EPIDEMIOLOGIA

EPIDEMIOLOGIA - este ştiinţa care

realizează studierea frecvenţei maladiilor în
diverse grupuri populaţionale, a evoluţiei lor, şi
permite elaborarea de ipoteze asupra etiologiei
şi prevenţiei acestor maladii.

Cl. Rouquette, D. Schwartz - 1970

 PROCESUL
EPIDEMIOLOGIC
 Definitie:

O multitudine de factori,fenomene si mecanisme

biologice,naturale si sociale,care concura,in mod
determinat sau dinamizator-favorizant,la
aparitia,extinderea si evolutia particulara a unei
stari morbide la nivel populational
Formele de manifestare ale
procesului epidemiologic
In raport cu conditiile concrete in care se produce
asocierea celor 3 factori determinanti (surse,moduri si
cai de transmitere,populatie receptiva) si de felul in care
intervin factorii favorizanti (naturali,economico-sociali ) ,
procesul epidemiologic se poate manifesta:

-sporadic
-endemic
-epidemic
-pandemic
Pentru caracterizarea formelor de manifestare ale
procesului epidemiologic se iau in consideratie:

-numarul de cazuri de o anumita maladie si

-distributia spatiala si temporala a acestora

Manifestarea sporadica:

-presupune un numar redus de cazuri de boala

-prezinta o puternica dispersie spatiala si temporala;
-reprezinta o situatie aflata sub control
(ex.10 cazuri de hepatita virala de tip A,dispersata in 3
sate si 5-8 luni dintr-un an)
Manifestarea endemica:

-morbiditate redusa
-reprezinta o situatie "de alarma"(semnal) pentru un risc
de evolutie epidemica
- cazurile de boala au tendinta sa se
"concentreze"spatial si temporal
-impune masuri speciale de reducere a riscului extinderii
procesului epidemiologic
(ex.10 cazuri de hepatita virala A,inregistrate in 1-2
sate,in 2-3 luni ale anului).
 Manifestarea epidemica:

se constituie in circumstante epidemiologice particulare:

o epidemie este aparitia intr-o comunitate sau intr-o
regiune a unor cazuri de boala care fie sunt in numar
deosebit de mare, fie sunt neobisnuite pentru locul si
timpul respectiv.
Atunci cand se descrie o epidemie, trebuie sa se specifice
clar perioada de timp, regiunea geografica si
particularitatile grupului comunitar in care au aparut
cazurile de boala.
aceste conditii”cu risc”se pot crea cand exista si deficiente
in activitatea epidemiologica si igienico-sanitara.
Manifestarea pandemica:

apare ca o cumulare de epidemii cu caracter

extensiv
intereseaza arii largi de pe glob,sau chiar
continente intregi
-depinde de
– caracteristicile agentilor patogeni
– conditiile naturale si socio-economice ce pot crea
“momente critice”de intrunire a factorilor determinati ai
procesului epidemiologic.
 Ancheta
epidemiologica
 Culegerea datelor

Culegerea datelor
• sistem pasiv • declarare periodica
• raportari periodice – toate cazurile o data pe
• sistem activ saptamâna, luna,
• solicitarea medicilor pentru trimestru
identificarea de cazuri noi
• continuu - fiecare caz
• sistem pasiv care se poate în momentul
activa
• se pot solicita informatii
diagnosticarii
suplimentare despre caz sau – boli cu declarare
daca nu au fost raportate cazuri obligatorie
sunt contactate sectiile
• sistem diferentiat dupa nivelul
riscului
• utilizare secundara – DRGs, • formulare
ARGs
• dependent de
problematică
problematică
 Culegerea datelor

Tipuri de date
• calitative
• dichotomice (binare): prezent/absent
• multichotomice
– scala nominala: grup sanguin, complicatiile bolii etc.
– scala ordinala: gravitatea bolii (usor, mediu, grav), stadializarea
bolii (stadiul I, II, III, IV) etc.

