RULĂRILE

 Acţiuni specifice cu cercul în mâna

cercului şi mingii,
rulările reprezintă
deplasarea obiectului
pe sol sau pe corp,
printr-o învârtire în
jurul circumferinţei
proprii, în timpul
căreia toate punctele
acesteia vin succesiv
în contact cu suprafaţa
de sprijin.
Exemplu de legare –
varianta cu cercul
Poziţia iniţială: stând
dreaptă, lateral.
Măsura muzicală: 3/4.
MI T1-3 – fandare
lateral dreapta,
sprijinirea cercului în
plan frontal;
MII T1-3 – rulare în
plan frontal pe sol cu
trecere în fandare pe
piciorul stâng;
MIII T1-3 – preluarea
cercului;
MIV T1-3 – rulare în
plan frontal pe sol
spre dreapta.
 RULĂRILE
La minge rulările pot fi: de contact.
 libere: atunci când  Rulările directe cu
mingea rulează cercul se pot realiza
liberă pe suprafaţa pe sol sau pe
de contact. diferite segmente
 conduse: atunci corporale.
când mingea este  cu efect retro
ajutată în rulare, (retrorularea):
printr-o atingere cercul este aruncat
uşoară de către la distanţa dorită,
mână sau altă parte printr-o mişcare
corporală. energică a braţului
La cerc rularea poate dinainte – înapoi
fi: însoţită de un
 directă:
impuls specific la
cercul se nivelul articulaţiei
deplasează spre pumnului, care
direcţia dorită, cu imprimă obiectului o
diametrul orientat rotare în sensul
perpendicular sau invers deplasării.
oblic pe suprafaţa
 Aceasta determină
rularea cercului
înapoi spre poziţia de
 Rulări pe corp:
impuls. Şi în acest – scurte (se
caz, cercul poate fi efectuează pe un
orientat în plan singur segment);
vertical sau oblic – lungi (se
(traiectoria va fi în arc efectuează de-a
sau cerc). lungul a două
 Rulările se pot segmente,
executa şi cu traversând mai
măciucile. multe articulaţii).
 Rulările se Greşeli frecvente:
sistematizează în  vibraţii sau săltări
funcţie de suprafaţa
de contact şi de ale obiectului pe
lungimea lor: traiectoria de
 Rulări pe sol: distanţa deplasare;
acestora depinde de  desprinderea
intensitatea incorectă a
impulsului. obiectului din
priză.
 RICOŞĂRILE

Ricoşările sunt loviri Greşeli fecvente:

