REBUST

1 R a d P E R A T U R A
2 L E- M N O A S E
3 C R E S T E R E
4 S U S T I N E R E
5 B R U T A
6 F U N D A M E N T A L E
7 S E C R E T O A R E
8 L I B E R I E N E
1- Țesuturile de apărare protejează planta de schimbările bruște de ….,
2 – vasele care conduc apa cu sărurile minerale de la rădăcină la frunze;
3 - Țesuturi din care iau naștere toate celelalte tipuri de țesuturi
vegetale; 4 - Țesuturi formate din celule cu pereți îngroșați; 5 – Circulă
prin vasele lemnoase (sevă….); 6 – Cele mai răspândite țesuturi din
corpul plantelor; 7 - Țesuturi care produc diverse tipuri de substanțe; 8
– vase prin care circulă seva elaborată.
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE RĂDĂCINA?

TIPURI DE RĂDĂCINI

ALCĂTUIREA EXTERNĂ
A RĂDĂCINII

ALCĂTUIREA INTERNĂ
A RĂDĂCINII

FUNCȚIILE RĂDĂCINII

INFLUENȚA TEMPERATURII
ASUPRA RĂDĂCINII

INFLUENȚA OXIGENULUI
ASUPRA RĂDĂCINII
ORGANE VEGETATIVE ALE UNEI PLANTE CU FLORI
REBUS

RĂDĂCINA BAK
CE ESTE RĂDĂCINA?

Rădăcina este organul

vegetativ care, la
majoritatea plantelor,
se află în pământ.
Rădăcina se ramifică
în sol.
TIPURI DE RĂDĂCINI
FOWARD FOWARD

Rădăcina
pivotantă
Rădăcina firoasă
FOWARD FOWARD

Rădăcina
rămuroasă
Rădăcini adventive
BACK
RĂDĂCINA PIVOTANTĂ
Prezintă o rădăcină
principală care are forma
unui țăruș sau pivot iar
rădăcinile secundare sunt
mici.

Poate pătrunde adânc

în pământ.
Exemple: morcovul,
fasolea, păpădia,
trifoiul.

BACK
RĂDĂCINA FIROASĂ
Rădăcina principală moare
de timpuriu iar rădăcinile
secundare pornesc de la
baza tulpinii, formând un
mănunchi de fire.

Se ramifică mai mult la

suprafața solului
Exemple: grâul, secara,
porumbul, laleaua,
ceapa, ghiocelul.
BACK
RĂDĂCINA RĂMUROASĂ
Ramificațiile
secundare întrec în
lungime și chiar în
grosime, rădăcina
principală.

Pătrund adânc în pământ și se

ramifică pe o suprafață foarte
mare
Exemple:stejarul, bradul, fagul,
mărul, vișinul.
BACK
RĂDĂCINI ADVENTIVE
La unele plante,
rădăcinile iau
naștere pe tulpini
sau frunze.

Acestea se numesc rădăcini

adventive.
Exemplu: iedera.

BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A RĂDĂCINII

ZONA ASPRĂ
Prezintă urme ale perilor sugători
4 îmbătrâniți, care au căzut

ZONA PERILOR SUGĂTORI

3 Asigură absorbția apei cu sărurile minerale

ZONA NETEDĂ (ZONA DE CREȘTERE)

2 Celulele ei se divid asigurând creșterea în
lungime a rădăcinii

SCUFIA – acoperă și protejează vârful

1 fraged al rădăcinii

BACK
 ALCĂTUIREA INTERNĂ A RĂDĂCINII
EPIDERMA – prezintă peri sugători

SCOARȚA – are mai multe straturi de celule

1 cu spații între ele

2 CILINDRUL CENTRAL – reprezintă zona

4 3 centrală a rădăcinii, în care se găsesc
6 5 fascicule de vase lemnoase și liberiene
FASCICULE LEMNOASE – alcătuite din vase
lemnoase, prin care circulă apa cu sărurile
minerale (sevă brută)
FASCICULE LIBERIENE – alcătuite din vase
liberiene, prin care circulă seva preparată
(sevă elaborată)
MĂDUVA – se află în centru și printre
vasele conducătoare
BACK
 FUNCȚIILE RĂDĂCINII
1.Fixează planta în sol și îi dă stabilitate.

2.Absoarbe apa cu sărurile minerale prin perii

sugători.

3. Conduce seva brută prin vasele lemnoase spre

tulpină și seva elaborată prin vasele liberiene.

4.Unele rădăcini (sfeclă de

zahăr) depozitează substanțe
de rezervă.

5.La unele plante, rădăcinile

pot servi ca organ de
înmulțire vegetativă.
BACK
 REBUS
1 R A M U R O A S A
1 – Tip de rădăcină întâlnită la
arbori și arbuști
2 A S P R A 2 – Zonă a rădăcinii ce prezintă
3 E P I D E R M A urmele perilor sugători îmbătrâniți
4 F A S C I C U L E 3 – acoperă la exterior rădăcina
4 – Vasele lemnoase și liberiene
5 S C U F I A
formează …….
6 P I V O T A N T A 5 – protejează vârful fraged al
7 N E T E D A rădăcinii
8 M A D U V A 6 – tip de rădăcină sub formă de
țăruș

7 – zona de creștere a rădăcinii

8 – se ală în centrul și printre vasele
conducătoare

BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE TULPINA?

