CURS 7

RELIEFUL GLACIAR DIN ROMÂNIA

 Aspecte generale
 prima argumentare pentru existenţa reliefului glaciar - Emm. de Martonne (1899)
 ulterior, numeroase studii: Sawicki, L. (1912), Morariu, T. (1940), Niculescu, Gh.
(1960), Sârcu, I. (1963), Velcea, Valeria (1973), Posea, Gr. (1983) , Urdea, P. (2000)
ş.a.

Trăsăturile generale ale reliefului glaciar din România, ar putea fi rezumate astfel:
- conformaţia generală a Carpaţilor şi fragmentarea lor în masive bine individualizate
au făcut ca glaciaţia din pleistocen să aibă un caracter insular;
- glaciaţia pleistocenă a fost mai puternică în Carpaţii Meridionali, unde relieful atinge
2400-2500 m altitudine, decât în Carpaţii Orientali, unde a afectat numai culmile cu înălţimi
de peste 1900 m (Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului, Munţii Călimani, Munţii Ciucaş);
- circurile glaciare şi văile glaciare, cele mai reprezentative forme ale reliefului glaciar
introduc variaţie în peisajul geografic al munţilor înalţi, foarte adesea, ele asociindu-se cu
întinsele suprafeţe de nivelare ale complexului sculptural Borăscu, ele fiind sculptate la
marginea acestora şi constituind ceea ce Emm. de Martonne a considerat "relieful de tip
Borăscu";
- gheţarii au afectat martorii de eroziune înalţi, transformându-i într-un sistem de creste şi
vârfuri piramidale, despărţite de şei adânci ("relieful de tip Făgăraş"), foarte reprezentativ în
munţii Făgăraş, Retezat şi Parâng.
Cauzele glaciaţiunii carpatice
răcirea climei în mai multe faze cuaternare
mişcările de înălţare (au dus o parte din culmile
carpatice peste limita zăpezilor)
Vârsta glaciaţiunilor
 dacă în Alpi au fost 4 faze glaciare (günz, mindel, riss, würm), în Carpaţi cercetările au
dovedit că gheţarii s-au instalat numai în ultimele două sau numai în würm.

 Limita zăpezilor veşnice a fost în timpul glaciaţiunii maxime (Riss) la circa 1750-1800 m în
Carpaţii Meridionali şi la circa 1500-1550 m în M-ţii Rodnei.
În cea de-a doua fază glaciară (Würm), se găsea mai sus, respectiv la circa 2050 m
în Carpaţii Meridionali şi circa 1825 m în Munţii Rodnei.

limita varia pe versanţii nordici faţă de cei sudici, iar limbile glaciare coborau mult sub limita
zăpezilor veşnice;
limita varia foarte mult la începutul şi la sfârşitul glaciarului; unele faze glaciare au avut şi
2-3 stadiale, între care würmul a avut trei.
 Tipurile de gheţari
 de circ (pirineeni), de circ şi vale (alpini), complexe glaciare alpine, de platou.

• Gheţarii de circ
 mici, instalaţi sub vârfuri sau sub culmi înalte, la limita zăpezilor sau mai sus;
 numeroase circuri mici în Munţii Făgăraş, Parâng, Godeanu, Ţarcu, Rodna.

• Gheţarii de vale
 fixaţi pe bazine hidrografice preexistente, sub pediplena carpatică, dar văile lor glaciare se
inserau în suprafeţele medii carpatice;
 limbile glaciare porneau fie dintr-un singur circ (Bâlea, Doamnei etc.), fie dintr-un complex
de văi convergente cu circuri reunite între limite lobate şi largi (complexe glaciare alpine),
acestea din urmă dominând în Retezat;
 existau şi limbi glaciare care nu aveau obârşia într-un circ, începând în fund de sac (valea
Caprei)
 limbile glaciare se alungeau pe 3-8 km, cele mai lungi fiind în S Făgăraşului şi în Retezat.

• Gheţarii de platou
 formă de platoşe care se suprapuneau resturilor netede ale pediplenei carpatice sau
suprafeţelor structurale mai extinse;
 se situau la peste 2 000 m şi urmele lor (scrijelituri) au fost semnalate în Culmea Borăscu
din M. Godeanu, în M. Făgăraş (deasupra izvoarelor Bâlei şi Caprei), pe suprafaţa Doamnele
din Bucegi, precum şi pe câteva areale din M. Rodna.

Formele de relief glaciar
 circuri şi văi glaciare, morene, praguri, roci mutonate, microdepresiuni de vale glaciară, şei
de transfluenţă; se adaugă forme dominant periglaciare: custuri (karlinguri) şi strungi, ace, colţi,
umeri periglaciari de vale, portiţe şi ferestre.