ale obiectului pe  lovirea mingii, se
sol sau pe diferite remarcă mai ales
segmente, urmate la începătoare sau
de revenirea lui la cele cu o
într-o anumită tehnică incorect
priză. Se pot fixată;
executa cu coarda,
 braţul nu
cercul, măciucile,
dar sunt specifice acţionează ca un
pentru minge. Ele piston, iar mâna nu
pot fi pasive sau controlează
active. suprafaţa mingii.
 RICOŞĂRILE
Exemplu de legare –
varianta cu mingea
Poziţia iniţială: pe  MIII T1-3 – trei
genunchi, braţul ricoşări mici ale
drept înainte, mingii cu mâna
mingea pe palmă. stângă;
Măsura muzicală:  MIV T1 – ricoşare
3/4. cu ambele mâini;
 MI T1-3 – trei T2,3 – prinderea
ricoşări mici ale mingii în mâna
mingii cu mâna dreaptă;
dreaptă;  MV T1-3 – ricoşarea
 MII T1 – ricoşare mingii din dreapta
cu ambele mâini; în stânga, cu
 T2,3 – ridicare în trecerea piciorului
stând, cu prinderea drept deasupra;
mingii în mâna
stângă;
 DESENE ALE
OBIECTULUI IN
 MVI T1-3 – SPAŢIU
ricoşarea mingii
din stânga în Acestea se referă, în
dreapta, cu principal, la
trecerea piciorului panglică, a cărei
stâng deasupra; construcţie oferă
posibilitatea
 MVII T1-3 – efectuării unor
ricoşarea mingii desene. Specifice
din dreapta în sunt spiralele şi
stânga, cu şerpuirile.
trecerea piciorului Spiralele – reprezintă
drept deasupra; mişcări circulare
 MVIII T1-3 – executate din
ricoşarea mingii articulaţia
din stânga în pumnului, care
dreapta, cu imprimă prin
trecerea piciorului intermediul
stâng deasupra. baghetei învârtirea
panglicii pe o
formă tubulară.
 DESENE ALE OBIECTULUI IN SPAŢIU
 Aceste mişcări  Acestea, tot prin
circulare pot fi intermediul
executate în ax baghetei, imprimă
vertical sau panglicii o mişcare
orizontal, pe sol ondulatorie, care
sau în aer, la poate fi realizată în
diferite niveluri. plan vertical sau
 Şerpuirile – sunt orizontal, la diferite
tot mişcări niveluri, pe sol sau
executate din în aer.
articulaţia  Şerpuirile pot fi
pumnului, care mici, mijlocii şi
execută succesiv mari, dar indiferent
abducţie – de înălţime,
adducţie. desenul trebuie să
fie egal (bucle
egale).
 DESENE ALE OBIECTULUI IN SPAŢIU
Indicaţii metodice:  Întotdeauna
 În învăţare, se repetarea se
recomandă următoarea face în condiţii
succesiune de abordare de ambidextrie,
a acţiunilor: lucrându-se
 Şerpuire orizontală de alternativ spre
pe loc: * înainte; dreapta şi spre
* lateral; stânga.
* înapoi. Greşeli
frecvente:
 Serpuire verticală pe sol
 desenul nu este
în toate planurile. clar, panglica nu
 Şerpuiri orizontale şi participă în
verticale din deplasare. totalitate la
 Aceleaşi din întoarcere realizarea
pe loc. spiralei sau
 Pentru spirale, se şerpuirii;
păstrează aceeaşi
succesiune.
 DESENE ALE OBIECTULUI IN SPAŢIU
 braţul este prea rigid
Măsura muzicală:
sau prea relaxat; 3/4.
 pumnul nu realizează  MI T1-3 – trei paşi
acţiunile în succesiune înainte cu
şi continuitate, şerpuirea panglicii
păstrând viteza şi de sus în jos în
amplitudinea impusă plan vertical;
de necesităţile 
execuţiei corecte; MII T1-3 – trei paşi
 vârful baghetei intră în
ascuţiţi cu piciorul
îndoit cu şerpuirea
desenul panglicii şi panglicii de jos în
acesta nu mai are sus în plan
orientarea iniţială. vertical, pe T3
Exemplu de legare: panglica este
Poziţia iniţială: stând cu trecută în mâna
braţul drept sus, stângă;
panglica în mâna
dreaptă.
 MIII T1-3 – trei paşi  MVI T1-3 –
ascuţiţi cu piciorul întoarcere la
întins cu şerpuirea stânga cu doi paşi
panglicii de sus în şi spirală în plan
jos în plan vertical; orizontal, panglica
 MIV T1-3 – trei paşi în partea stângă,
înainte cu pe T3 panglica este
şerpuirea panglicii trecută în mâna
de jos în sus în stângă;
plan vertical, pe T3  MVII T1-3 –
panglica este întoarcere la
trecută în mâna dreapta cu trei paşi
dreaptă; şi spirală în plan
 MV T1-3– orizontal, panglica
întoarcere la în partea dreaptă;
stânga cu trei paşi  MVIII T1-3 –
şi spirală în plan întoarcere la
orizontal, panglica dreapta cu trei paşi
în partea stângă; şi spirală în plan
orizontal, panglica
în partea dreaptă.