TULPINI AERIENE

TULPINI SUBTERANE

ALCĂTUIREA EXTERNĂ A
TULPINII

ALCĂTUIREA INTERNĂ A
TULPINII

FUNCȚIILE TULPINII

INFLUENȚA TEMPERATURII
ASUPRA CREȘTERII TULPINII

ORGANE VEGETATIVE ALE UNEI PLANTE CU FLORI APLICAȚII

TULPINA
Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.moldovenii.md, www.mamanatura.ro,
planningitall.com, eliyahfeldman.wordpress.com, www.supermamici.ro, www.wikipedia.org, www.larousse.fr,
forums.france2.fr, www.clipsahoy.com, www.tablouridecorative.ro, www.angelfire.com, www.vectorstock.com

BACK
CE ESTE TULPINA?
Tulpina este organul
vegetativ care susține
ramurile, frunzele,
florile și fructele.

Ea participă la
realizarea funcției de
nutriție
BACK
 TULPINI AERIENE IERBOASE
Tulpini
drepte
datorită țesuturilor lor de
susținere și a substanțelor pe
care le conțin stau drept
(floarea soarelui, mușețelul,
grâul)
Tulpini
volubile
Nu pot sta vertical și se
răsucesc pe suport
(fasole, volbură, zorele)

Tulpini Tulpini
agățătoare târâtoare
Își formează cârcei cu care se
agață de un suport pentru a Nu pot sta drept și se târăsc pe
sta drepte sol
(vița de vie, mazăre) (căpșuni, mure, castravete
dovleac)

FOWARD
 TULPINI AERIENE LEMNOASE
Prezintă fie un trunchi gros cu
ramuri bine dezvoltate (arbori),
Arbori
fie numai ramuri mai groase Trunchiul pornește de la
suprafața solului, apoi se
(arbuști). ramifică formând
coroana
(stejar, fag, măr)
2
Ele sunt acoperite cu o coajă,
de obicei maronie.

Arbuști COROANĂ

TRUNCHI
Ramurile pornesc de la
suprafața solului 1
(măceș, trandafir)

BACK
 TULPINI SUBTERANE
Tubercul Bulb (ceapa, crinul, ghiocelul,
gladiola, zambila, laleaua)
(cartoful)

Rizom
(stânjenelul, lăcrămioara,
ciuboțica cucului)

BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A TULPINII
MUGURE TERMINAL
5 Așezat în vârful tulpinii, asigură creșterea
acesteia

TULPINĂ LATERALĂ (RAMURĂ)

ÎNTRENOD – distanța dintre noduri. Are

4 lungimi diferite pe tulpină, micșorându-se
de la bază la vârf.

MUGURI LATERALI (AXILARI)

Se prind la subsuoara ramurilor sau
3 frunzelor. Din ei se dezvoltă frunzele și
florile

2 NODURI – porțiuni umflate care dau

rezistență tulpinii și constituie locul de
1 prindere al ramurilor sau frunzelor

BACK
ALCĂTUIREA INTERNĂ A TULPINII
MĂDUVA – se găsește în centrul cilindrului
5 central
4
FASCICULE LIBERO - LEMNOASE – alcătuite
din vase lemnoase, prin care circulă apa cu
3 sărurile minerale (sevă brută) și vase
liberiene prin care circulă seva elaborată

CILINDRUL CENTRAL – cuprinde fascicule

2 libero-lemnoase. Acestea au vasele
lemnoase așezate spre interior și vasele
liberiene spre exterior

1 SCOARȚA – are mai multe straturi de celule

EPIDERMA– Țesut de acoperire

BACK
 FUNCȚIILE TULPINII
1.Leagă toate organele plantei între ele

2.Susține ramurile, frunzele, florile, fructele.

3.Conduce seva brută de la rădăcină spre frunze prin

vasele lemnoase și seva elaborată în toate organele
plantei prin vase liberiene.

4. Depozitează substanțe de rezervă (tulpini

subterane)
5. Depozitează apa ca
adaptare la condițiile de
viață (cactuși).

6. La unele plante, tulpina

poate servi ca organ de
înmulțire vegetativă.
BACK
 INFLUENȚA TEMPERATURII ASUPRA
CREȘTERII TULPINII

Pentru a crește, plantele au nevoie

de o anumită temperatură.
De aceea, pe timpul iernii, când
5 9 13 17 21 25 29 33 oC temperaturile sunt scăzute,
Mărește temperatura spațiului ambiental în care acestea nu cresc
se află planta. Ce se întâmplă după un timp?

BACK
 DESCOPERĂ PLANTELE
Dă click pe butonul START, apoi pe
fiecare din butoanele cu numere. Când
ai ajuns la capăt, dă click pe fiecare
dintre tipurile de tulpini și găsește
TUBERCUL
2 BULB
3 RIZOM
4 plantele.

