Clasa a XI-a RE Ce reprezintă boala Addison Boala Addison este o afectiune care determina secretia insuficienta de hormoni la nivelul glandelor suprarenale, cunoscuta si sub numele de insuficiență corticosuprarenală CSR. Patologia poate clasificata in doua categorii distincte si anume: • Forma primara caracterizata de afectarea secretiei locale ale hormonilor glandulari; • Forma secundara in cadrul careia este prezenta afectarea indirecta a sintezei de hormoni corticosuprarenali prin modificari ale productiei ACTH ului de catre glanda hipofiză, compus cu rol de reglare a functiei glandei suprarenale. Care sunt cauzele bolii Addison? Insuficiență corticosuprarenala autoimună este o afecțiune rară, caracterizată de adrenalită (inflamație a glandelor suprarenale) urmată de distrucție glandulară datorată acțiunii anticorpilor specifici. Boala Addison autoimună prezintă în mod caracteristic glande renale atrofiate, cu infiltrate limfocitare abundente și medulosuprarenala îndemna. Administrarea corticoterapiei pentru perioade îndelungate de timp și întreruperea bruscă a acesteia poate favoriza apariția insuficineței CSR de cauza iatrogenă. Infecția TBC diseminată la nivelul glandelor suprarenale, metastazele glandelor CSR, hemoragiile locale în urma traumatismelor abdominale extinse, amiloidoza sau adrenoleucodistrofia reprezintă alte cauze care determina apariția bolii Addison. Simptomele bolii Addison Simptomele bolii Addison devin clinic manifeste la pierderea a cel puțin 90% din țesutul funcțional al CSR și sunt reprezentate de astenie, scăderea forței musculare datorate deficitului de cortizol, melanodermie (hiperpigmentare tegumentară la nivel axilar, palmar și al coatelor), hipotensiune arterială și manifestări digestive reprezentate de senzație de greață, vărsături, inapetență, pierderea greutății corporale, dureri abdominale, sindrom diareic acut. Diagnosticul afecțiunii Diagnosticul bolii Addison este stabilit pe baza informatiilor obtinute din anamneza si examenul clinic al pacientului dar si al celor furnizate de catre investigatiile de laborator pentru determinarea sodiului si potasiului seric, aldosteronului, ACTH ului (pentru diferentierea formei primare de cea secundara), glicemiei si titrului de anticorpi anti suprarenala circulanti. Confirmarea diagnosticului se face cu ajutorul testului de stimulare cu ACTH care presupune administrarea unei forme sintetice ale hormonului si monitorizarea raspunsului CSR la efectul de stimulare al tratamentului. Investigatiile imagistice reprezentate de computer tomografia abdominala au rolul de a evidentia eventuale anomalii ale glandelor suprarenale specifice bolii Addison. Complicații Principala complicație a bolii este reprezentată de criză Addisoniana manifestată prin asocierea dintre hipotensiune arterială, hipoglicemie și hiperpotasemie care determina apariția senzației de greață, vărsături, febra, șoc hipovolemic și cianoza periorala. Tratamentul în boală Addison Criza Addisoniana beneficiaza de tratament realizat prin administrare parenterala de corticoizi alaturi de solutii pentru reechilibrare hidro electrolitica si glucoza pentru corectarea hipoglicemiei. Tratamentul în boala Addison are ca scop substituirea deficitului hormonal de cortizol si aldosteron prin administrarea de corticoizi si mineralocorticoizi. Ajustarea dozelor se va face in conformitate cu necesitatile organismului si eventuale patologii asociate ale pacientului care necesita efectuarea diferitelor manevre diagnostice (endoscopii digestive) sau interventii chirurgicale. Webografie https://www.medicover.ro/despre-sanatate/boala-addison-simptomatologie-investigatii-si-tratam ent,709,n,295 https://www.wikipedia.org/