• cantitative - valoare “prag” normal/patologic

• cu valori discrete:
– numarul de leucocite, hematii, pacienti, doze vaccinale etc.
• cu valori continue:
– vârsta, înaltimea, greutatea, temperatura corporala, TA etc.
 Culegerea datelor

Înregistrarea datelor
Forma de înregistrare Confidenţialitatea Arhivare
datelor
- mod de prezentare Rapoarte
- pacient
- informatizare - personal medical Sistem
informaţional
 Culegerea datelor

Calitatea datelor
• formularele pentru culegerea datelor
• chestionare, informatizare, validarea datelor
• modul de completare
• administrarea formularelor dupa ce au fost
completate
• confidentialitatea datelor
• prezentarea datelor culese adecvat
scopului
• arhivarea datelor
 Ancheta epidemiologică
• SPITALUL DE BOLI INFECŢIOASE – CONSTANŢA
• DATA: ora:

• ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ

• Nume şi prenume:………...………………………..…………………….Sex:…..Data
Naşterii:…………………….CNP:………………………..CI sau BI…………………,
Certificatnaştere:………………Telefon:……………Etnie:………..Domiciliu:
………………………………………………………………………..Profesie:………………
Ocupaţie:……………..Loc muncă:……………………………………Adresa loc muncă:
…………………………….Secţia:………….Telefon:……………………..Activitatea
efectuată în ultimele 20 zile…………….Noxe:……………………..Intoxicaţie
profesională:…………………Alergic la:……………………………Grup de risc –
hemodializă, transplant, hemofilic, politransfuzat, retardat, instituţionalizat,
homosexual, handicapat, refugiat:…………………...Focar profesional: evoluţie clinică,
examen laborator, măsuri, cazuri noi, data închiderii focarului……………………………
Loc izbucnire………………………….Efectiv total………, Nr. Cazuri……, Nr. Decese….,
Investigaţii………………………
 Ancheta epidemiologică
• Data îmbolnăvirii - debut:…..………………Data descoperirii:………..………Data
şi locul de izolare:……………..Cazuri de aceeaşi boală în familie sau colectivitate:
………………………………………….Tratamente parentale – unde, când?……
Transfuzie………...Gamma globuline………………....…………Droguri
iv………….Contact sexual……………………………………………………...………
• Accidente profesionale – înţepări ace…………Control stomatologic………,
ginecologic…..,Injecţii im…………..Tatuaje…………………….Piercing……….
• Vaccinări……………………………………….……………………..
• Seroprofilaxie:……………Imunizare anti – HVB: Doza I…….Doza II……...Doza
III……..R1………R2………R3…………………………………………….…..
• Număr contacţi în familie…, colectiv…, din care copii:……………………
• Contacţi ( data naşterii, CNP, nume, iniţială, prenume, domiciliul):……...……
• 1………………………………………………………………………………………
• 2……………………………………………………………………………………..……
 Ancheta epidemiologică
• Profilaxie contacţi:……………………………………………………………….……
• Măsuri luate:….……..Dezinfecţii:…………Deratizări:………….………...Asanare, drenaj,
acidifiere sol contaminat……………………Clorinare ape
poluate………………….,ştrand…,baltă…, fântână……, interzicerea deversării în bazine
naturale………………., alimente păstrate în condiţii igienice…………………..…...,
altele…………………………………………………
• Sursa infecţiei: contact prin profesie cu porci…, oi…, cai…, câini…, vite cornute mari…,
vulpi…, rozătoare…, locul contactului…………mlaştină…, apă
stagnantă………………………………………………………………………..………,
• carne în abator…, carcase…, cadre animale…, fabrică mezeluri…, vânătoare…, pescuit…,
apariţia unor îmbolnăviri cu aspect pseudogripal…, tifoidic…, meningitic… în rural…,
aşezări situate pe malul râurilor…, sezon călduros…, după inundaţii…, relaţii cu factorul
hidric………., posibilitatea contaminării prin apă….., la scăldat……, tăiatul papurei.
………., umblat desculţ……………, fără încălţăminte…………….., căderi accidentale în
apă……………….……..…., fântână………………………………….., altele:
……………………………….………...
• Proceduri generatoare de aerosoli:……………………………………………………
 Ancheta epidemiologică
• Instalaţii pulverizare:…………………Sistem condiţionare aer:…………Apă
aerosolizată – turn răcire, evaporatoare, condensatoare:…………………………….
• Mediu acvatic:……………Consum peşti…, fructe mare…………………Orez
decorticat:……………Animale de companie……………………………………….
• Muşcătură animal:………………………………………………………………….
• Seroprofilaxie………………..Vaccinare antirabică…………………………
• ATPA:…………….Antibiotic:……………………….Supraveghere animal:……….
• Contact cu pământ:……………Grădinărit:………….………………………….
• Cazuri în unitatea de învăţământ:…………………………………………………….
• Informaţii de la medicul de familie:………………………………………………..
• Călătorii în străinătate:………………………………………………………………..
• Unde, când, cât timp?, contact………………………………………………………...
• Eveniment:…………………………Hotel:…………………………………………..
• Perioada:…………………….Ruta de navigaţie:………………………………
 Ancheta epidemiologică
• Carnet vaccinări – marinar…………………………………………………
• Paşaport……………………..Profilaxie (malarie) – iniţiere, dozaj, medicament…
• Nava:………………………………Compania shipping:……………Tel:…....………..
• Cazuri în echipaj:…………………………Izolare:………………………Spitalizări –
ţara, perioada, diagnostic, raport medical, tratament.…………………………...
• ……………………………………………………………………………………………
• Calea de transmitere: contact cu apa posibil contaminată…, prin dejecte
rozătoare…., animale…, deversări ape uzate de la crescătorii animale…, orezării…,
zone mlăştinoase…, ape stagnante…, irigaţii…, consum alimente poluate cu
dejecte…, lapte nefiert de la animale bolnave…, contact dejecte…, grajduri…, cu
piei provenite de la animale bolnave, în primele 10 zile de la jupuire…, captură
rozătoare…, îngrijire animale bolnave…, îmbăiere în lacuri…, bălţi…, canale
scurgere…, sol umed terenuri inundate………………………….., mine……..,
contact direct cu un bolnav – unde, când?………...……………………...
 Ancheta epidemiologică
• Efort fizic:…………………..intelectual:…………………………Altele:………
• Contact cu ţânţari:………………………………………………………………...
• Creştere păsări curte:………………………………………………………….
• Site la ferestre:…uşi:…………..Robinet…………..……Fântână…………………...
• Ce a mâncat?……………………….……………În urmă cu câte ore?…………...
• Magazinul de unde a cumpărat alimentul:……………………………………
• Receptivitate: nivel igienic scăzut………, educaţie sanitară……………, măsuri
protecţia muncii la locul de muncă……………….., maladii
gastrice…………….hipoclorhidrie………,leziuni cutanate…………….., altele…….
• Motivele internării:…………………………………………………………………….
• ……………………………………………………………………………………………..
• Istoricul bolii:………………………………………………………………………..
• ……………………………………………………………………………………..
 Ancheta epidemiologică
• APP:……………………………………………………………………………….
• AHC:…………………………………………………………………………………
• Scor CARMELI: …..( A. Contact cu sectorul sanitar: fără contact 1, contact fără
proceduri invazive 2, contacte repetate cu proceduri invazive 3, B.
Antibioticoterapie: absentă 1, prezentă 2, C. Caracteristici pacient: tânăr fără
comorbidităţi 1, vârstnic cu morbidităţi 2, imunodeprimat – SIDA, BPOC, neo,
BMT – 3.)
• Diagnostic…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..……………..
• Medic boli infecţioase………………………………………………………………….
• Medic epidemiolog: ………………………………………………………………….
 Clasificarea studiilor, anchetelor
epidemiologice
• Dupa directia studiului
- anchete epidemiologice transversale
(anchete de prevalenta, studii descriptive)