SUBTERANE
1 TIPURISTART
DE TULPINI

AERIENE
5
ARBUȘTI
7

IERBOASE
9 LEMNOASE
6

ARBORI
8
DREPTE
10 AGĂȚĂTOARE
11 VOLUBILE
12 TÂRÂTOARE
13

FOWARD
 REBUS
1 – Tulpină subterană întâlnită la cartof;
2 –Tulpină subterană la ghiocel, ceapă, lalea;
3 – Tulpini aeriene întâlnite la zorele;

1 T U B E R C U L
2 B U L B
3 V O L U B I L E
4 E P I D E R M A
5 R I Z O M
6 C O N D U C E R E
7 T A R A T O A R E
4 – Acoperă la exterior tulpina;
5 – Tulpină subpământeană la stânjenei;
6 – Funcție a tulpinii îndeplinită de fasciculele
libero-lemnoase;
7 – Tip de tulpină întâlnită la mure.
BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE ESTE FRUNZA?

TIPURI DE FRUNZE

ALCĂTUIREA EXTERNĂ
A FRUNZEI

ALCĂTUIREA INTERNĂ
A FRUNZEI

FOTOSINTEZA

RESPIRAȚIA

TRANSPIRAȚIA

ORGANE VEGETATIVE ALE UNEI PLANTE CU FLORI APLICAȚII

FRUNZA
Materialul folosește imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.2020site.org, tana.ucoz.ru, www.missouriplants.com,
www.canadiangardening.com, www.tree-key.org, www.discoverlife.org, www.arbolesyarbustos.com, ian.umces.edu,
www.freepik.com, ethicalstyle.com, www.bioterapi.ro, www.sanatatecuplante.ro, www.aliexpress.com, imgarcade.com,
www.sensorsmag.com, www.futura-sciences.com, www.revistapplafar.ro,

BACK
CE ESTE FRUNZA?
Frunza este
principalul organ
vegetativ al plantei
care ajută la nutriție.

Ea îndeplinește
această funcție
datorită structurii
sale.
BACK
 TIPURI DE FRUNZE
1.După forma limbului:

2 3
1
4

1. Rotundă
7 2. Ovală
6
3. Cordată
5 4. Lanceolată
5. Aciculată
6. Liniară
7. Sagitată

FOWARD
 TIPURI DE FRUNZE
2.După alcătuirea limbului:

2 3

1. Simple – Limbul format dintr-o singură parte
2. Palmat compuse – Limbul format din mai
multe părți, numite foliole ce pornesc din vârful
pețiolului
3. Penat compuse – foliolele sunt
așezate de o parte și de alta a
pețiolului. Pot fi paripenate (două
frunze în vârf)și imparipenate (o
frunză în vârf)

FOWARD
 TIPURI DE FRUNZE
3.După marginea limbului:
4

1. Întreagă
2
2. Zimțată
3. Lobată
4. Sinuată

FOWARD
 TIPURI DE FRUNZE
4.După dispoziția frunzelor pe tulpină:

1
4

1. Alterne
2. Opuse
3. În rozetă
2
4. Verticilate

BACK
ALCĂTUIREA EXTERNĂ A FRUNZEI
NERVURI SECUNDARE

NERVURĂ PRINCIPALĂ
5

2 4
1
3

LIMB – partea turtită și mult lățită a

PEȚIOL – codița frunzei. Susține
frunza și o orientează spre lumină
TEACA (Baza frunzei) – porțiunea cu
care frunza se prinde de tulpină la nod.
Ea este puțin mai lățită.
frunzei. Este traversat de nervuri.
Prezintă o față superioară lucioasă de
culoare verde închis și o față inferioară,
mai albicioasă, pe care nervurile sunt
mai proeminente

BACK
ALCĂTUIREA INTERNĂ A FRUNZEI
EPIDERMA SUPERIOARĂ – formată dintr-un strat
de celule ce corespunde feței inferioare a frunzei

1 ȚESUT ASIMILATOR, unde se desfășoară

6 principala funcție a frunzei, fotosinteza

MIEZUL FRUNZEI – ocupă spațiul dintre cele două

5
epiderme
4
NERVURĂ CU FASCICUL LIBERO-LEMNOS

STOMATE – formate din două celule în formă de

2 bob de fasole, așezate cu deschiderea față în față,
astfel încât formează o deschidere numită ostiolă
3
EPIDERMA INFERIOARĂ – formată dintr-un strat
de celule ce corespunde feței inferioare a frunzei

BACK
 FOTOSINTEZA
Lumină Principala funcție a frunzei este aceea de a
Oxigen
fabrica substanțe nutritive.

Procesul de formare a substanțelor organice

din substanțe minerale, în prezența luminii,
poartă numele de fotosinteză

Schema fotosintezei:
Lumină

+ +
Clorofilă Clorofilă

Dioxid de Sevă brută Sevă elaborată Oxigen

Dioxid de carbon (apă cu săruri minerale) (substanțe organice)
carbon

Fotosinteza este influențată de:

- apa cu sărurile minerale;
Apă cu - lumina;
săruri
minerale
- temperatura.
FOWARD
FORMAREA SUBSTANȚELOR NUTRITIVE PRIN
FOTOSINTEZĂ
MOD DE LUCRU:
K
1 – Acoperă o frunză cu bucata de
STANIOL staniol (click pe bucata de staniol);
2 – Expune planta un timp la lumină
(becul se aprinde și se stinge pe
întrerupătorul K);
3 – Îndepărtează bucata de staniol
(click pe bucata de staniol);
4 – Detașează frunza care a fost
acoperită și introdu-o în vasul cu
spirt (click pe frunză);
5 – Fierbe vasul cu spirt în care se
află frunza (sursa de foc se pornește
și se oprește dând click pe ea);
6 – Scoate frunza din amestec și las-
o să se răcească(click pe frunză);
7 – Tratează frunza cu iod (click pe
eticheta sticlei cu IOD).

