Proiect de cercetare

STE(A)M: ,,Tânărul cercetător”

 Subiectul:
,, Utilizarea corectă a vitaminelor în
meniul zilnic din școli și grădinițe
pentru dezvoltarea organismului la
copii și menținerea sănătății lor’’
Echipa de cercetare:
Elevi: Tîltu Elena, Belea Alexandrina, clasa X-a
Profesor: Tîltu Ilona, Liceul Teoretic Cotiujenii Mari,
r-n Șoldănești
Cuprinsul proiectului:

• Întroducere
• Scopul, obiectul, obiectivele, materiale, metode;
• Rezultate obținute;
• Materiale grafice;
• Inovație;
• Concluzii;
• Bibliografie;
• Introducere: Toți cunoaștem faptul ca viitorul
depinde de generația pe care o creștem astăzi și o
educăm. Sarcina fiecăruia dintre noi este de a
ghida aceste procese pentru a avea un rezultat cât
mai calitativ. În primul rând ar trebui să o facă
părinții ajutați de legile statului. Însă realitatea
este mult mai dură, deoarece finanțele nu țin cont
de normele biologice pe care am dori noi să le
vedem inclusiv în domeniul alimentației. Pe
lângă multe altele copii noștri au nevoie inițial
de sănătate pe care o obțin inclusiv din hrana
zilnică pe care o consumă, iar aceasta în viziunea
noastră este o problemă...
• Scopul: Analiza și studierea materialului
suport pentru a putea compara indicii reali de
vitamine utilizați în rația alimentară zilnică a
copiilor și necesarul lor zilnic.

• Obiectul de cercetare: Diverse meniuri

zilnice din școli și grădinițe pentru a putea
identifica cantitatea de vitamine cuprinsă în
alimentele utilizate.
Obiectivele:
• Analiza literaturei de specialitate privind
diversitatea vitaminelor, originea și rolul lor.
• Elaborare de tabele pentru a stabili cantitatea și
diversitatea de vitamine necesare zilnic copiilor.
• Proiectarea și desfășurarea demersului practic de
calcul prin comparație a cantității de vitamine
din diverse meniuri zilnice.
• Formulare de concluzii și recomandări privind
îmbunătățirea calității hranei din instituțiile
preșcolare și preuniversitare ale statului.
• Materialul studiat: literatură de specialitate
din domeniul biologiei și chimiei, meniuri
zilnice, norme, legi și standarde tematice;

• Metodele: analiza literaturei de specialitate,

investigație, comarație, demonstrație,
prelucarea și interpretarea datelor, formulare
de concluzii;
Activități planificate:
-de studiat desfășurat istoria descoperirei vitaminelor, la fel
compoziția chimică, conținutul în diverse alimente, rolul lor
în dezvoltarea normală a copiilor.
-de sistematizat vitaminele în tabel după cantitatea zilnică
necesară copilului;
-de evidențiat cele mai bogate produse în diverse vitamine;
-de comparat diverse meniuri din școală și grădiniță și
precăutat tipul vitaminelor prezente;
-de propus corectări în meniuri zilnice în baza studiului
efectuat;
-de reprezentat combinațiile optime de vitamine sub diverse
bucate originale;
Rezultatele obținute:
Vitaminele sunt substanțe organice produse în corpul
organismelor vii, descoperite la începutul sec XX, de către
biochimistul polonez Casimir Funk, din lat. s-ar traduce
ca: ,,vita’’-viață, iar ,,amină”-din grupul aminelor. Pentru a
fi studiate au fost notate cu litere mari ai alfabetului latin,
iar după proprietățile chimice au fost clasificate în două
grupe mari: hidrosolubile și liposolubile. Sunt
biocatalizatori, indispensabili metabolismului celular, cu
funcții de stimulare și reglare a proceselor metabolice.
Necesitatea consumării unor alimente pentru a îmbunătăți
starea organismului a fost cunoscută încă din antichitate,
iar organismele vii pot supraviețui un timp fără vitamine
după care va urma îmbolnăvirea și respectiv decesul.
 Vitamina Cantitatea Produsele necesare Rolul lor pentru organism
necesară
zilnic
mg

