile sunt lucrate
manual și devin adevărate opera de artă. Paginile
cărții sunt făcute din piei uscate de animale,tăiate
și cusute de mână. Cerneala este de asemenea
preparată după o rețetăcomplicată. Textul este
copiat, apoi cartea este decorată cu
ilustrațiiminiaturale executate cu migală de
călugăriiartiști. Apoi cărțile erau legate încoperți
din metal prețios și ornamentate cu pietre
prețioase, emailate saudecorate cu sculpture din
fildeș. Cărțile erau de obicei lucrate în mănăstiri.
 Tiparul
Pe teritoriul românesc, tiparul a fost introdus după 1500
Apariția tiparului în spațiul românesc
 1508-deschiderea primei tipografii în Ţara
Românească de către Macarie, sosit din
Muntenegru. La această tipografie s-au tipărit
câteva cărţi în limba slavonă: Liturghier (1508),
Octoih (1510), Tetraevangheliar (1512)
 1559, Braşov, diacul Coresi. Acesta va tipări în
slavonă și română (Tetraevangheliar–1560-1561,
Molitvenic–1564) etc.
 1688-tipărirea la București a primei Biblii în limba
română
 1640-deschiderea primei tipografii în Moldova.
Trei Ierarhi. Iași.
 Manuscrisul cunoaște o revigorarea la începutul
secolului al XVI-lea grație activității
mitropolitului Anastasie Crimca.
 Liturghierul, prima carte tipărită în spațiul
românesc,
Prima carte
imprimată în
România a fost o
carte religioasă în
slavonă, în anul 1508
– Liturghierul lui
Macarie – care
cuprindea rânduiala
Liturghiei, principala
slujbă a bisericii
creștine. 
Concluzii
Cultura românească medievală este un ansamblu de
valori materiale și spirituale ce s-au dezvoltat pe
teritoriul statelor medievale românești de-a lungul
Evului Mediu . Biserica a fost de-a lungul Evului mediu
important focar de cultură și spiritualitate, definind
principalele direcții a culturii neamului nostru.
 Bibliografie
https://revis.bassin.ru/invatamantul-medieval-romanesc/
https://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/03-cultura-medieval
a.html
andrei-esanu-cultura-si-civilizatie-medievala-
romaneasca.pdf
https://ro.historylapse.org/cultura-romaneasca-in-evul-medi
u
https://radiochisinau.md/prima-carte-tiparita-in-limba-rom
ana---19312.html
https://www.istorie-bacalaureat-manual.ro/harti-si-docume
nte/istoria%20tiparului.pdf
https://ru.scribd.com/doc/245719615/invatamantul-in-evul-
mediu-docx