Doar părțile expuse ale frunzei

s-au colorat în albastru. În
aceste locuri au fost sintetizate
substanțe nutritive (amidon)
prin fotosinteză.
SURSĂ IOD Iodul colorează amidonul în
DE FOC albastru

BACK
 RESPIRAȚIA
Oxigen
Respirația este procesul prin care planta ia din
aer oxigenul necesar arderilor din corp și
elimină dioxidul de carbon.
Oxigen
Schimbul de gaze are loc la nivelul
stomatelor, fiind implicate în acest proces
Dioxid de
toate organele plantei.
carbon Este procesul invers fotosintezei dar are loc
Oxigen atât la lumină cât și la întuneric.
Schema respirației:

Dioxid de
carbon
+ Energie
Dioxid de
+ Apă
Substanțe Oxigen
carbon
organice
Dioxid de
carbon Energia este necesară plantelor pentru
creștere, dezvoltare și mișcare.
FOWARD
DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGEN
ȘI ELIMINAREA DIOXIDULUI DE CARBON
MOD DE LUCRU:
K
1 – Pune semințele încolțite în vasul de
sticlă (click pe farfuria cu semințe);
2 – Pune capacul vasului (pentru
punerea și luarea capacului click pe
ovalul maro);
3 – Expune vasul la lumină (pentru
aprinderea și stingerea becului folosește
întrerupătorul K)
4 – Dă capacul vasului la o parte și
introdu lumânarea; Capacul se va pune
la loc automat.

CE OBSERVI?

Semințele încolțite au consumat

oxigenul din vas, eliberând
dioxid de carbon.
Lumânarea s-a stins, deoarece
dioxidul de carbon nu întreține
arderea.

BACK
 TRANSPIRAȚIA
K
Este procesul prin care frunza
elimină apă sub formă de vapori

Depinde de numărul stomatelor și

de gradul lor de deschidere
Este influențată de temperatură,
lumină, umezeală și vânt
MOD DE LUCRU:
1 – Așează bucata de staniol sub ghiveciul plantei (click
pe bucata de staniol);
2 – Introdu planta sub clopotul de sticlă (click pe
mânerul clopotului);
3- Expune planta la lumină (folosește întrerupătorul)

CE OBSERVI?

STANIOL
După un timp, pe pereții clopotului au
apărut picături de apă

BACK
 REBUS
1 –Cel mai important organ vegetativ al
plantelor;
2 –Tip de frunză la care limbul este compus
din mai multe foliole;
3 –Tip de frunze care alternează pe tulpină; 1 F R U N Z A
4 – Pigmentul din frunză care participă
la fotosinteză; 2 C O M P U S E
5 – Tip de frunze cu limbul dintr-o 3 A L T E R N E
singură foliolă; 4 C L O R O F I L A
6 – Partea lățită a frunzei;
7 – Funcție a frunzei caracterizată 5 S I M P L E
prin eliminarea vaporilor de apă; 6 L I M B
8 – Codița frunzei; 7 T R A N S P I R A T I E
9 – Funcția frunzei ce asigură oxigen
8 P E T I O L
plantei;
10 – Tip de frunze întâlnite la cireș, vișin, 9 R E S P I R A T I E
fag; 10 Z I M T A T E
11 – Formațiuni ale frunzei prin 11 S T O M A T E
care are loc respirația.
FOWARD
 DESCOPERĂ COPACII

Aciculate
2 Ovale
3 Lanceolate
4 Lobate
5 Zimțate
6

SIMPLE
1

FRUNZE
START Dă click pe butonul START,
apoi pe fiecare din butoanele
cu numere. Când ai ajuns la
COMPUSE
7 capăt, dă click pe fiecare
dintre tipurile de frunze și
Palmate
8 Penate
9
descoperă copacii.

BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI

CE SUNT FLORILE?

TIPURI DE FLORI

ALCĂTUIREA FLORII

POLENIZAREA

FECUNDAȚIA

APLICAȚII

ORGANE DE ÎNMULȚIRE ALE UNEI PLANTE CU FLORI

Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.webnel.com, purehdgallery.com,

FLOAREA
wikiepedia.wordpress.com, smen.ro, www.123flori.ro, www.flowermuse.com, fotofloral.blogspot.com ,
www.photo-dictionary.com, www.rgbstock.com, www.freeimages.com , education-portal.com,
www.dreamtico.com,, www.sherv.net,, quotes.lol-rofl.com , floraria-angela.blogspot.com

BACK
 CE SUNT FLORILE?
Florile sunt organe care asigură
înmulțirea sexuată a plantelor.

Ele iau naștere din mugurii florali.

Din flori se dezvoltă celelalte

organe de înmulțire, fructele și
semințele.

La marea majoritate a plantelor,

florile sunt foarte frumoase și de
diferite culori.