C 50-100 Vegetale: citrice,tomate, ceapă verde, ardei dulci, măcieș,coacăză, Participă la metabolismul glucozei, aminoacizilor, Fe, la nivelul
acid ascorbic varză broccoli, kiwi, căpșună, pătrunjel, mărar, măr; tubului digestiv, previne hemoragiile cutanante și mucoase, menține
Animale: ficat, lapte, rinichi, creier; imunitatea copiilor
cicatrizează rănile etc;
D 10-20 Vegetale: cereale, portocale, ciuperci; Mai numită și antirahitică este esențială pentru creșterea scheletului
ergocalciferolul Animale:pește, carne, lapte, unt, cașcaval, ouă; la copii, metabolizând Ca ș P în oase, reglează ritmul cardiac,
La soare sub influența razelor solare; întărește imunitatea;
PP 13-18 Vegetale: Drojdia de bere, tărâțe, embrioni de grâu, boboase, soia, Metabolizează glucidele, proteinele, îmbunătățește activitatea
acid nicotinic arahide, banane; sistemului nervos , endocrin și cardiac;
Animale: carne de pasăre, vită, pește, lapte, iaurt;
E 10-12 Vegetale:uleiuri vegetale, pâine integrală și neagră, boboase, morcov, Vitamina fertilității, coordonează metabolismul cardio-vascular,
tocoferol mere, măcieș, țelină; lipidic, activitatea mușchilor scheletici, menține imunitatea
Animale:grăsimi animale, ouă, ficat; organismului;
B1 2-3 Vegetale: cereale integrate, nuci, drojdia de bere, boboase; Coordonează activitatea mușchilor , neuronilor și glandelor
tiamină Animale:carne de pasăre, vită, porc, pește, lapte, ficat, rinichi; endocrine, metabolizează glucidele în organism;

K 2 Vegetale: legume verzi, frunze de salată, mărar, leuștean, ceapă Produce protrombina care participă la coagularea sângelui,
filochinonă verde, spanac; metabolizaeză proteinele și fixează calciul în oase;
Animale: gălbenuș, ficat, o parte este produsă de microflora
intestinală;
B2 1-2 Vegetale: cereale integrate, roșii, varză, măr, caise, mazăre verde, Stimulează creșterea organismelor tinere, îmbunătățește vederea și
riboflavină spanac, salată verde; calitățile pielii, previne tulburările neuro-musculare și endocrine;
Animale:lapte, ouă, ficat, carne, o parte se produce de către
microflora intestinală;
B6 1-2 Vegetale:pâine integrală, tărâțe, drojdii, soia, nuci, varză, cartofi, Metabolizează substanețe organice, intră în compoziția enzimelor,
piridoxină spanac, salată verde, portocale, banane, pere, struguri, morcov; reglează activitatea sistemului nervos;
Animale:carne de porc, oaie, pește, rinichi, ficat, o parte se produce
de către microflora intestinală;

A 1-1,7 Vegetale: frunze de plante comestibile, ardei, mazăre, piersici, Stimulează cereșterea organismului tânăr, îndeosebi oasele,
retinol morcovi, roșii; antioxidant, îmbunătățește vederea și activitatea sistemului nervos și
Animale: pește, ouă, lapte, ficat, grăsimi animale, unt, brânză; calitatea pielii;

B12 2,4 Vegetale: ardei, citrice, coacăze, frunze de mărar, pătrunjel; Factor antianemic, favorizează sinteza ARN, aminoacizilor și
cianocobalamină microgra Animale:ficat de mamifere, păsări, pești, ouă, lapte, o parte se proteinelor, intervine în diviziunea celulară, coordonează memoria și
me produce de către microflora intestinală; rațiunea;

F 1% din Vegetale: uleiuri vegetale, nuci, arahide, măcieș, caise; Previne arteroscleroza, calitatea pielii, părului;
Omega 3 toate Animale:carne de pește și grăsimi;
caloriile
zilnice
 Tabel 2: Meniul zilnic pentru o singură masă propus și implimentat în școală
timp de o săptămână
Bucate Volum Componența chimică
gr/ml proteine lipide glucide vitamine

           
Terci din orez cu lapte; 300 4,05 0,6 37,7 C,D,PP,B1,
Ceai cu zahăr; 180+15     15 B2,B6;
Pâine de grâu cu unt și cașcaval; 30+20+20 10 9 18
 

           
Borș cu varză și carne de găină; 250 21 6 - D,PP,B1,B2,
Chefir; 150 2,2 15 16 PP,B6;
Pâine de grâu; 30 2,8 0,26 17,6

           
Terci din hrișcă; 300 16 1,3 0,5 D,PP,B1,B6;
Pește, sos; 70+50 0,42 0,35 11,2
Iaurt, Pâine de grâu; 150+30 3,2+2,8 2,6+0,26 4,0+17,6

