RĂZBOIUL

SUBMARIN
GERMAN
“ HAITELE DE LUPI” NAZISTE
O acerbă cursă a înarmărilor
navale a avut loc între Marea
Britanie și Germania în anii
premergători Primui Război
Mondial.

Nemții au construit o flotă de

submarine pe care le-au trimis în
Oceanul Atlantic pentru a ataca
și scufunda navele americane
care aduceau ajutoare in Europa.
Războiul submarin folosește submarine echipate cu torpile și
rachete, dar și echipamente pentru detecția altor submarine,
pentru detecția vaselor de suprafață sau ținte terestre.

Submarinele germane erau “spaima Atlanticului” în timpul celui

de Al Doilea Război Mondial. Ele au scufundat foarte multe nave
americane și engleze între anii 1939-1942.
Conceptul de haite de lupi aplicat în strategia de luptă a
submarinelor germane era unul simplu: gruparea mai multor
submarine în patrule care să identifice şi să atace convoaiele
comerciale.

Atunci când era detectat un convoi,de către un submarin, acesta

pleca în urmărirea ţintei, comunicând permanent direcţia şi viteza
acesteia către Departamentul Operaţional care având actualizate
poziţiile submarinelor din zonă, coordona operaţiunea împotriva
convoiului dând ordine submarinelor aflate în apropiere să
înconjoare ţinta şi să atace în aceiaşi noapte pentru a contracara
escorta convoiului.
Odata cu inventarea sonarului și determinării de la suprafață a poziției
dotarea navelor militare cu aceste submarinelor, funcționarea sa fiind bazată pe
fenomenul de reflexie a undelor ultrascurte.
aparate, submarinele germane au
început să fie detectate și distruse, iar
nemții au început să piardă luptele din
Atlantic, începând cu anul 1942.

Germanii au pierdut numeroase

submarine, dar și comandanți și
marinari experimentați odată cu ele.

Sonarul este un aparat destinat descoperirii și