BACK
 TIPURI DE FLORI
Inflorescențe – plante cu
flori mici, grupate sub
diferite forme pe aceeași
1 codiță (zambilă, liliac,
salcâm)

Simple, așezate doar

în vârful tulpinii 3
(lalea, narcisă, ghiocel)
Simple, așezate atât în
vârful cât și în alte părți
ale tulpinii
(măceș, cireș, mac)

BACK
 ALCĂTUIREA FLORII
PETALE – au diferite
culori; totalitatea lor
PISTIL (GINECEU) formează corola ;
– partea împreună cu sepalele
femeiască a florii formează învelișul floral
6
4
SEPALE – frunzulițe verzi;
5 totalitatea lor formează
caliciul
STAMINE – partea 3
bărbătească a RECEPTACUL – locul pe
2 care sunt prinse piesele
florii; totalitatea
lor formează florale
androceul
1 PEDUNCUL - codița florii

FOWARD
 ANDROCEUL ȘI GINECEUL
1a ANDROCEUL – totalitatea staminelor
1b ANTERE – conțin grăuncioare de
polen, celula sexuală bărbătească
la plante

1 FILAMENT - codița staminei

2
GINECEUL / PISTILUL
2a
STIGMAT LIPICIOS 2b
2c
STIL 2d

OVARUL

OVUL – celula sexuală femeiască a

florii

BACK
 POLENIZAREA
Este fenomenul de transport al polenului de pe anterele staminei pe
stigmatul gineceului.

POLENIZARE DIRECTĂ POLENIZARE INDIRECTĂ

Polenul de pe stamine
Are loc atunci când polenul de pe anterele unei flori
ajunge pe stigmatul
trece pe stigmatul altei flori din aceeași specie.
aceleiași flori

FOWARD
 CINE POATE TRANSPORTA POLENUL?
Plantele cu flori frumoase și parfumate atrag păsările și
insectele.
Când pătrund în floare, granulele de polen se prind de
abdomenul și picioarele acestora.
Ele pot lăsa polenul pe stigmatul altor flori, realizându-
se astfel polenizarea.

Plantele polenizate prin vânt prezintă flori mici, puțin

colorate, la care petalele pot chiar lipsi.
La unele, staminele au filament lung și subțire de care
atârnă anterele care se leagănă sub acțiunea vântului,
făcându-le să lase ușor polenul (mâțișorii)

Polenizarea realizată de către om se numește

polenizare artificială.
Se realizează mai ales, la pomii fructiferi și la
plantele cultivate în sere.

BACK
 FECUNDAȚIA
1. Grăunciorul de polen ajunge pe
stigmatul pistilului

1 2. În ovar se formează ovulele

3. Formarea tubului polinic care

străbate stilul și ajunge la ovar

4. Celula sexuată bărbătească din

3 polen se unește celula sexuată
femeiască din ovul (are loc fecundația)

2 În urma fecundației elementele învelișului floral cad.

4 Staminele, stigmatul și stilul se usucă și ovarul de îngroașă,
devenind fruct.
Ovulele fecundate se transformă în semințe.

BACK
 AJUTĂ-L PE IEPURILĂ
Răspunde corect celor
cinci întrebări și ajută ÎNTREBAREA 5
1
2
3
4
iepurașul să ajungă la
câmpul cu flori! Polenizarea
Partea
Caliciul
bărbătească
Codița
este
Salcâmul
artificială
florii
format se
aare
florii
din
este
numește:
flori:
totalitatea:
realizată
se numește:
de:

Atenție! Dacă răspunzi

greșit, Iepurilă va fi AI
FELICITĂRI!!!
PIERDUT!!!
a)Simple în vârful
mâncat de un vultur! IEPURILĂ
a) omIEPURILĂ
a)gineceu
peduncul
petalelor
a) ASCĂPAT
A DEVENIT
DE
b)b)
b)b)VULTUR
b) peCINA
receptacul
sepalelor
insecte
Simplecorola ȘIVULTURULUI
tulpinăA AJUNS LA FLORI
c)c)staminelor
c)
androceu
Compuse
c)vânt
pețiol
tulpinii

FOWARD
 REBUS
1 R E C EP T A C U L 1- Partea îngroșată a florii, de care se
2 CO R O L A prind elementelor florale;
3 S E P AL E 2 – Formată de totalitatea petalelor;
4 G I NE C E U 3 – Elemente de înveliș floral de
5 F E C UN D A T I E culoare verde;
6 C A LI C I U 4 – Partea femeiască a florii;
7 Z A M B I L A 5 – Funcție a florii care constă în
8 S T A M I N E contopirea grăunciorului de polen cu
ovulul;
9 A N T E R A
6 – Format de totalitatea sepalelor;
10 P E T A L E
7 – Plantă cu flori de culoare albă,
roz sau albastre grupate în
inflorescențe;
8 – Elemente ale androceului;
9 - Conține grăuncioare de polen;
10 – Frumos colorate, fac parte din
învelișul floral.

BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CUM APAR FRUCTELE?