           
Varză înabușită cu carne; 250 26,5 3,0 20,2 D,PP,B1,B2,
Suc și biscuiți; 180+50 13,37 5,42 159,4 B6;
Pâine de grâu; 30 2,8 0,26 17,6

           
Paste făinoase cu brânză de vaci; 150 9,81 0,54 68 D,E, B2,B6;
Ou 50 6,2 - 1,36
Ceai cu zahăr și covrigi; ¼ 0,08 0,8 0,03
  180+50 - - 15
Tabel 3: Meniul zilnic pentru trei mese propus și implimentat în grădinița din localitate pentru trei zile;
Peri- Dejun Prânz Cină Vitamine
oad identificate
a
 

  Terci de orz; Supă de legume cu Chiflă dulce cu D,PP,E,K,B2,B6,

I zi Pâine cu unt; orez; brânză; A, B12,
  Ceai; Piure din cartofi cu Lapte;
pârjoale în sos;  
Pâine, suc;

  Terci de arnăutică; Supă de orez cu Budincă din griș, D,PP,E,K,B2,B6,

  Pâine cu unt; legume, smântână; cașcaval; A, B12,
II zi Ceai; Paste făinoase cu Lapte;
  pârjoale în sos;
Pâine;

  Terci de griș; Supă cu legume și Cartofi înnăbușiți D,PP,E,K,B2,B6,

  Pâine cu unt; orez; cu carne de pasăre; A, B12,
III zi Ceai; Terci de hrișcă cu Compot de mere;
    pește în sos;
Pâine, suc;
 Tabelul 4: Corectări în meniul zilnic din școală:
BucateM Vita-minele Corectările propuse Vitamine
prezente obținute

Terci din orez cu lapte; C,D,PP,B1, Ceaiul obișnuit de înlocuit cu ceai din C,A,E,F;
Ceai cu zahăr; B2,B6; măcieșe;
Pâine de grâu cu unt și Pâinea albă de înlocuit cu pâine
cașcaval; integrală;

Borș cu varză și carne de D,PP,B1,B2, Borșul cu varză de înlocuit cu salată C, E,A;

găină; PP,B6; verde de varză cu mere, morcov și
Chefir;
verdeață cu carne coaptă de găină.
Pâine de grâu;

Terci din hrișcă; D,PP,B1,B6; Pâinea albă de înlocuit cu pâine E,A,C

Pește, sos; integrală
Iaurt, Pâine de grâu; În loc de sos salată ardei dulci, roșii,
ciapă și verdeață;
 

Varză înabușită cu carne; D,PP,B1,B2, Varza proaspătă în salată cu roșii și C,A, F,E
Suc și biscuiți; B6; ardei cu verdeață cu friptură de ficat.
Pâine de grâu; Sucul de înlocuit cu ceai de măcieșe;
 Tabelul 5: Corectări în meniul zilnic din grădiniță:

Peri- Dejun Prânz Cină Vitamine identificate

oada
 

  Terci de orz; Supă de legume cu orez; Chiflă dulce cu brânză; D,PP,E,K,B2,B6,

I zi Pâine cu unt; Piure din cartofi cu pârjoale în sos; Lapte; A, B12,
  Ceai; Pâine, suc;  

Corecta Pâinea albă de înlocuit cu pâine Orezul de înlocuit cu mazăre; În loc de lapte se poate de C,F,
re integrală; În loc de pârjoale-friptură de ficat; înlocuit cu suc și ou;
Ceaiul din pachețele de înlocuit cu Sucul de înlocuit cu fructe
ceai de măcieșe; proaspete;
 

  Terci de arnăutică; Supă de orez cu legume, smântână; Budincă din griș, cașcaval; D,PP,E,K,B2,B6,
  Pâine cu unt; Paste făinoase cu pârjoale în sos; Lapte; A, B12,
II zi Ceai; Pâine;
 

Corecta Untul de înlocuit cu nuci; Pârjoalele în sos de înlocuit cu Laptele de înlocuit cu fructe C, B1,F;
re   friptură din ficat; Orezul de înlocuit proaspete;
cu fasole;

  Terci de griș; Supă cu legume și orez; Cartofi înnăbușiți cu carne de D,PP,E,K,B2,B6,

  Pâine cu unt; Terci de hrișcă cu pește în sos; pasăre; A, B12,
III zi Ceai; Pâine, suc; Compot de mere;
   