- anchete epidemiologice longitudinale (de

cohorta, caz-control)
 Clasificarea studiilor, anchetelor
epidemiologice - obiectul investigatiei
• DESCRIPTIVE
- Individuale (raport de caz / caz clinic, serii de
cazuri, anchete de prevalenta)
- Populationale (corelationale / ecologice)

• ANALITICE
- Observationale (de cohorta; caz-control)
- De interventie (clinical trials)
 ANCHETELE DESCRIPTIVE
• Descriu caracteristicile unei populaţii ţintă:
• 1. Caracteristici personale ale membrilor
colectivităţii (vârstă, sex, categorie socială,TA,
colesterolemie etc.)
• 2. Caracteristici temporale: distribuţia
temporală a bolilor şi factorilor de risc
• 3. Caracteristici spaţiale: distribuţia spaţială a
bolilor şi a factorilor de risc.
 ANCHETELE DESCRIPTIVE
• simpla descriere
• se pot finaliza cu formularea unor ipoteze
epidemiologice
• nu pot sa evalueze asociaţii epidemiologice şi nu
permit inferente de tip cauzal.
 ANCHETE ANALITICE
• investigheaza relatiile dintre EXP -
ecpunere /REZ - rezultat (FR/boală)
• Evalueaza asociatia epidemiologica
• Permit inferente de tip cauzal
• tipuri:
1) de cohorta
2) caz-control
 ANCHETA DE COHORTĂ
• dovedesc existenţa sau inexistenţa unei asociaţii
epidemiologice
• duc la generalizări de tip cauzal
• verifică validitatea unei ipoteze epidemiologice
formulate în urma studiilor descriptive
alte denumiri: studii de urmărire (follow-up), de
incidenţă, etiologice, longitudinale, prospective
 ANCHETA DE COHORTĂ
• La începerea studiului, subiecţii NU
TREBUIE SĂ AIBĂ BOALA
• înaintea începerii studiului, trebuie excluşi
cei care NU POT FACE BOALA
- prin anamneză, ex.clinic, teste dg.
 Măsurarea expunerii
• Metode:
- chestionare
- teste de laborator
- măsurători fizice
- foi de observaţie şi registre medicale
 Măsurarea efectului (bolii)
• Se efectuează identic la expuşi ca şi la
neexpuşi (procedurile de identificare a bolii
trebuie să fie aceleaşi la expuşi şi neexpuşi)