• Circurile glaciare
 dezvoltate în preajma limitei zăpezilor persistente;
 după tipul de gheţar care le-a format mici sau simple, suspendate (pirineene)
circuri cu vale glaciară
complexe de circuri cu vale glaciară
 circurile mici au diametrul de 200 – 400 m, iar cele mari pot depăşi 1 000 m;
 multe dintre circuri păstrează lacuri glaciare: Retezat cu 55 de lacuri, Godeanu 12, Ţarcu 7,
Parâng 23, Cindrel 4, Şureanu 3, Făgăraş 26, Rodna 23;
 lacul cu cea mai mare suprafaţă Bucura (10 ha), iar cel mai adânc Zănoaga (29 m)
• Văile glaciare
 au forma literei U, fiecare cu obârşia într-un circ de care se despart prin câte un prag;
 au lungimi de 2 – 8 km, iar în lungul lor apar praguri cu contrapante în spatele cărora se
află câte o mică depresiune de vale, colmatată sau, mai rar, ocupată de câte un lac pe cale de
colmatare;
 toate pragurile sunt scrijelite şi şlefuite (roci mutonate) prin modelare glaciară;
 cele mai lungi văi sunt pe versantul sudic al Făgăraşului şi în Retezat;
 în lungul văilor glaciare principale apar umeri socotiţi, în trecut, ca umeri glaciari; cercetările
mai noi (Posea, Gr., 1983, Urdea P., 2000) au adus dovezi că este vorba de umeri periglaciari
formaţi din retragerea versanţilor de deasupra limbii glaciare, ca urmare a dezagregării intense.

Valea glaciară Bâlea – M. Făgăraş

• Custurile (karling)
 sunt interfluvii ascuţite, ferestruite, plasate între două văi glaciare, ale căror versanţi s-au
retras până la intersecţie;
 la partea superioară apar vârfuri ascuţite şi alungite numite ace sau colţi, iar spre bază se
adâncesc unele despicături folosite ca poteci de tranzit numite strungi;
 peste anumite custuri au trecut ramuri ale unor circuri sau văi glaciare, care au şlefuit şei
glaciare de transfluenţă (curmătura Bâlei dintre circurile Bâlea şi Doamnei)

Custura şi Colţii Morarului – M. Bucegi

Strunga Acelor de Sus – Colţii Morarului – M. Bucegi

Curmătura Bâlei – M. Făgăraş

• Portiţele
 tot înşeuări, dar realizate prin avansarea regresivă a obârşiilor unor văi, prin dezagregări,
peste cumpăna principală a crestei Făgăraşului, din care plecau limbi glaciare în direcţii opuse;
 uneori dezagregările erau mai active spre bază, marcându-se o străpungere numită fereastră,
care are deasupra o arcadă (ex. Fereastra Zmeilor în Portiţa Arpaşului, vezi foto)

Portiţa Arpaşului şi Fereastra Zmeilor

• Morenele
 sunt forme de acumulare rezultate din acţiunea gheţarilor;
 s-au păstrat unele urme din morenele frontale, mai rar cele laterale şi de fund de vale;
 morenele frontale depistate se situează, ca limită inferioară, la 800 – 1 100 m în Rodna, 1 400 în
Făgăraş, 1 400 – 1 700 în Bucegi, 1 650 m în Iezer, 1 700 – 1 800 m în Şureanu, etc.
 La sfârşitul pleistocenului, teritoriul României se situa în
domeniul pergelisolului continental discontinuu, dominat de o
climă rece cu temperaturi medii anuale în jur de 0° C. Arcul
carpatic juca un rol important în deplasarea maselor de aer şi în
manifestarea regională a factorilor climatici. Teritoriul de la
exteriorul Carpaţilor se află sub influenţa climatului continental,
rece şi uscat, iar cel din interiorul Carpaţilor inclusiv Depresiunea
Transilvaniei sub influenţa unui climat rece şi umed.
În domeniul extracarpatic, vânturile puternice acţionând în
condiţii de uscăciune şi sub influenţa directă a arcului carpatic, au
favorizat acumularea depozitelor de loess din Dobrogea, din sudul
Moldovei şi din partea de est a Câmpia Română, precum şi
formarea dunelor din estul şi vestul acesteia.
 Vale
glaciară
Profil transversal
în forma literei U
Morene laterale şi trene de grohotiş în M. Retezat
Mări de pietre în circul glaciar Păsările
Lac de circ glaciar
Custuri în M. Piatra Craiului
Custuri în M. Făgăraş (Culmea Negoiu)
Gheţar himalaian
Zona de acumulare
a zăpezii

Limba glaciară

Morenă laterală

Întâlnirea limbilor glaciare

 crevase

Limbă
glaciară
Gheţar în M. Caucaz
BUCEGI
Bucegi
Calimani
Cindrel
Valea Bâlei – Făgăraș
Valea Viștea Mare – Făgăraș
Lacul Bâlea -Fagaraș
Fagaras-Lacul Capra
Vf. Negoiu -Fagaras
Godeanu - Vale glaciara
Iezer
Lacul Bucura – M. Retezat
Lacul_Inghetat-_Muntii_Parang
Parang - Blocuri eratice
Parang - Bloc eratic
Parang - Circul Tidvele
Parangt-Custura Galcescu2
Parang - Complexul Galcescu
Parang - Creste glaciare
Parang - Custura Galcescu
Parang - grohotis
Parang - L. Galcescu
Parang - Rauri de pietre pe Vf.
Papausa
Parang - Ravenă sub Parangul Mare
Parang - Solifluxiune pe Mohoru
Parang Circul Mohoru
Parang- mari de pietre
Parang- Valea Iezerul
Parang
RODNA Aspect general
Rodna-Cascada Cailor
Rodna-lacul.glaciar.lala.mare
Rodna-Vf. Ineu