TIPURI DE FRUCTE

FUNCȚIILE FRUCTULUI

RĂSPÂNDIREA FRUCTELOR
ȘI SEMINȚELOR

IMPORTANȚA FRUCTELOR

BATERII DIN…LĂMÂI

APLICAȚII

Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.pictureswide.com. www.photographyheat.com,

ORGANE DE ÎMULȚIRE ALE UNEI PLANTE CU FLORI www.marcoser.ro, www.eveste.ro, myeducationofagardener.wordpress.com, vidasaludable.com, www.biocorner.ro,
www.tusdtiai.ro, www.dietaromedic.ro, www.bio4beauty.ro, www.sanatate.bzi.ro, www.bioterapi.ro, theseedsite.co.uk,
marcatalar.com, www.agro-business.ro, www.lizzieharper.co.uk, www.kidsfarmbook.com, www.fotkyfoto.ro,

FRUCTUL
www.portofruit.com, www.agroinfo.ro brandusa-ingeridemoni.blogspot.com,, www.yuksek.ro, www.gopixpic.com
www.beeracademy.ro, www.benefito.md, everydaylife.globalpost.com, www.tumblr.com, www.clever-storage.com,
www.prexico.ro, www.botanicinnovations.com, www.webfarm.ro, www.platform21.nl

BACK
 CUM APAR FRUCTELE?
Fructul ia naștere de obicei din ovarul florii.

Floarea trăiește un timp scurt. După fecundație, toate părțile acesteia suferă
numeroase transformări care au loc aproape în același timp.
▪ Elementele învelișului floral,
staminele, stigmatul și stilul se
veștejesc și cad sau se reduc;
▪ Ovarul își continuă viața,
transformându-se în fruct;
▪ Ovulele fecundate se transformă
în semințe;
La început, fructele sunt mici,
verzi și acre. Treptat, ele se
maturizează, luând forme,
mărimi și culori specifice fiecărei
specii.
BACK
 TIPURI DE FRUCTE
FRUCTE CĂRNOASE - sunt de obicei suculente, bogate în substanțe de rezervă
și viu colorate.

1 2

2a

2a. Bacă –Tomate, Afine, Struguri

1a
2b
1a. Bacă - Plesnitoare

1b. Drupă - Nuc

1b
2b. Drupă –Cireșe, Prune, Piersici
Fructe cărnoase care se Fructe cărnoase care nu se deschid
deschid
FOWARD
 TIPURI DE FRUCTE
FRUCTE USCATE – apar la speciile la care peretele ovarului devine tare.
2a 2b
1 2

1a 2a. Achenă: floarea

soarelui 2b. Alună: alun
1a. Capsulă: lalea, mac, bumbac 2c 2d

1b

1b. Păstaie: mazăre 2c. Cariopsă: grâu 2d. Jir: Fag

1c 2e

1c. Silicvă: rapița 2e. Ghindă: stejar

Fructe uscate care nu se
Fructe uscate care se deschid deschid FOWARD
 TIPURI DE FRUCTE
2 FRUCTE COMPUSE
2b
1 FRUCTE MULTIPLE 2a

1a

2a. Siconă: smochin 2b. Știulete: porumb

1a. Poliachenă: căpșun 3 FRUCTE FALSE

1b
3b

3a 3b. Melonidă: pepene

1b. Polidrupă: mur, zmeur 3a. Poamă: măr, păr, gutui 3c

3c. Hesperidă: portocal
BACK
 FUNCŢIILE FRUCTULUI
Protejează seminţele care
se dezvoltă în interiorul
lui;

Ajută la răspândirea
seminţelor de lângă
planta mamă;
BACK
RĂSPÂNDIREA FRUCTELOR ŞI SEMINŢELOR
3
1

Fructe care răspândesc semințele Fructe agăţătoare – se prind cu ţepii de

prin deschidere liberă blana animalelor sau hainele oamenilor
2
4

Fructe cu seminţe rezistente – consumate

de păsări sau animale; seminţele rezistă la
digestie şi sunt eliminate odată cu
excrementele
Fructe cu semințe care zboară
BACK
 IMPORTANȚA FRUCTELOR

Fructe proaspete Fructe conservate

Alimentația animalelor

Compoturi, dulcețuri, marmelade, gemuri

ALIMENTAȚIE
Sucuri
Băuturi răcoritoare
Băuturi alcoolice
Medicină Cosmetică

BACK
 BATERII DIN…LĂMÂI
Lumea a început să își îndrepte atenția
către sursele ecologice de energie. Vă
sunt binecunoscute energia căderii
apelor (hidroelectrică), energia Soarelui
(solară), energia vântului (eoliană).
Poate că și fructele își vor aduce
contribuția la protejarea mediului în
care trăim, iar un astfel de exemplu ar fi
lămâile, care conțin acid citric.

Realizează montajul din figură. Ai nevoie de 4

lămâi, plăcuțe de zinc (cele gri), plăcuțe de
cupru (cele roșcate), fire de legătură, un
0 1
întrerupător și un LED.
Ai grijă ca atunci când legi firele, plăcuțele de
zinc să alterneze cu cele de cupru. De
asemenea, borna minus a LED-ului, trebuie să
fie legată la o plăcuță de zinc.
BACK
 APLICAȚII
SICONĂ
20 ȘTIULETE
21 POLIACHENĂ
23 POLIDRUPĂ
24 POAMĂ
26 HESPERIDĂ
27 MELONIDĂ
28

MULTIPLE
19 COMPUSE
22 FALSE
25

BACĂ
3
CARE SE
2
DESCHID DRUPĂ
4
Descoperă CĂRNOASE
1 CARE NU SE
5 BACĂ
6
DESCHID
fructele DRUPĂ
7

