Relaţii şi tendinţe

în domeniul
logistic
Vacarciuc Carolina,
gr.ML-201
 Măsurarea valorii logistice
Măsurarea performanţelor organizaţiei în domeniul
logistic dobândeşte o importanţă din ce în ce mai
mare, în contextul atenţiei sporite acordate lanţului de
aprovizionare-livrare. Are un rol critic pentru
succesul multor organizaţii, indiferent de domeniul de
activitate (producţie, comerţ cu amănuntul, comerţ
angro, etc.).
Principalele argumente care susţin
necesitatea măsurării valorii în domeniul
logistic sunt următoarele:
logistica are multe "părţi în mişcare", respectiv fluxuri de
1 produse, comenzi, informaţii, între diferite puncte
(producători, angrosişti, detailişti, transportatori etc.), la
nivel internaţional

logistica deţine o pondere importantă în costurile totale

2 ale organizaţiei;

logistica a devenit o arie cheie de manifestare a

concurenţei în diferite domenii de activitate.
3 Măsurarea valorii logistice generează avantaje
substanţiale pentru organizaţie.
Cu ajutorul unui sistem de măsurare, managerii pot decide
ce servicii şi ce nivel de servire trebuie să ofere diferiţilor
clienţi. Fundamentarea deciziilor se bazează pe măsurarea
costurilor pe care le generează furnizarea serviciilor
respective. Pe baza unor măsurători logistice detaliate, au
fost evaluate relaţiile cu clienţii, ceea ce a permis focalizarea
numai asupra clienţilor profitabili, fapt ce a avut efecte
deosebit de pozitive asupra profitabilităţii organizaţiei.
 Printre cele mai semnificative avantaje ale realizării
de măsurări eficace în domeniul logistic, se înscriu
următoarele:

1 identificarea ineficienţelor şi reducerea costurilor.

îmbunătăţirea servirii clienţilor

2

fundamentarea deciziilor privind nivelul de servire.

3
Practica actuală, pentru multe companii,
constă în realizarea unor măsurări
interne, referitoare la performanţele din
depozitare, transport şi alte activităţi
logistice. Creşterea importanţei lanţului de
aprovizionare-livrare impune o reorientare
spre măsurarea externă, pentru a evalua
rezultatele proceselor logistice, de la
punctul de origine la punctul de finalizare.
 Explicaţiile posibile pentru orientarea prioritară a
organizaţiilor spre măsurarea internă, respectiv spre
măsurarea individuală a fiecărei funcţii logistice,
sunt următoarele:
1 dificultatea;

2 lipsa de sincronizare cu strategia organizaţiei;

3 multitudinea aspectelor măsurate;