• se definesc detaliat efectele de interes

(criteriile diagnostice)
 Măsurarea efectului (bolii)
• a = persoanele care fac boala din cei expuşi
• b = persoanele care nu fac boala din cei expuşi
• c = persoanele care fac boala din cei neexpuşi
• d = persoanele care nu fac boala din cei neexpuşi
• a+b = totalul expuşilor
• c+d = totalul neexpuşilor
• a+c = totalul bolnavilor
• b+d = totalul nonbolnavilor
Măsurarea efectului (bolii)

Factor Boala Total

de risc + -
+ a b a+b
- c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d
 Măsurarea efectului (bolii)
• riscul bolii
(decesului) la

a expuşi

R1 
ab
 Măsurarea efectului (bolii)
• riscul bolii
(decesului) la cei

c neexpuşi

R0 
cd
 Măsurarea efectului (bolii)
• riscul relativ care:

R1 arată de câte ori

RR  este mai mare riscul

bolii (decesului) la
R0 expuşi faţă de
neexpuşi;
 Impactul acţiunii factorului de risc în
populaţie
• Rp – incidenţa bolii
în populaţie (sau
Rp mortalitatea prin
R p  R0 boala respectivă în
RAP  populaţie)
Rp
 Interpretarea riscului relativ
• RR: arată de câte ori este mai mare riscul bolii
(decesului) la expuşi faţă de neexpuşi

EXEMPLU - Riscul relativ = 1,36

Riscul de a face boală coronariană este de 1,36 ori mai

mare la fumători faţă de nefumători

Riscul de a face boală coronariană este cu 36% mai

mare la fumători faţă de nefumători
(fracţiunea de risc atribuibilă fumatului = RR-1)
 Semnificaţia riscului
RR RA Concluzia

RR>1 RA>0 Factor de risc

RR=1 RA=0 Factor indiferent

RR<1 RA<0 Factor de protecţie

 Semnificaţia riscului
• Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre
factorul de risc şi boală să fie dovedită,
riscul relativ trebuie să fie mai mare
decât 1 şi semnificativ statistic (se aplică
un test de semnificaţie statistică 2, sau
se determină intervalul de încredere al
riscului).
 ANCHETELE CAZ - CONTROL

• Anchete de tip analitic

• Anchete observaţionale
• unitatea de observaţie: individul (nu grupul,
populaţia)
• alte denumiri: studii caz-martor, retrospective,
anamnestice

• Retrospectiv = boala apare inainte de declansarea

studiului
 ANCHETELE CAZ - CONTROL

• Sunt cele mai frecvente studii

epidemiologice analitice
• sunt singura modalitate practică de a
identifica factorii de risc pentru bolile rare
• se potrivesc cel mai bine bolilor care
necesită îngrijiri medicale (ex. cancer,
fractură de şold etc.)
 ANCHETA CAZ - CONTROL
• Avantaje:
– durata mică a studiului;
– număr mic de subiecţi necesari pentru studiu;
– cost scăzut;
– aplicabile la boli rare;
– facilitatea efectuării studiului;
– permit analiza concomitentă a mai multor factori sau a
mai multor nivele de expunere;
– permit repetarea studiului.
 PRELUCRARE
• Loturile cu care se pleacă sunt a+c şi b+d şi
se caută “a” şi “b”, respectiv frecvenţa
expunerii la bolnavi şi respectiv martori
Factori de Boala Total
risc
+ -
+ a b a+b
- c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d
 PRELUCRARE
• - frecvenţa
factorului de risc în

a lotul cazurilor

f1 
ac
 PRELUCRARE
• - frecvenţa
factorului de risc în

b lotul control

f0 
bd
 Pentru ce tip de ancheta optam într-o
situaţie concretă?

• În functie de frecvenţa bolii în populaţie:

– Boala cu frecventa mica --> ancheta caz
control
– Boala frecventa --> ancheta de cohorta