CONSILIERE ȘI

DEZVOLTARE
PERSONALĂ
* Portretul elevului de clasa a V a

• Rolul profeosrului diriginte la clasa a V a

De ce este utilă/necesară ora
de Consiliere şi dezvoltare
personală?
 INTRODUCERE
• Consilierea și dezvoltarea personală se pliază pe principiile învățării
experiențiale, urmărind modificarea comportamentelor elevilor în
urma aplicării în practică a unor concluzii rezultate din analiza
experiențelor personale.
• Învățarea experiențială sau învățarea din practică se produce atunci
când elevii sunt implicați în activitate, analizează , determină ce este
important de reținut și aplică cele aflate în situații din viața lor.
• Procesul învățării experiențiale cuprinde patru etape – experiență,
analiză, conceptualizare și aplicare.
 INTRODUCERE
• Experiența - situația în care sunt implicați elevii la începutul orei, introdusă
de profesor, care o generează și asistă grupul de elevi în parcurgerea ei.
Este important ca experiența să faciliteze întâlnirea directă cu probleme
practice și personale
• Analiza - reflectarea asupra activității - ce s-a întâmplat, cum s-au simțit
elevii, modul în care au relaționat. Profesorul faciliteză discuțiile, prin
asigurarea unui mediu securizant și prin formularea de întrebări deschise,
menite să stimuleze comunicarea.
• Conceptualizarea- extragerea principiilor. Profesorul conduce discuțiile către
definirea conceptelor cheie, aplicabilitatea cunoștințelor în viața copiilor de
fiecare zi.
• Aplicarea – integrarea de către elevi a unor comportamente noi. Asumarea
deciziei pentru modificarea comportamentelor le revine în totalitate,
profesorul neavând control asupra modului în care aceștia vor aplica sau nu
cele învățate
 CONCLUZIE
Pentru a facilita învățarea în cadrul acestei
ore, este de dorit ca profesorul:
• să creeze un climat afectiv securizant
• să stabilească obiective clare
• să genereze experiențe de învățare
relevante pentru viața personală a elevilor
• să faciliteze autoevaluarea
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
La acest domeniu de conținut, programa școlară în vigoare prevede
formarea a două competențe specifice, și anume:
• identificarea resurselor personale şi a oportunităților de dezvoltare
specifice vârstei
(conținuturi informaționale - caracteristici și resurse personale: interese,
abilități, aptitudini, credințe, valori, caracteristici pozitive, preferințe; concept de
sine global. concept de sine școlar; schimbare și dezvoltare. caracteristicile
preadolescenței, modificări psihosomatice specifice vârstei )
• analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra sănătăţii
şi stării de bine
(conținuturi informaționale - sănătatea persoanei și a mediului: starea de
sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, surse de stres și strategii de prevenire,
igiena personală/igiena în colectivitate, alimentație sănătoasă, ritm biologic de
activitate și odihnă)
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
Cunoașterea de sine, proces individual prin excelență,
presupune să îți identifici:
• aptitudinile - înclinațiile naturale
• abilitățile- priceperile, capacitățile de a face anumite
lucruri
• calitățile – însușirile, mai mult sau puțin dezvoltate
• interesele – preferințele pentru anumite domenii sau
activități
• aspirațiile - dorințele, năzuințele de viitor
• valorile - lucrurile importante care îți ghidează
comportamentul
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
Cunoașterea de sine duce la formarea unei imagini de sine,
adică a felului în care ne reprezentăm în minte propria
persoană. Această imagine se referă la
• - sinele actual (Eul real)- imaginea despre cine ești la un
moment dat ( propriul corp, gânduri, emoții,
comportamente,valori)
• - sinele viitor (Eul viitor) – imaginea despre cum ai vrea
să fii în viitor
• - sinele ideal (Eul ideal) – imaginea despre cum ți-ai dori
să fii
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
Strâns legată de această imagine, se află stima de sine,
care se referă la modul în care te evaluezi, cât de valoros
te consideri, prin comparație cu alții sau cu ceea ce ți-ai
dori tu să fii.
O imagine pozitivă de sine se va asocia cu o stimă de sine
înaltă, una negativă, cu o stimă scăzută.
În educație se vorbește despre sinele școlar sau sinele
academic. Capacitatea școlară este o componentă
importantă a sinelui la această vârstă.
Elevii cu stimă de sine pozitivă