4 deosebirile existente în definirea conceptuală a

variabilelor măsurate.
Dificultatea procesul de măsurare externă este mai dificil, deoarece presupune un
efort substanţial de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare- livrare, implicând
organizaţia, clienţii şi furnizorii ei.
Lipsa de sincronizare cu strategia organizatiei 
Adesea, performanţele logistice sunt urmărite în raport cu obiectivele strategice
anterioare, nu curente. Este posibil ca între timp, direcţia strategică să se fi modificat,
fără ca managerii aflaţi în zone mai îndepărtate de sediul organizaţiei, la depozite şi
rampele de livrare, să fie informaţi.
Multitudine aspectelor măsurate . 
Fiecare manager urmăreşte anumiţi indicatori şi nu are responsabilitatea monitorizării
întregului proces. În consecinţă, pot să apară contradicţii între importanţa acordată
diferitelor aspecte măsurate. De exemplu, un manager din domeniul cumpărărilor este
interesat să reducă stocul de produse, in timp ce un manager de magazin doreşte să
minimizeze reducerile de stoc, fiind recompensat în funcţie de nivelul vânzărilor.
Deosebirile existente în definirea conceptuală a variabilelor măsurate . 
Un exemplu este "livrarea la timp". Pentru unele organizaţii producătoare, acest
indicator înseamnă îndeplinirea cerinţelor referitoare la data stabilită la care marfa este
livrată din fabrică sau depozit. Pentru clienţi, înseamnă data la care intră în posesia
mărfurilor, la locul specificat.
Caracteristicile unei bune măsurări sunt următoarele:
caracterul cantitativ - pentru a fi exprimată ca o valoare obiectivă;
uşurinţa înţelegerii - permite înţelegerea şi identificarea rapidă a variabilei
măsurate şi a modalităţii de măsurare;
încurajarea unui comportament potrivit - respectiv a unui comportament
productiv;
vizibilitatea - efectele măsurării fiind uşor de sesizat de toţi cei implicaţi în
procesul care este măsurat;
definirea în colaborare - prin acordul reciproc al tuturor participanţilor
cheie, interni şi externi, implicaţi în procesul măsurat;
referirea deopotrivă la inputuri şi outputuri - respectiv la toate aspectele
procesului evaluat;
măsurarea numai a ceea ce este important - focalizarea pe un indicator de
performanţă care este deosebit de relevant pentru gestionarea procesului;
45K
caracterul multidimensional - datorat referirii la utilizare, productivitate şi
performanţe;
utilizarea economiilor de efort - beneficiile măsurării fiind mai mari decât
costurile culegerii şi analizei informaţiilor;
facilitarea încrederii - ca urmare a reflectării gradului de implicare şi
participare al fiecărei părţi.
Modificarea modului de măsurare a valorii
logistice este o necesitate în condiţiile mutaţiilor
paradigmatice privind logistica şi lanţul de
aprovizionare-livrare. Pentru a valorifica
oportunităţile oferite de schimbările din afara
organizaţiei, este utilă realizarea mutaţiilor necesare
în interiorul firmei. Schimbarea sistemului de
măsurare este unul dintre paşii necesari pentru a face
faţă valului mutaţiilor din mediul extern.
Logistica şi dezvoltarea durabilă

Pe plan internaţional, una dintre preocupările actuale ale

organizaţiilor, în special a celor de clasă mondială, este
dezvoltarea durabilă. Cei trei piloni ai unei strategii de
dezvoltare durabilă sunt aspectele economice, sociale şi de
mediu.Un instrument de susţinere a strategiilor de dezvoltare
durabilă este responsabilitatea socială a organizaţiei.
Conceptul de responsabilitate socială
corporativă se referă la comportamentul
organizaţiilor în desfăşurarea activităţilor lor, la
acţiunile companiilor dincolo de cerinţele
specificate de cadrul legislativ.Operatorii din
domeniul comerţului cu amănuntul au înţeles
importanţa strategiilor de dezvoltare durabilă. Ei
au avut numeroase iniţiative pentru a răspunde
preocupărilor etice şi celor legate de mediu.
Exemple de astfel de iniţiative sunt următoarele:

• politica de transport;
• managementul deşeurilor;

Politica de transport . O serie de mari detailişti din Europa au

aplicat sisteme de management al transporturilor ce reduc livrările
zilnice şi optimizează fluxurile, în vederea reducerii emisiilor de
dioxid de carbon. Alte iniţiative sunt planificarea eficientă a
rutelor şi apelarea la GPL sau alţi combustibili alternativi.

Managementul deşeurilor . Marii detailişti exercită presiuni

asupra furnizorilor lor pentru a reduce deşeurile constând în
ambalaje sau pentru a se asigura că deşeurile sunt reutilizabile sau
reciclabile. Unii detailişti dispun chiar de manuale de
management al deşeurilor sau de instrucţiuni de livrare a
deşeurilor.
Strategiile de dezvoltare durabilă au început să devină o
componentă a strategiei organizaţiilor din Europa şi să
influenţeze domeniul logistic. În acest sens, distribuţia cu
amănuntul include numeroase exemple referitoare la relaţiile
cu furnizorii şi clienţii, gestiunea deşeurilor, managementul
transportului şi alte aspecte care se alătură preocupărilor
referitoare la promovarea unor noi linii de produse şi mărci,
care să aibă un impact favorabil asupra mediului
înconjurător.
 Tendinţe şi strategii logistice

Cercetările efectuate în Uniunea Europeană

au condus la identificarea unui set de tendinţe
relevante pentru secolul al XXI-lea. Au fost
studiate strategiile logistice aplicate de
organizaţii. Conform concluziilor unui sondaj
Day profesionişti, organizaţiile
de referinţă pentru Day
lider în domeniul
1 producţiei şi care urmăresc
să atingă excelenţa în domeniul logistic aplică
3
o serie de strategii de bază, care au succes.
Printre aceste strategii de succes, se înscriu următoarele:

Proiectarea şi realizarea unor reţele logistice globale, rapide şi de încredere,

pentru producţie şi distribuţie . 
Pentru producătorii din Uniunea Europeană, amplasamentele din ţările de origine sunt
ameninţate de diverşi factori, printre care costurile cu forţa de muncă. În cazul în care
ar relocaliza activitatea de producţie, organizaţiile ar găsi amplasamente favorabile în
Europa (76%), Asia de Est (14%) sau în America de Nord (6%). Relocalizarea unei
unităţi de producţie ar impune crearea unor noi reţele logistice.
Asigurarea unor procese de producţie şi de efectuare a comenzii orientate spre
client, prin intermediul managementului lanţului de aprovizionare-livrare . 
În perioada următoare, numeroase organizaţii producătoare se aşteaptă deopotrivă ca
numărul clienţilor şi numărul de comenzi per client să sporească. De asemenea, se
consideră că dimensiunea comenzii per client se va diminua. Majoritatea organi-
zaţiilor producătoare din Europa (71%.) măsoară gradul de satisfacţie a clienţilor pe
baza unor metode cum sunt sondajele în rândul clienţilor şi listele de verificare
referitoare la livrare.
Realizarea cumpărării la nivel global, în vederea reducerii
costurilor şi unui ritm rapid de inovare . 
În viitor, întreprinderile producătoare din Europa vor cumpăra
45% din volumul total de mărfuri necesare, din ţările de origine,
35% din Europa şi câte 5% din America de Nord, Europa de Est
şi Asia de Est, restul din alte zone. Se constată o tendinţă de
scădere a numărului de furnizori ai unei organizaţii, în medie de
la 1000 la 200, cu variaţii de la o industrie la alta.
Stabilirea de parteneriate de valoare adăugată cu furnizorii,
precum şi cu prestatorii de servicii . 
Cooperarea strânsă dintre furnizori, producători şi furnizorii de
servicii logistice este un aspect vital al strategiilor logistice din
Europa. La finele anilor 1990, se estima pentru anul 2000 că, la
nivelul sectorului de producţie, în Europa, se va ajunge la o
pondere de 40% a cheltuielilor cu serviciile oferite de furnizori
specializaţi în servicii logistice, în costurile totale. Serviciile
logistice eficiente depind, în mare măsură, de sistemele
informatice, de comunicare şi de previziune.
Realizarea unei logistici de mare viteză, prin intermediul
sistemelor informatice şi de comunicaţie . Se consideră că
îmbunătăţirea planificării logistice este posibilă prin
intermediul depozitelor de date privind logistica şi a
sistemelor avansate de previziune şi simulare. Majoritatea
organizaţiilor producătoare din Europa (75%) beneficiază de
avantajele sistemelor informatice şi de comunicare asigurate
în sistemul "outsourcing"', prin apelarea la organizaţii
specializate.
Aplicarea de strategii pentru protejarea poziţiei de
lider . 
Principalul factor de succes al liderilor logistici este
excelenţa în domeniul servirii clienţilor, pe baza sistemelor
logistice eficiente sub aspectul costurilor. Procesele
continue de reengineering logistic contribuie la asigurarea
unor performanţe înalte ale sistemelor logistice.
Se consideră că actualul mileniu reprezintă un punct de
cotitură1 în domeniul perspectivei asupra lanţului de
aprovizionare-livrare.
Un argument semnificativ este creşterea importanţei
lanţului de aprovizionare-livrare, conceptul dobândind un
loc central în preocupările organizaţiilor, în timp ce în urmă
cu peste două decenii nu deţinea decât o poziţie periferică
în câmpul vizual al managerilor. Perspectiva tradiţională
asupra logisticii se confruntă cu o majoră provocare
determinată de schimbările care au loc deopotrivă la nivelul
furnizorilor şi la cel al clienţilor.
Pe de o parte, clienţii nu se mai mulţumesc cu un nivel
standard al serviciului şi aleg furnizori care au capacitatea
de a le depăşi cerinţele. Pe de altă parte, furnizorii doresc să
se diferenţieze prin oferirea de soluţii adaptate cerinţelor
clientului şi prin oferirea de servicii de valoare adăugată.
Mulțumesc pentru atenția acordată!