USCATE
8
CARE SE CARE NU SE
9 13
DESCHID DESCHID

CAPSULĂ
10 PĂSTAIE
11 SILICVĂ
12 ACHENĂ
14 ALUNĂ
15 CARIOPSĂ
16 GHINDĂ
17 JIR
18

FOWARD
 REBUS
1 F A L S E
1 – Tip de fructe din care fac parte
zmeura, murele, căpșunile; 2 P R O A S P E T E
2 – Cel mai bun mod de a consuma 3 U S C A T E
fructele; 4 C A R I O P S A
3 – Cel mai răspândit tip de fructe;
5 A G A T A T O A R E
6 M A T U R A R E
7 C A P S U L A

4 – Tip de fruct uscat întâlnit la grâu, secară,

orz;
5 – Fructe care se prind de blana animalelor sau
hainele oamenilor;
6 – Proces prin care fructul ajunge la
maturitate;
7 – Tip de fruct întâlnit la mac, lalea, bumbac.

BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
CE SUNT SEMINȚELE?

TIPURI DE SEMINȚE

STRUCTURA SEMINȚEI DE
FASOLE

GERMINAȚIA

ETAPE ALE GERMINAȚIEI

CONDIȚII INTERNE ALE

GERMINAȚIEI

CONDIȚII EXTERNE ALE

GERMINAȚIEI

APLICAȚII
ORGANE DE ÎMULȚIRE ALE UNEI PLANTE CU FLORI
Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: www.blog.livingtowers.com, www.www.jic.ac.uk,

SĂMÂNȚA
www.123rf.com, www.greenbeandelivery.com, www.mindful.org , www.acupunctureforlife.co.uk, www.gageaionut.eu,
westendfood.coop, www.michiganbean.org , www.foodart.ro, www.mprunotto.com, www.teacher-resource.cwahi.net,
www.quia.com, www.learner.org, www.blackhillsgarden.com.

BACK
Semințele provin din ovulele fecundate.

Ele au forme, mărimi și culori diferite care reprezintă criterii de

recunoaștere a speciilor, alături de celelalte organe ale plantei

Sămânța este un veritabil organism viu, care va da naștere unei noi

plante.

BACK
 1 2

Seminţe sferice: mazăre Seminţe reniforme: fasole

4
3

Seminţe mari: castan, nuc Seminţe ovoide:

dovleac

7
6

5
Seminţe cu peri:
Seminţe cordate: Seminţe lenticulare: bumbacul
trifoi roşu linte
BACK
 EMBRIONUL – partea cea mai importantă a
seminței. Conține părțile ce vor da naștere
noii plante

a) RĂDĂCINIȚA – va deveni rădăcină

c b
b) TULPINIȚA – va deveni tulpină
4
c) MUGURAȘUL – va forma primele
a frunze

LOCUL UNDE SĂMÂNȚA S-A PRINS DE FRUCT

3 COTILEDOANELE – În număr de două,
conțin rezervele alimentare ale seminței.
Substanțele de rezervă sunt consumate în
2 timpul încolțirii, până planta își va forma
organele asimilatoare

TEGUMENTUL – înveliş impermeabil care

protejează sămânţa
1
BACK
Cunoscută și sub numele de încolțire, este trecerea embrionului
din stare de plantulă în stadiul de plantă matură.

EMBRION

PLANTULĂ
PLANTĂ MATURĂ
Click pe imagine
BACK
 I. ÎMBIBAREA
I Semințele puse în sol se îmbibă cu apă, se umflă.

II.FORMAREA RĂDĂCINII
Tegumentul crapă, fiind presat de țesuturile din interior și lasă să iasă rădăcinița,
care se orientează vertical, în jos.
Curând, rădăcina își formează peri sugători, cu care va absorbi apa cu sărurile
minerale necesare. II
Se formează și mici ramificații

III. FORMAREA TULPINII

După ieșirea rădăcinii, tulpinița crește, se orientează vertical în sus și se
III transformă în tulpină.

IV. FRUNZULIȚELE
Cotiledoanele ies odată cu tulpinița și se înverzesc, fiind capabile, pentru un
timp, să realizeze fotosinteza. Substanțele de rezervă sunt aproape
epuizate.
Mugurașul embrionului formează primele frunze adevărate. Cotiledoanele se IV
zbârcesc și cad.

FOWARD
Fasole Porumb

BACK
Pentru a germina, o sămânță
trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:

1. Să fie matură (toate părțile

componente bine dezvoltate, să
aibă suficiente substanțe de
rezervă);

2. Să fie întreagă;

3. Să fie sănătoasă, neatacată de

paraziți;

4. Să aibă putere de germinare.

BACK
Germinația depinde și de o serie de factori
externi:

1. Aerul – fără acesta, nu poate avea loc

respirația embrionului;

2. Apa – este absolut necesară pentru

încolțirea semințelor;

3. Temperatura – semințele au nevoie de

temperaturi cuprinse între anumite limite
pentru a germina. Acestea diferă pentru
fiecare specie.