 -își asumă responsabilități

 - se comportă independent
 - realizează fără probleme sarcini noi
 - sunt mândri de realizările lor
 - oferă ajutor celorlalți colegi
Elevii cu stimă de sine scăzută

 - sunt nemulțumiți de felul lor de a fi

 - evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi
 - îi blamează pe alții pentru nerealizările lor
 - pretind că sunt indiferenți emoțional
 - nu pot tolera un nivel mediu de frustrare
 Aplicație TRENULEȚUL
• Materiale necesare – coli de flipchart, markere
• Desfășurare
• Profesorul desenează pe tablă un trenuleț cu trei vagoane și cere elevilor să își
imagineze că in primul vagon stă un copil de 3 ani, in al doilea, unul de 6 ani, iar in al
treilea, un copil de 10-11 ani. Sarcina elevilor ( împărțiți în grupe de câte 4-5) este să
descrie cum arată fiecare dintre aceștia, ce știe să facă la această vârstă, ce jocuri îi
plac, ce emoții are, ce prieteni. Dacă la trenuleț s-ar mai atașa un vagon, ce vârstă ar
avea cel care s-ar așeza în el?
• După ce elevii au terminat, ei vor fi invitați să reflecteze asupra schimbărilor pe care
le sesizează la ei înșiși în această perioadă de vârstă.
• Este un exercițiu care poate fi organizat pe grupe de elevi, util în deschiderea temei
despre caracteristicile pubertății.
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
Orientarea activităților pe descoperirea resurselor interioare, a
calităților, a reușitelor poate contribui la îmbunătățirea imaginii de sine
a copiilor, mai cu seamă că ei se află într-o perioadă de vârstă
caracterizată de transformări pe toate planurile.
Preadolescența( pubertatea) aduce cu sine transformări în plan
• -fizic- creșterea este accentuată, atât în înălțime, cât și în greutate,
însă inegală, ceea ce face ca preadolescenții să fie foarte diferiți la
această vârstă. De obicei, dezvoltarea fetelor o precede pe cea a
băieților.
• - mental - gândirea și limbajul se dezvoltă, învățarea devine tot mai
complexă, apar preocupările legate de viitor.
 Autocunoaştere şi stil de
viaţă sănătos și echilibrat
• - emoțional- emoțiile și sentimentele se diversifică și se amplifică,
la fel și modurile de exprimare a lor. Preadolescenții pot trece cu
ușurință de la o stare de veselie la una de tristețe, de la vioiciune la
apatie.
• -social – cercul prietenilor se lărgește, influența acestora crescând
treptat, pe măsură ce a părinților scade. Preadolescenții au o mare
nevoie să facă parte dintr-un grup și să fie acceptați de ceilalți
membri ai grupului, de aceea este importantă alegerea acestuia
Comportamentele lor sunt influențate de toate schimbările prin care
trec, ei se pot simți uneori nesiguri și neînțeleși, alteori tensionați și
agitați. Pot simți nevoia de independență, de intimitate, de revoltă.
Sunt stări normale ale acestei perioade care marchează sfârșitul
copilăriei.
 Aplicație COMOARA MEA
• Fiecare elev va primi câte un galben (post-it), pe care va scrie un interes/ o
aptitudine / o abilitate proprie. Pe fiecare galben va fi scris numele elevului.
• Galbenii vor fi introdusi in comoara. Se vor extrage galbeni din comoara, iar
elevul identificat trebuie sa numeasca o activitate in care valorifica interesul,
preferinta sau abilitatea de pe galben.
• Acest joc poate fi realizat in cadrul temei ce vizeaza caracteristici și resurse
personale: interese, abilități, aptitudini, credințe, valori, caracteristici
pozitive.
 Autocunoaştere şi stil de viaţă
sănătos și echilibrat – sesiunea II
Pubertatea este, totodată, o perioadă de vârstă la care
încep să se formeze obiceiuri mai mult sau mai puțin
benefice legate de sănătate.
Sănătatea - starea de bunăstare fizică, mentală și socială,
în care toate dimensiunile vieții unei persoane se împletesc
armonios.
• Sănătatea fizică – alimentație, igienă, exerciții fizice,
mediu curat
• Sănătatea socială – calitatea relațiilor interpersonale,
persoane de suport, familie
• Sănătatea mentală – gestionarea emoțiilor și a stresului
 Autocunoaştere şi stil de viaţă
sănătos și echilibrat – sesiunea II
Starea de disconfort resimțită în fața unor sarcini
dificile, pentru care pare că nu avem soluții poartă numele
de stres, și constituie răspunsul particular al organismului
nostru sub acțiunea prelungită a unor factori.