Corecta La terci de utilizat miez de nucă și Sucul de înlocuit cu fructe Compotul de înlocuit cu iaurt C,F,B1,
re ciai din măcieș; proaspete, iar la hrișcă de sau chefir.
complectat cu salată proaspătă din
mazăre verde cu varză, ciapă
verdețuri;
Inovație:
• La acest capitol al lucrării ne-am propus să precăutam și să
propunem combinații optime care se pot utiliza în meniurile din
școli și grădinițe de produse alimentare simple și accesibile pentru a
asigura necesarul zinic de vitamine necesare copiilor pentru o
creștere și dezvoltare normală.
• I exemplu: la orice tip de terci de utilizat o salată simplă din ardei
dulce amestecat cu roșii, ciapă și verdeață;
• II exemplu: la fel se poate varia cu altă rețetă: salată din varză cu
măr, morcov ras și verdeață, amestecată cu ulei;
• III exemplu: următorul exemplu pe care vi-l propunem este de
preparat o salată din măr sau pere rase cu morcov și nuci mărunțite;
• IV exemplu: mai avem și două rețete de suc proaspăt stors din:
măr, struguri, sfeclă roșie;
• V exemplu: alt exemplu este din portocală amestecată cu coacăză
și măr dulce;
Concluzii: În concluzie vom încerca să facem o analiză amplă a activității
noastre care să ne reprezinte subiectul abordat. Astfel vitaminele si rolul lor au
fost minimalizate secole, însă ele nu trebuiesc pierdute din vederea noastră dar să
le căutăm atent în fructe și legume proaspete. Experimentele pe modele animale
efectuate la inceputul secolului XX au arătat că animalele hrănite cu alimente
înalt purificate (proteine, glucide, lipide si saruri minerale) nu se dezvoltau
corespunzator. In 1912 Frederick Gowland Hopkins a publicat "Feeding
Experiments Illustrating The Importance of Accesory Factors in Normal
Dietaries" unde se discuta despre factori alimentari suplimentari necesari pentru
cresterea si dezvoltarea organismului, factori denumiți ulterior vitamine. Astfel
fiind preocupați de această întrebare ne-am propus să facem o cercetare mai
amplă și să identificăm neajunsurile din meniurile zilnice propuse copiilor de
către stat, dar si să venim cu anumite corectări și propuneri în viziunea noastră
optime de implimentat.
Vitaminele sunt nutrienti esentiali avand roluri in : mentinerea barierei de aparare
la nivelul mucoaselor si cresterea rezistentei la infectii; metabolismul proteinelor,
glucidelor, lipidelor si mineralelor; sinteza unor structuri indispensabile (acizi
nucleici si nucleoproteine din molecula de ADN, enzime, factori de coagulare);
procesele de oxidare (efect antioxidant) si aterogeneza (efect antiaterogen).
În final le dorim tuturora multă sănătate și nu uitați că
sănătatea dumneavoastră depinde inclusiv de consumul zilnic de vitamine.
• Bibliografie:
• 1. C.D. Neniţescu- Chimie organică, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1980
• 2. A.S. Banciu, D. Ciacoi- Dimitriu- Descoperiri epocale în biochimie, Editura Albatros, Bucureşti, 1983
• 3. D. Dobrescu, C.Baloescu- Farmacopeea Română, Editura medicală, Bucureşti, 1993
• 4. P. Junie- Chimia-un atu pentru viitor, Editura Albatros, Bucureşti,1988
• 5. W. Rawald- Planta, mediul şi natura; Editura ştiinţifică, Bucureşti,1993
• 6. C. Stavros- Droguri concomitente, alcool, tutun, cafea, Editura medicală, Bucureşti,1989
• 7. V. Stroescu, I. Constantinescu Corciocei- Farmacologie, Editura ALL,Bucureşti,1994
• 8. S. Jerghiuţă, J.Ţivlea, A. Covrig, D. Ilucă- Chimia şi viaţa, Editura Document, Iaşi, 1999
• 9. M. Voiculescu- Medicina pentru familie, Editura Medicală, Bucureşti, 1986
• 10. P. Arsene, Şt. Popescu- Chimie şi probleme de chimie organică, Editura Tehnică, 1979
• 11. Gh. Gh. Crep, A. M. Ardelean-1000 de întrebări şi răspunsuri pe teme biologice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
• 12. Revista de Fizică şi Chimie
• 13. Revista AS
• 14. Pliante- Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara- Deva, Compartimentul de Promovare a Sănătăţii
• 15.Revista SANA
• 16. A. Alexeiciuc-Compendiu la biologie, Editura Arc, 2011
• http://www.ziare.com/articole/alimente+vitamina+k
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
• http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527