4. Lumina – necesară o dată cu apariția

primelor frunzulițe pentru ca plantele să se
poată hrăni singure.
BACK
 III. Răspunde la întrebări:
I. Din ce se obțin produsele alimentare de mai jos?
1. Planta se formează din:

a) cotiledoane b) embrion c) muguraș

2. Nu este condiție internă a germinației:

a) Starea de sănătate a seminței

b) Puterea de germinare

c) Temperatura
II. Dă click pe butonul MOD DE LUCRU pentru a
efectua experimentul. De ce se stinge lumânarea? 3. Protejează sămânța:
a) tegument b) cotiledoane
K
4. Cantitatea de apă este pentru germinație:

a) o condiție externă

b)O condiție internă

c) germinația nu depinde de cantitatea de apă

CORECT GREȘIT

MOD DE LUCRU
FOWARD
 1 S F E R I C A
2 P L A N T U L A
3 E M B R I O N
4 R A D A C I N I T A
5 G E R M I N A T I A
6 C O T I L E D O A N E
7 C O R D A T E

1 – Tip de sămânță întâlnită la mazăre; 2 – Se dezvoltă din embrion;

3 – Cea mai importantă parte a seminței; 4 – Din ea se dezvoltă rădăcina;
5 – Cunoscută și sub numele de încolțire; 6 – Asigură substanțele de
rezervă pentru embrion; 7 – tip de semințe întâlnite la trifoiul roșu.
BACK
 CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI

PLANTE ANUALE

PLANTE BIENALE

PLANTE PERENE

CE ESTE CICLUL DE VIAȚĂ?

ETAPELE CICLULUI DE VIAȚĂ

PLANTA – UN TOT UNITAR

Masterialul conține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile: wwwsassakala.com, www.buzzle.com,

www.dreamstime.com, www.earthfirstjournal.org, www.pleasanton.k12.ca.us , http://ag.arizona.edu/,

CICLUL DE VIAȚĂ
www.homeguides.sfgate.com, www.getdomainvids.co, www.science.howstuffworks.com,
www.sanatatesivindecare.blogspot.com, www.erbo.ro

AL PLANTELOR BACK
 PLANTE ANUALE
Creștere și Trec prin toate stadiile de
dezvoltare Înflorire dezvoltare într-un singur an.

Germinație Exemple:

Polenizare

2018
2017
2016
2015
2014 Fasole

Porumb
Fecundație
Tomate
Semințe
BACK
 PLANTE BIENALE
Trec prin toate stadiile de
dezvoltare în doi ani.
2015
2014
Exemple:

Ridichea

Anul I Anul al II-lea Morcovul

Dezvoltarea organelor Dezvoltarea organelor
vegetative de înmulțire
Varza

BACK
 PLANTE PERENE
Stadiile de dezvoltare se repetă în
fiecare an, fără ca planta să moară.
Exemple:

Măceş

2016
2015
2014 Păpădie
Stejar

BACK
 CE ESTE CICLUL DE VIAŢĂ?
Așa cum am văzut și în exemplele
de mai devreme, plantele iau
naștere din semințe, cresc și se
dezvoltă până la maturitate, când
sunt capabile să producă noi
semințe.

Etapele străbătute de plantă de la

sămânță și până la formarea de noi
semințe ce vor da naștere la alte
plante, formează ciclul de viață al
unei plante.
BACK
 ETAPELE CICLULUI DE VIAȚĂ
Plante anuale Plante bienale Plante perene
Primul
GERMINAȚIE GERMINAȚIE GERMINAȚIE an

FORMAREA FORMAREA An I FORMAREA

ORGANELOR ORGANELOR ORGANELOR
VEGETATIVE; VEGETATIVE VEGETATIVE

FORMAREA FORMAREA FORMAREA

FLORILOR FLORILOR FLORILOR
1 an Anual
POLENIZARE POLENIZARE POLENIZARE

FECUNDAȚIE FECUNDAȚIE An FECUNDAȚIE

II
FORMAREA FORMAREA FORMAREA
FRUCTELOR ȘI FRUCTELOR ȘI FRUCTELOR ȘI
SEMINȚELOR SEMINȚELOR SEMINȚELOR
Ultimul
MOARTE MOARTE MOARTE an

BACK
 PLANTA – UN TOT UNITAR
Lumină
STRUCTURĂ FUNCȚII
Oxigen
CREȘTERE ȘI
MUGURI DEZVOLTARE

LEAGĂ ORGANELE
PLANTEI

TULPINA CONDUCE SEVA

Clorofilă RESPIRAȚIE

FRUNZE TRANSPIRAȚIE
Dioxid de
carbon
HRĂNIRE

FIXAREA PLANTEI ÎN
RĂDĂCINĂ SOL
Apă cu
săruri
minerale

BACK
Vă mulţumesc!
Materialul a fost realizat în conformitate cu programa
școlară aprobată prin O.M. nr. 5097/9.09.2009 și este
destinat exclusiv folosirii în cadrul orelor de biologie.

BIBLIOGRAFIE:

1. Mohan, Ghe., Ardelean, A., Mihail, A. – ”Biologie

– Manual pentru clasa a V-a”, Editura All,
Educational, București, 2000
2. Dobran, F. – ”Biologie – Manual pentru clasa a V-
a”, Editura Teora SRL, București, 2012
3. Olteanu, S. și colab. – ”Ghid de experimente în
biologie – interesant, distractiv, util”, Editura LVS
Crepuscul, Ploiești, 2013
4. www.didactic.ro

Site-urile de proveniență ale imaginilor folosite sunt

specificate la fiecare material în parte

ISBN 978-973-0-23871-6
©2017. Florin Viu
Materialul poate fi republicat doar cu acordul scris al autorului. BACK OUT