Trecerea în ciclul gimnazial, dificultățile școlare,

schimbarea școlii sau a locuinței, relațiile conflictuale cu
colegii, profesorii sau cu membrii familiei, programul
supraîncărcat constituie exemple de astfel de factori de
stres.
 Autocunoaştere şi stil de viaţă
sănătos și echilibrat – sesiunea II
Stresul se manifestă la nivel
• fizic – prin transpirații, palpitații, dureri,
oboseală exagerată, insomnie
• emoțional – prin stări de tristețe, furie,
iritabilitate, îngrijorare excesivă
• comportamental – prin izolare de persoanele
apropiate, dificultăți în vorbire, comportamente
violente, scăderea performanțelor școlare
 Autocunoaştere şi stil de viaţă
sănătos și echilibrat – sesiunea II
Stresul nu poate fi eliminat din viața noastră, însă
există diverse moduri prin care putem preveni acumularea
lui, cum ar fi:
• respectarea unui program zilnic,
• asigurarea unui echilibru între activitățile școlare și cele
extrașcolare
• practicarea cu regularitate a exercițiilor fizice
• odihna, plimbările, dansul
• cultivarea unor relații sănătoase
 Aplicație SĂNĂTATEA
• Materiale necesare – coli de flipchart, markere
• Desfășurare
• Elevii sunt împărțiți pe grupe astfel încât toată clasa să fie împărțită în 6 echipe.
Fiecare echipă va alege un număr de la 1 la 6, fără ca acestea să se repete. Sarcina
fiecărei echipe este următoarea
• Echipa 1 Descrie noţiunea de “sănătate”
• Echipa 2 Compară un mediu sănătos cu unul nesănătos
• Echipa 3 Asociază problemele de sănătate cu modalităţi de prevenire a lor
• Echipa 4 Analizează consecinţele traiului într-un mediu nesănătos
• Echipa 5 Aplică un set de recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor
• Echipa 6 Argumentează importanţa prevenirii îmbolnăvirilor
• La final, câte un coleg din fiecare echipă va susţine în faţa clasei lucrarea de grup.
Profesorul va sintetiza informațiile elevilor. Elevilor li se va facilita un moment de
reflecție prin adresarea de întrebări În ce măsură ești preocupat/ă de sănătatea ta?
Ce comportamente ar mai fi necesar să adopți pentru a preveni îmbolnăvirile? Ce poți
face pentru a contribui la sănătatea mediului în care trăiești?
• Exercițiul poate fi folosit în introducerea temei despre sănătatea persoanei și a
mediului.
•  
 Aplicație RESTAURANTUL
• Materiale necesare – coli A4, carioci, creioane colorate
• Desfășurare
• În echipă cu colegul de bancă, elevii , în calitate de patroni ai unui
restaurant care servește clienților săi numai mâncare sănătoasă, vor avea
de alcătuit un meniu al zilei, format din trei mese și două gustări, ocupându-
se totodată și de igiena personalului și a localului. Copiii vor da un nume
restaurantului lor, vor crea o reclamă pentru mâncarea servită și un mesaj
care să convingă clienții de curățenia localului.
• Lucrările copiilor vor fi afișate la loc vizibil și se discuta despre principiile
alimentației sănătoase și despre regulile de igienă personală și colectivă.
Exercițiul este util în deschiderea temei despre alimentație și igienă.
 Aplicație NE SERVIM CU
RELAXARE
• Dintr-o coala de hartie indoaie o solnita.
• Scrie pe fiecare triunghi o modalitate proprie de
relaxare. Joaca-te impreuna cu alti colegi,
punandu-i sa isi aleaga o culoare care le va
indica o modalitate de relaxare. Puteti afla daca
modalitatea de relaxare va este comuna sau nu.
• Exercitiul poate fi realizat in cadrul temei despre
strategii de prevenire a stresului.